BusinessMagazin

Tag: administrare

  • Cel mai mare venit obţinut de o persoană cu profesie liberă: 4,4 milioane de euro

    Aproape 620.000 de persoane fizice au obţinut în 2014 peste 8,2 miliarde lei sub formă de venituri din profesii libere, venituri comerciale, drepturi de proprietate intelectuală şi din cedarea folosinţei bunurilor, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), scrie ZF.

    Cel mai mare venit obţinut de o persoană fizică în 2014 a fost de 19,97 milioane de lei brut (circa 1,6 milioane de lei brut pe lună), obţinut în Bucureşti de o persoană cu profesie liberă, categorie în care intră avocaţii, auditorii financiari, consultanţii fiscali, contabilii, farmaciştii, medicii, notarii sau traducătorii.

    „Ca o persoană fizică să obţină 20 de milioane de lei, adică 4,4 milioane de euro, este foarte mult, există firme de avocatură care fac mai puţin de 250.000 de euro pe an. Orice PFA cu venituri de peste 100.000 de euro este automat plătitor de TVA, deci sigur persoanele fizice aflate în topul veniturilor din 2014 sunt mari plătitoare de taxe“, a explicat Valentina Saygo, Managing Partner în cadrul companiei de consultanţă fiscală Ask for Accounting.

    Pe locul doi în topul celor mai mari venituri în 2014 se află un liber-profesionist din Timiş care a încasat 16,8 milioane de lei în 2014, urmat de o persoană fizică din Teleorman, care a încasat 15 milioane de lei din venituri comerciale.

    De altfel, 13 dintre cele mai mari 20 de venituri obţinute de persoane fizice în 2014 sunt venituri comerciale, în această categorie intrând veniturile din comerţ şi din prestări de servicii, altele decât cele din profesii libere.

    Şi veniturile persoanelor fizice autorizate din sectorul IT sunt venituri din activităţi independente care se încadrează în categoria veniturilor comerciale.

    „Este greu de spus ce tip de activităţi a desfăşurat persoana fizică ce a obţinut venituri de 20 de milioane de lei. Poate fi, de exemplu, un avocat sau un notar implicat în tranzacţii uriaşe, cum sunt cele de preluare a unui portofoliu de credite neperformante şi care au negociat un procent din valoarea tranzacţiei“, a explicat Andrei Caramitru, senior partner în cadrul firmei de consultanţă în management McKinsey.

    În total, dintre cele 620.000 de persoane fizice care au obţinut venituri non-salariale în 2014, cele mai multe au avut activităţi comerciale (peste 278.000 de contribuabili depunând la Fisc declaraţia 200 pentru categoria “venituri comerciale”).

    De asemenea, aproape 189.000 de contribuabili au avut venituri din drepturi de proprietate intelectuală (categorie în care intră veniturile din brevete de invenţii, drepturi de autor etc.), venituri din profesii libere (unde s-au înregistrat peste 111.000 de contribuabili) şi venituri din cedarea folosinţei bunurilor (peste 41.000 de persoane fizice).

     

  • Două tinere au câştigat 35.000 de lei pentru că au livrat dragoste scrisă de mână în ţară şi în străinătate

    Cristina Dobrescu (29 de ani) şi Loredana Munteanu (27 de ani) sunt două antreprenoare care au făcut din scrisul de mână o afacere de 35.000 de lei anul trecut. Tinerele primesc de la clienţi mesajele lor pentru persoane dragi, le scriu caligrafic şi le expediază destinatarilor, sub umbrela conceptului “Livrez Dragoste”, administrat de S.C. Arta nu muşcă PR&Events S.R.L., firmă înfiinţată în 2012, prin care realizează diferite alte proiecte.

    “Ideea a apărut la finele lui 2013, de la o fotografie postată pe contul personal de Facebook, cu comentariul că mi-ar plăcea să livrez scrisori într-o zi. Eram lângă o bicicletă cu coş vintage. Ulterior, am discutat cu Cristina şi ne-am dat seama că ar fi o provocare, dar şi un potenţial în România să lansăm un concept axat pe caligrafie şi scrisori, mai ales în vremuri dominate de mesaje virtuale”, povesteşte Loredana Munteanu.

