BusinessMagazin

Tag: acoperire

  • Scăderea CAS reduce veniturile cu 5 miliarde de lei în 2015. Guvernul nu a convins FMI că are alte surse

     Premierul Victor Ponta a declarat joi că de la 1 octombrie contribuţiile de asigurări sociale vor fi reduse la angajator cu 5 puncte procentuale, cu un impact bugetar de 850 milioane lei, fără majorarea deficitului bugetar, şeful Executivului precizând că măsura nu are acordul FMI, ci este asumată de Guvern.

    “Considerăm că reducerea CAS cu cinci puncte trebuie aplicată chiar de anul acesta şi putem să ne permitem acest lucru. Putem în mod rezonabil şi sustenabil să transmitem către Parlament proiectul de lege privind reducerea CAS cu 5 puncte pentru ultimul trimestru, începând cu 1 octombrie, deoarece în acest fel nu trebuie să creştem niciun fel de taxă sau impozit. Avem capacitatea, fiind buni gospodari ai bugetului şi având încasări suplimentare şi cheltuieli mai mici, pentru 2014, de a acoperi impactul negativ”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea locului din România căutat de toţi bogaţii Europei. Acum a ajuns o ruină

    Drumuri rupte, pline de gropi, praf, indicatoare îndoite şi clădiri cu poveşti impresionante acoperite cu plase de protecţie. Aşa arată Băile Herculane astăzi, o staţiune aşezată într-un loc magnific, în Munţii Cernei, unde europeni din toate colţurile veneau să vadă minunea băilor termale construite de aristocraţii romani.

    Legenda spune că marele Hercule s-a oprit aici pentru a se odihni şi pentru a se spăla în băile romane, cunoscute de-a lungul şi de-a latul imperiului în timpul celor 165 de ani de ocupaţie a Daciei.

    În timpul regimului comunist s-au construit numeroase hoteluri precum Roman, Hercule, Afrodita, Minerva sau Diana. La câţiva ani după revoluţie, străzile şi aleile s-au umplut de pensiuni, mai mici sau mai mari, mai albe sau mai colorate. Herculane părea să îşi revină: lumea nu mai venea doar pentru tratamente iar tinerii începeau să petreacă tot mai multe vacanţe acolo. Chiar şi ceva străini, nu foarte mulţi, dar suficienţi pentru a pune pe picioare, câteva luni pe an, economia micii localităţi.

    La sfârşitul anilor 2000, însă, lipsa unui plan de reabilitare şi dezinteresul autorităţilor regionale au început să se facă simţite. Dacă în restul ţării se mai făceau ceva progrese, se mai reparau drumuri şi se mai construiau poduri, aici timpul parcă stătea în loc. Doar statuia lui Hercule, emblema unui loc pe care altădată doar cei puţini îşi permiteau să-l vadă, stă neatinsă, parcă, de anii ce trec.

    Staţiunea Băile Herculane a intrat într-un program de reabilitare, susţinut de fonduri europene şi de consiliul judeţean. La cum merg lucrările, însă, va mai trece mult timp până la primele rezultate.

  • Marele mister al managerilor de fonduri de hedging din SUA: de ce câştigă atât de mult?

    ÎN FRUNTEA LISTEI DIN ACEST AN, POTRIVIT INSTITUTIONAL INVESTOR ALPHA, SUNT PATRU PERSONAJE CUNOSCUTE BINE ÎN LUMEA FINANCIARĂ: David Tepper, manager la Appaloosa Management, cu 3,5 miliarde de dolari; Stephen Cohen, de la SAC Capital, cu 2,4 miliarde de dolari; John Paulson, de la Paulson & Co., cu 2,3 miliarde de dolari, şi James Simons, de la Renaissance Technologies, cu 2,2 miliarde de dolari.

    Aceste cifre şi cele prezentate de alte publicaţii sunt estimări bazate pe mărimea fondurilor şi randamentul din anul încheiat, scrie revista americană The New Yorker. Industria fondurilor de hedging este secretoasă. Persoane precum Tepper şi Paulson nu dau anunţuri la ziar că le-a crescut averea cu câteva miliarde. Chiar dacă cifrele nu sunt certe, nici măcar avocaţii foarte bine plătiţi ai fondurilor nu contestă că unele dintre acestea generează profituri uriaşe pentru investitori şi manageri.

    Din când în când această situaţie stârneşte mânia oamenilor obişnuiţi.

    Suma totală de 21,1 miliarde de dolari acumulată anul trecut de primii 25 de manageri de fonduri în funcţie de câştiguri depăşeşte salariile cumulate ale tuturor educatorilor angajaţi în grădiniţele din SUA, notează portalul american Vox. Economistul Paul Krugman a profitat de ocazie şi a cerut taxe mai mari pentru administratorii de fonduri de hedging.