    Investiţia iniţială a fost de 1.500 de euro, bani pe care i-au folosit la realizarea site-ului, la şedinţa foto pentru produse, câteva achiziţii şi promovare. La doi de ani de la înfiinţare, tinerele au avut un rezultat de peste 35.000 de lei, iar pentru 2016 estimează o creştere de 40% a cifrei de afaceri. Logistica afacerii lor presupune diverse tipuri de hârtie, în funcţie de cererea clientului, plicuri, sticle, ceară, sigilii, instrumente de scris, detalii decorative şi ambalaje pentru transport.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Bogdan Pismicenco, Kaspersky lab: Capcanele unui birou inteligent

    Bogdan Pismicenco, Channel Manager Romania & Bulgaria şi Republica moldova, Kaspersky Lab  

    Aţi observat că spaţiile moderne de lucru nu mai sunt simple clădiri cu ferestre, pereţi şi birouri? pe măsură ce diferite sisteme automatizate sunt tot mai folosite, biroul a devenit un uriaş organism cibernetic. tot mai multe soluţii logistice şi inginereşti includ tehnologii care oferă control pe toate nivelurile – de la accesul în incintă şi monitorizare video, până la climatizare, furnizare de apă, iluminat, sistemul de stingere a incendiilor sau funcţionarea lifturilor.

    Toate aceste sisteme sunt interconectate într-o reţea sofisticată de telecomunicaţii cu un centru unic de control – un server sau orice computer modern cu software specializat de suport. Acelaşi sistem poate, de asemenea, într-o anumită măsură, să controleze informaţiile şi tehnologiile de comunicaţii, să monitorizeze starea canalelor folosite în comunicare, să restricţioneze accesul angajaţilor pe pagini nedorite de Internet şi să blocheze descărcarea de fişiere, în funcţie de dimensiune şi de tipul acestora.

    Aceste sisteme sunt concepute ca să creeze şi să menţină un mediu de lucru confortabil pentru angajaţii companiei, dar şi ca să centralizeze şi să simplifice administrarea tehnologiilor respective. Sistemele ajută, în plus, la creşterea eficienţei. De exemplu, descoperirea din timp a unei scurgeri de apă sau de gaze de către senzorii sistemului ar putea reduce semnificativ costurile pentru o companie.

    Un studiu derulat de Allied Market Research a arătat că piaţa sistemelor pentru clădiri inteligente creşte rapid. Compania preconizează că piaţa va creşte cu 29,5% până în 2020, ajungând la un volum de 35,3 miliarde de dolari. Acest lucru se traduce prin faptul că tot mai multe clădiri de birouri vor fi construite pe baza acestor principii.

    Dar v-aţi uitat vreodată la biroul vostru inteligent din punctul de vedere al securităţii IT? V-a trecut prin minte că echipându-vă biroul cu dispozitive menite să ofere confort, infractorilor cibernetici le este mai uşor să obţină acces la informaţii despre companie şi chiar să producă daune materiale? Nu contează, în contextul dat, dacă este vorba de un birou închiriat sau în proprietate, nici mărimea afacerii sau aria de activitate, pentru că o companie poate fi interesantă pentru infractorii cibernetici prin ea însăşi sau ca instrument de atac împotriva unor parteneri de afaceri.

    Asta pentru că reţeaua de telecomunicaţii a sistemului este atât un element-cheie pentru funcţionarea sa, cât şi punctul slab al sistemului, fiind utilizată pentru toate comunicaţiile dintre centrul de comandă şi dispozitive. Reţeaua poate folosi tehnologii tradiţionale sau wireless, iar computerul central poate avea o conexiune la Internet pentru a fi mai uşor de administrat.

    Pentru infractorii cibernetici, aceasta este ţinta principală, din moment ce accesul la centrul de comandă sau la reţeaua companiei le permite să preia controlul asupra întregului sistem. De exemplu, după ce reuşesc să intre în reţea, infractorii pot monitoriza operaţiunile companiei, folosind sistemul de supraveghere video – există posibilitatea să poată vedea chiar şi informaţia de pe monitoarele angajaţilor. Profitând de vulnerabilităţile sistemului de acces, răufăcătorii pot intra în clădire ca şi cum ar fi angajaţi, fără să atragă atenţia. Până la urmă, serviciul de pază nu îi ştie neapărat pe toţi angajaţii din vedere. Dacă preiau controlul altor sisteme importante, infractorii pot afecta serios ecosistemul biroului, până la a face munca imposibilă. Astfel, apar întârzieri, încălcări de deadline-uri, afectarea proprietăţii şi alte pierderi financiare.