    CUM CÂŞTIGĂ ATÂT DE MULŢI BANI? Mai clar, de ce investitorii în fondurile de hedging – cei ai căror bani sunt riscaţi pentru obţinerea de profit – continuă să le permită managerilor de fonduri să le impună termeni oneroşi? În urmă cu câţiva ani, managerii afirmau că îşi câştigă banii asigurând constant randamente peste cele ale pieţei, însă situaţia s-a schimbat. Timp de cinci ani consecutiv, randamentele fondurilor de hedging s-au situat sub cele ale bursei.

    Anul trecut a fost chiar unul foarte dificil pentru fonduri. Indicele S&P 500, compus din acţiunile unora dintre cele mai importante companii listate în SUA, a avut un an foarte bun, cu un randament de 32%. Potrivit Bloomberg, randamentul net, după comisioane, asigurat de fondurile de hedging s-a situat la 7,4%. Diferenţa de aproape 25% este enormă.

    NVESTITORII ÎN FONDURI AU FOST JUPUIŢI. Investitorii acestor fonduri au plătit, însă, sume mari de bani şi pentru aceste rezultate foarte slabe, scrie The New Yorker. Un american poate investi prin orice firmă mare de brokeraj pentru un comision anual de 0,1%. La fiecare 100.000 de dolari investiţi, plăteşte 100 de dolari. La investiţia într-un fond de hedging important se cere de obicei plata unui comision de management de circa 2.000 de dolari pentru fiecare 100.000 de dolari, la care se adaugă „un comision de performanţă„ de 20%. Procentajele fac parte dintr-o formulă, „2-20„, devenit standard în industrie. Şefii de fonduri de hedging din vârful topului câştigurilor personale s-au descurcat considerabil mai bine decât media.

    Dar nici măcar aceştia nu au depăşit piaţa pe ansamblu cu prea mult. Cifre exacte nu sunt disponibile, însă au fost publicate estimări. Fondurile de top ale Appaloosa, firma lui David Tepper, au obţinut un randament de 42%. Un fond al lui Paulson a câştigat peste 60%, dar firma sa are şi fonduri care nu au mers la fel de bine. Aceştia sunt însă cei cu rezultatele cele mai bune. În multe cazuri, managerii de fonduri au încasat sute de milioane de dolari chiar dacă nu au depăşit piaţa decât cu puţin.

    Din cauza comisioanelor ridicate şi a sumelor de miliarde de dolari pe care le au în administrare, unii manageri pot obţine câştiguri mari chiar dacă obţin randamente mai mici decât cele ale indicilor folosiţi ca referinţă.

  • Negriţoiu, ASF: Tarifele poliţelor RCA şi pentru locuinţe ar putea să crească în perioada următoare

     “Asigurătorii cu tarife medii sau cei mai scumpi nu sunt nebuni. Dar ei au o conduită internă care nu le permite să vândă mai ieftin. Distorsiunile din cota de piaţă vin din conduita organizaţională a unor asigurători (…) RCA este parte dintr-o competiţie neloială în piaţă prin care nivelul tarifelor a scăzut cu mult sub nivelul riscului potenţial. Dacă tarifele RCA au scăzut aşa de mult în piaţă pe considerente de cotă de piaţă, atunci tarifele RCA trebuie să îşi revină ca să acopere riscurile potenţiale şi să asigurăm plata despăgubirilor clienţilor asiguraţi”, a declarat Negriţoiu într-o conferinţă de presă.

    El a adăugat că, săptămâna viitoare, va fi discutat în cadrul ASF un proiect privind poliţele RCA-CASCO.

    “Vrem să vedem toate implicaţiile. Nu este vorba numai de nivelul RCA, dacă scade sau creşte. Prin norme, ASF cere asigurătorilor să îşi stabilească nivelul rezervelor în funcţie de riscurile asumate şi să fie solvabile. Pe noi, ca instituţie, nu ne interesează politica de preţ adoptată de asigurători în privinţa RCA. Dacă respectarea acestor criterii va avea ca efect creşterea tarifelor la RCA, atunci asta este situaţia. Noi urmărim ca societăţile să aibă resursele necesară să achite despăgubirile clienţilor”, a spus şeful ASF.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mol cumpără toate staţiile Agip şi ajunge la 189 de benzinării

    “Această achiziţie reprezintă un moment marcant al strategiei noastre de creştere a reţelei de benzinării în Europa Centrală şi de Est. În Cehia, vânzările medii ale staţiilor achiziţionate se situează între primele trei poziţii, într-un clasament al companiilor de retail de carburanţi. În plus, Grupul MOL va deţine a doua mare reţea de benzinării din Cehia. MOL îşi lărgeşte semnificativ acoperirea geografică în România şi face un pas înainte în ceea ce priveşte percepţia brandului în Slovacia”, a spus Lars Höglund, Senior Vice President pentru divizia de retail a Grupului MOL. 