    De aceea este obligatorie o abordare complexă, pe mai multe niveluri, a securităţii IT. Este esenţial ca securitatea să nu fie limitată la protejarea resurselor companiei şi la folosirea de soluţii de securitate IT endpoint pentru angajaţi. Este crucial să avem o protecţie de încredere pe toate elementele unui sistem de management al clădirilor inteligente, care sunt conectate cu sistemul companiei.
    Pentru a se asigura că sistemele sunt protejate companiile ar trebui să investească în:

    • Un audit complex de securitate IT, care va ajuta la identificarea tuturor punctelor slabe din reţeaua IT
    • Dezvoltarea unui pattern de ameninţări ce va creiona o hartă detaliată de potenţiali vectori de atac
    • Implementarea unei soluţii de securitate, pe mai multe niveluri, care va contribui la protecţia tuturor punctelor-cheie din reţeaua companiei, inclusiv la protecţia împotriva ameninţărilor de pe Internet, criptarea datelor, protecţia tranzacţiilor financiare, protecţia pe dispozitive mobile, server de e-mail şi servicii de stocare a datelor conectate la reţea, software actualizat şi update-uri ale bazelor de date etc.
    • Trainingul angajaţilor pe teme de securitate IT şi reguli de operare ale sistemului, precum şi privind regulile de conduită în situaţii critice, va contribui la reducerea şanselor atacatorilor de a obţine acces la datele companiei.

    Având în vedere ritmul rapid de evoluţie al pieţei de soluţii înglobate, unii dintre furnizori caută acum să dezvolte tehnologii specializate pentru această piaţă în creştere.

    Până la urmă, toate aceste dispozitive sunt microcomputere care au nevoie de protecţie la fel ca orice computer. Din moment ce instrumentele convenţionale de securitate nu pot fi instalate aici, o soluţie specializată poate să protejeze sistemele clădirilor inteligente împotriva atacurilor cibernetice care folosesc sistemul drept punct de acces în reţeaua companiei.
     

  • Ţara în care femeile conduc companii de miliarde de dolari, dar nu au dreptul de a şofa

    În Arabia Saudită femeile nu pot şofa, nu pot să îşi arate părul în public sau să plece din ţară fără permisiunea soţului, dar pot administra în schimb afaceri de ordinul miliardelor de dolari.

    Este cazul Lubnei Olayan, şefa operaţiunilor din Orientul Mijlociu ale Olayan Group, unul dintre cele mai mari conglomerate din Arabia Saudită.

    Fost analist la JPMorgan, Lubna Olayan coordonează operaţiunile din Orientul Mijlociu ale Olayan Group, companie cu activităţi diversificate înfiinţată de tatăl ei în 1947. Cu 15.000 de angajaţi şi 50 de companii afiliate, grupul, cu sediul central în Atena, este activ în aproape toate sectoarele economiei saudite, inclusiv în servicii petroliere, oţel şi fast food.

    Lubna Olayan, desemnată în această lună femeia de afaceri a anului în Arabia Saudită, este una dintre puţinele femei din elita scenei de afaceri din Golful Persic care s-au dovedit atât de inteligente încât au fost alese de taţii lor să conducă afaceri, explică David Butter, analist specializat în afacerile din Orientul Mijlociu şi membru al Chatham House în Londra.

    În vârstă de 59 de ani, Olayan coordonează 40 de companii şi firme mixte şi administrează un portofoliu de acţiuni saudite tranzacţionate public în valoare de peste 4,4 miliarde de dolari, potrivit datelor Bloomberg. În 2004, Olayan a devenit prima femeie aleasă în boardul unei companii din Arabia Saudită, respectiv Saudi Hollandi Bank, la care o divizie a grupului Olayan deţine o participaţie de 21,8%.

    În timpul mandatului său, grupul pe care îl conduce a încheiat un acord pentru furnizarea de servicii de logistică grupului Saudi Aramco, cel mai mare exportator de petrol din lume, iar una dintre companiile mixte pe care le deţine a fost aleasă ca principal dezvoltator al hubului tehnologic din proiectul King Abdullah Economic City, de lângă Jeddah.

    Grupul Olayan este, prin intermediul unei companii mixte cu The Weir Group, unul dintre cei mai mari producători de echipamente tubulare pentru exploatările petroliere. Divizia de alimente este principalul deţinător al francizei pentru Burger King în Orientul Mijlociu şi nordul Africii. Grupul mai fabrică aluminiu, oţel şi materiale plastice, fiind şi producător local pentru Kleenex, Coca-Cola şi scutecele Huggies.

    În baza deţinerilor de acţiuni, a investiţiilor imobiliare şi a trei dintre afaceri despre care sunt disponibile informaţii, Olayan Group este evaluat la peste 10 miliarde de dolari, iar cei patru copii ai fondatorului, Khaled, Hayat, Hutham şi Lubna Olayan, precum şi văduva acestuia, Mary Perdikis Olayan, născută în Statele Unite, sunt incluşi, împreună, în indicele Bloomberg al miliardarilor. Niciuna dintre aceste persoane nu a apărut vreodată, individual, într-un top internaţional al bogaţilor.

    În Arabia Saudită, afacerile de familie sunt transferate de obicei generaţiei viitoare conform legii islamice, potrivit căreia fiii primesc o moştenire de două ori mai mare decât fiicele. O sursă apropiată situaţiei a spus însă că în cazul familiei Olayan averea ar fi fost împărţită în mod egal între cei cinci moştenitori.

    Toţi cei patru fraţi Olayan sunt membri ai boardului Olayan Group, dar surorile Lubna şi Hutham sunt cele mai vizibile în plan public.

    Ca director general al diviziei din Orientul Mijlociu a grupului, Olayan Financing, cu sediul la Riad, Lubna este cea mai proeminentă femeie de afaceri din Arabia Saudită, ţară în care femeile reprezintă doar 16% din forţa de muncă, potrivit Departamentului de Statistică şi Informaţii din Arabia Saudită.

    Lubna Olayan, care şi-a cunoscut soţul american în timp ce studia la Universitatea Cornell, a început să lucreze ca analist financiar la JPMorgan în New York, după ce a obţinut un MBA la Universitatea Indiana. Ea s-a alăturat afacerii familiei în 1983, la cererea tatălui ei, Suliman Olayan. Venirea la Riad, unde puţine femei muncesc, a reprezentat o tranziţie dificilă, dar Lubna a beneficiat de sprijinul tatălui său, care i-a servit drept mentor.

    Suliman Olayan a fost un orfan cu mijloace modeste de trai, iar ascensiunea sa este cu atât mai notabilă având în vedere că nu are legături de sânge cu familia regală saudită. El a început să lucreze ca dispecer la compania care a precedat Saudi Aramco, la vârsta de 19 ani. Zece ani mai târziu, când compania a început construcţia unei conducte petroliere majore, Olayan şi-a ipotecat casa pentru 4.000 de dolari, a cumpărat câteva camioane şi a obţinut un contract pentru acel proiect. Compania fondată atunci de Suliman a devenit baza de la care s-a format Olayan Group. Ca multe alte companii de familie din Arabia Saudită, compania lui Suliman s-a dezvoltat prin oferirea de servicii industriei petroliere în formare şi a contribuit la modernizarea ţării. Prin parteneriatele formate de Olayan, saudiţii au obţinut acces la pasta de dinţi Colgate, la biscuiţii Oreos şi la Coca-Cola.

  • 6 staţiuni turistice noi, pe litoralul românesc

    În urma unei decizii a conducerii Rezervaţiei Biosferă Delta Dunării, plajele Midia, Vadu, Corbu, Portiţa, Sfântul Gheorghe şi Sulina sunt scoase de sub statutul de arie protejată, informează Urban-Constanta.

    Ele vor trece în administrarea autorităţilor locale care împreună cu alţi investitori se vor ocupa de dezvoltarea viitoarelor staţiuni turistice. Astfel turişti se vor putea bucura de peste 20 de hectare de plajă.

  • Doi antreprenori vor 25.000 de euro din selfie-uri la evenimente

    Dana Mincă împreună cu Ionuţ Lucian Olteanu au  pus pe picioare în martie, anul trecut, firma Outbox Concept, care administrează brandul Photo­Snack, în care an­tre­pre­norii au investit circa 15.000 de euro bani proprii şi estimează vânzări de circa 25.000 de euro.

    Social Photo Booth este o cabină cu un software prin intermediul căruia se fac poze care se pot integra cu paginile de social media pe care se postează instant galerii cu fotografii de la eveniment.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Zborul unei companii de tehnologie. Cum a reuşit Vola să facă afaceri de 44 milioane de euro şi ce planuri are

    Fondată în 2007 de Daniel Truică împreună cu doi parteneri polonezi, Vola.ro s-a concentrat iniţial doar pe vânzarea biletelor de avion. Ulterior, portalul şi-a diversificat oferta, adăugând toate serviciile conexe călătoriilor: hoteluri, asigurări medicale, închirieri maşini, servicii corporate şi pachete (zbor + hotel) de tip city break şi vacanţă. Totul a început cu doi angajaţi şi un sediu de 50 de metri pătraţi, iar acum compania a ajuns la 80 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 42-44 de milioane de euro în 2015, adică o creştere de peste 50% faţă de anul trecut.

    Daniel Truică nu a reuşit de unul singur această performanţă şi de-a lungul anilor a atras atenţia mai multor investitori, printre care şi 3TS Capital, companie de administrare a fondurilor de private equity şi venture capital, care a intrat în acţionariatul Vola în februarie 2015 printr-o investiţie de 5 milioane de euro. Vola a primit o investiţie de 500.000 de euro şi prin fondul Catalyst, administrat tot de 3TS, singurul fond Jeremie din România, tranzacţie finalizată în octombrie anul acesta. În aceeaşi perioadă, Marius Ghenea, unul dintre cei mai cunoscuţi business angels locali, s-a alăturat echipei 3TS Capital pentru a coordona investiţiile fondului din regiune. „3TS a investit în Vola prin fondul TCEE fund 3 încă de la începutul lui 2015, iar investiţia s-a făcut în primă instanţă în grupul fruvola, ce include şi compania din Polonia. 3TS Catalyst Romania este destinat pentru investiţii în companii de tehnologie din România şi iată de ce am fost interesaţi de o investiţie în Vola prin acest fond, mai ales prin poziţia de leadership pe care compania o are pe piaţa românească şi ritmul de creştere. Compania se află într-o verticală de business care este de interes pentru fondul nostru“, spune Marius Ghenea, investment director la 3TS Capital.

    Vorbind despre aceste investiţii, Daniel Truică, managing partner Vola, spune că „suntem la început, dar este un început bun. Pot să spun că am avut relaţie bună cu reprezentaţii fondului TCEE, cât şi cu Marius. Există mici spaime ale unui antreprenor înaintea acestui pas. Pentru că, evident, Vola a fost copilul nostru şi ai aceleaşi instincte de protecţie asupra businessului ca faţă de copilul tău. Când cedezi o parte din munca ta ai anumite anxietăţi, naturale. Din fericire, nu s-a concretizat nimic din temeri, dimpotrivă, lucrurile au mers foarte bine“.
    Marius Ghenea este recunoscut ca un antreprenor în serie, care a fondat mai multe companii, a investit ca business angel şi a realizat mai multe exituri. Toate aceste experienţe l-au pregătit de fapt pentru piaţa de venture capital. „Ce facem în venture capital este ceea ce am făcut ca business angel într-un mod mult mai mare şi mai structurat, mai riguros.“ Pe lângă asta, activitatea de antreprenor de-a lungul anilor îl ajută foarte mult în prezent, ca investment director al 3TS, deoarece cunoaşte bine antreprenoriatul şi relaţionează mai bine cu antreprenorii. „Ştiu ce înseamnă să construieşti o companie, să ajuţi nişte oameni, să plăteşti salarii, să vinzi în piaţă“, spune Ghenea. De fapt, această combinaţie de specializare financiară şi antreprenoriat este „sosul magic care face investiţiile din business să funcţioneze“, potrivit lui Ghenea.

    Obiectivul Catalyst România este acela de a susţine dezvoltarea companiilor de tehnologie din ţară, însă aici nu intră start-up-urile mici, ci afacerile cu un model de business scalabil, care să genereze venituri. Catalyst este interesată de lideri naţionali precum Vola sau de companiile „global challengers“, precum Vector Watch. La acest moment al discuţiei, Marius Ghenea aruncă o privire spre ceasul său marca Vector Watch şi îi spune pe un ton glumeţ lui Daniel Truică că ar trebui să-şi cumpere şi el unul, neapărat: „Chiar a fost o revelaţie pentru mine, s-a dovedit a fi un mare ajutor“. „Ar trebui, chiar mă întreb ce mai fac cu asta la mână“, zâmbeşte Truică ridicând mâna stângă, la care poartă un ceas clasic.

    „Avem la dispoziţie sume pentru companii de acest gen (n.r. challengers şi lideri naţionali) în România. Putem spune că am ajuns cu primary investments cam la 50% din capacitatea fondului, deci mai sunt sume semnificative disponibile. Aceste sume pot merge în investiţii iniţiale, primare, dar şi în follow-on investments, pentru companiile aflate deja în portofoliu“, continuă Ghenea. În momentul de faţă portofoliul 3TS Capital este destul de diversificat, incluzând companii precum Green Horse Games, Elefant.ro, Vector Watch sau Zoot. 3TS Capital administrează mai multe fonduri, printre care TCEE Found 3, care are o capitalizare de peste 100 de milioane de euro, fond ce activează în Europa Centrală şi de Est. Prin acest fond se fac investiţii mari, între 5 şi 10 milioane de euro, iar prin Catalyst se investesc sume cuprinse între 0,5 milioane de euro şi 1,5 milioane de euro. „Cu Catalyst putem coinvesti alături de fondul mare printr‑un pachet mai mic de acţiuni sau să investim în companii early stage, start-up-uri care apoi să crească şi să-i ducem până la runda următoare, de unde ar putea fi continuată investiţia de către fondul regional mare. În următoarele trei luni vom finaliza cel puţin două investiţii care sunt deja în curs“, spune Ghenea.

    Vola este percepută ca fiind doar o agenţie de turism, însă Daniel Truică ţine să precizeze că este în primul rând o companie de tehnologie, iar multe dintre resursele financiare şi de management au mers în această direcţie. Vorbind despre Catalyst, Truică spune că „este un fond care înţelege companiile de tehnologie şi asta contează enorm, iar noi ne considerăm o companie de tehnologie. Probabil că publicul ne vede ca pe o agenţie de turism, însă coloana vertebrală a companiei este tehnologia şi punctul spre care se îndreaptă cele mai multe dintre resursele noastre, atât financiare, cât şi de management“.

  • Cum să faci bani cu ajutorul Facebook. Metoda pe care puţin oameni o ştiu

    Grupurile de Facebook au devenit tot mai populare, sunt uşor de creat şi de administrat, există tehnici prin care numărul de membri poate creşte destul de rapid şi în plus aveţi variante prin care puteţi monetiza publicul.

    Grupurile de Facebook au început să devină din ce în ce mai populare deoarece, spre deosebire de o pagină cu „like-uri”, aici i se poate permite oricui să posteze conţinut, grupul poate fi făcut secret, iar cei din afară nu pot vedea conţinutul.

    În continuare aveţi un mic ghid despre cum puteţi face un grup de Facebook, care sunt tehnicile de mărire a numărului de membri, dar şi cum puteţi obţine chiar şi bani de pe urma unui grup important şi cu expunere mare. Iată şi o listă cu cele mai mari grupuri de Facebook din România.

    Crearea unui grup de Facebook

    Crearea unui grup de Facebook este foarte simplă şi se face în doar câţiva paşi. În primul rând trebuie să te loghezi în contul tău de Facebook şi să accesezi pagina principală.

    Pe coloana din stânga, sub numele tău, paginile favorite şi Apps îţi apar grupurile în care eşti membru şi titlul „Groups”. În momentul în care treci cu mouse-ul peste numele „Groups”, în dreapta lui îţi va apărea opţiunea „More” pe care trebuie să o selectezi.

    Cititi mai multe pe www.Playtech.ro

  • eMAG Black Friday în Bulgaria şi Ungaria: vânzări de 15,4 milioane euro până la ora 13, dublu faţă de anul trecut

    eMAG înregistrat până la ora 13:00 comenzi de 15,4 milioane de euro în Bulgaria şi Ungaria de Black Friday, dublu faţă de anul trecut. Lansat de eMAG la nivel internaţional, pornind de la experienţa din România, Black Friday a ajuns un fenomen social şi în ţările vecine.

    „Continuăm să surprindem cu fiecare Black Friday pe care îl organizăm în Bulgaria. Anul acesta am depăşit în doar 4 ore volumul de vânzări generat anul trecut în tot evenimentul”, a declarat Radu Ilinof, country manager Bulgaria.

    În premieră pentru piaţa din Bulgaria, eMAG a oferit clienţilor autoturisme. Până la ora 13 au fost confirmate 5 comenzi.

    Radu Ilinof, country manager Bulgaria este cel mai tânăr manager al eMAG. Are 25 de ani şi lucrează de 6 ani la eMAG, unde a avut şi primul job, în echipa de call center. Radu a absolvit Administrarea Afacerilor de la Universitatea Bucureşti. Radu conduce o echipa de 70 de oameni.

    Andrei Şercanean, country manager Ungaria, a venit la eMAG de la Flanco, cu o experienţă de 9 ani în retail. Andrei a dezvoltat business-ul eMAG în Ungaria şi a organizat primul Black Friday anul trecut.  Andrei conduce o echipa de peste 100 de oameni.

  • Şi-a început cariera în 2007 ca marketing & sales operational manager la Adama, iar acum este directorul de vânzări al companiei

    Alina Necula conduce de aproximativ doi ani divizia de vânzări a companiei de dezvoltare imobiliară Adama, parte a grupului austriac Immofinanz, ce deţine în România un portofoliu de proprietăţi evaluat la 957 de milioane de euro.

    Necula a obţinut în 2004 licenţa în Drept şi Economie, ca urmare a absolvirii studiilor de profil din domeniu în cadrul Universităţii din Bucureşti, perioadă după care a urmat şi un program masteral în Administrarea Afacerilor, în cadrul Universităţii Nicolae Titulescu din Bucureşti (2005-2006).

    Şi-a început cariera în 2007, ca marketing & sales operational manager la Adama, de unde a evoluat spre funcţia de şef al departamentului de vânzări şi marketing, unde a fost numită în 2013. Din ianuarie 2014, este responsabilă şi de conducerea departamentului de marketing al Immofinanz Group.

    Necula a acordat întotdeauna atenţie pregătirii teoretice. Anul trecut a finalizat şi un executive MBA în Administrarea Afacerilor în cadrul Maastricht School of Management Romania din Bucureşti. „Cred cu tărie că, atunci când vine vorba de carieră, există oameni înclinaţi spre antreprenoriat şi profesionişti care preferă să facă parte dintr-o companie pe care nu o conduc neapărat“, a explicat Necula referindu-se la motivele pentru care preferă să lucreze în cadrul unei companii şi să nu se dedice antreprenoriatului.

    Dintre realizările sale, aminteşte posibilitatea de a se implica în realizarea proiectelor rezidenţiale din faza de planificare până la vânzarea acestora, cât şi capacitatea de adaptarea la o piaţă în pofida crizei imobiliare. Cele mai complicate decizii pe care le-a luat se leagă de reluarea investiţiilor postcriză în Iaşi şi construcţia ultimei etape de dezvoltare a ansamblului premium pe care compania îl deţinea –, Copou Bellevue, pentru care Necula a insistat asupra adaptării proiectului la cerinţele actuale ale pieţei, decizie care a condus la vânzarea cu 75% înainte de finalizarea construcţiei a ansamblului rezidenţial.