     

    În România, achiziţia reprezintă un punct de referinţă pentru îndeplinirea strategiei Grupului MOL de a-şi creşte cota de piaţă. Prin integrarea celor 42 noi benzinării,  MOL România va ajunge la o reţea de 189 unităţi, plasate pe artere de trafic intens sau în poziţii de mare vizibilitate, sub marca MOL. Astfel, Mol îşi consolidează poziţia în capitală (unde staţiile Agip sunt bine poziţionate), dar îşi consolidează şi poziţia a patra în clasamentul benzinarilor locali, într-un moment când şi alte grupuri, precum Nis (Gazprom) sau Socar fac agresiv achiziţii.

    Pe primul loc după numărul de staţii se situează Petrom (546 staţii), pe al doilea Rompetrol (405 staţii) şi pe al treilea Lukoil (301 staţii).

     

    Tranzacţia vizează, printre altele, operaţiunile de vânzări engros şi preluarea gestiunii entităţilor locale. Poziţia Grupului MOL în Cehia va fi puternic susţinută prin această achiziţie: cele 125 noi benzinării, alături de cele 24 sub marca Slovnaft şi cele 125 staţii PAP Oil, vor majora cota de piaţă a  Grupului MOL la peste 10%. Vânzările medii ale reţelei nou achiziţionate reprezintă aproape dublul mediei naţionale. În Slovacia, reţeaua Grupului MOL va ajunge la 253 unităţi. Cele 41 benzinării nou integrate vor contribui la îmbunătăţirea vânzărilor medii şi a portofoliului de produse şi servicii destinate clienţilor. MOL a convenit să achiziţioneze şi participaţia  Eni în Ceska Rafinerska (CRC); totuşi, Unipetrol, ca acţionar majoritar al  CRC, deţine dreptul de preempţiune pentru acţiunile CRC. Finalizarea acordului depinde de îndeplinirea unor condiţii prestabilite, printre care şi obţinerea avizului din partea autorităţilor de reglementare în domeniul concurenţei. 

     

  • BMW, profit de 1,5 miliarde de euro în primul trimestru, la vânzări de 18,2 miliarde euro

     În perioada corespunzătoare a anului trecut, producătorul german de automobile premium raporta vânzări de 17,5 miliarde euro şi un profit net de 1,31 miliarde euro.

    Grupul BMW, care include mărcile BMW, Mini şi Rolls Royce, a livrat în primele trei luni din acest an peste 487.000 automobile, cu 8,7% mai multe decât în perioada similară a lui 2013, potrivit raportului financiar prezentat marţi de companie.

    Profitul înainte de dobânzi şi taxe (EBIT) a urcat cu 2,6% în perioada analizată, la 2,09 miliarde euro, depăşind estimările analiştilor intervievaţi de Bloomberg.

    Vânzările mărcii BMW au urcat cu 12% în primul trimestru, la 428.259 unităţi, compania menţinându-se astfel pe prima poziţie la nivel global în topul producătorilor de automobile de lux, urmată de Audi, parte a grupului Volkswagen, şi Mercedes-Benz, controlată de grupul Daimler.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schema prin care statul acoperă salarii la firme care creează 20 locuri de muncă, aprobată de Guvern

    “Noua schemă de ajutor de stat are în vedere finanţarea sub formă de sume nerambursabile, în limita intensităţii maxime admise, a costurilor salariale, la nivelul maxim al salariului mediu brut, înregistrate pe o perioadă de 2 ani consecutivi, ca urmare a creării de minimum 20 de locuri de muncă determinate de realizarea unei investiţii iniţiale. Se pot emite acorduri pentru finanţarea în baza schemei până la data de 31 decembrie 2020, iar plata ajutorului de minimis se efectuează în perioada 2015-2025, în limita bugetului anual alocat schemei. Ajutorul de stat se acordă dacă are un efect stimulativ şi contribuie la dezvoltarea regională”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

    Agenţia MEDIAFAX a anunţat, la începutul lunii aprilie, că firmele care vor ca statul să le acopere o parte din cheltuielile salariale pentru minimum 20 locuri de muncă nou-create vor fi obligate să respecte anumite condiţii legate de rentabilitate sau capitalul social şi să păstreze fiecare loc de muncă nou-creat cel puţin cinci ani.

    Conform documentului prezentat atunci, firma va fi obligată să menţină în stare de funcţionare investiţia iniţială realizată tot pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la data finalizării acesteia.

    Vor fi considerate cheltuieli eligibile acele costuri salariale, în limita salariului mediu brut comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi valabil pentru anul depunerii cererii, înregistrate pe o perioadă de 2 ani consecutivi, ca urmare a creării de locuri de muncă.

    Ajutorul de stat aferent cheltuielilor eligibile va fi acordat doar dacă locurile de muncă sunt create direct de un proiect de investiţii şi după data primirii acordului pentru finanţare, dar nu mai târziu de 3 ani de la data finalizării investiţiei.

    Vor fi luate în considerare locurile de muncă nou-create în cazul în care între angajaţi şi angajator sau acţionarii acestuia nu există raporturi de muncă în ultimele 12 luni dinaintea angajării.

    Conform regulilor care urmează să fie impuse de Guvern, vor putea beneficia de acest ajutor de stat doar acele firme care îndeplinesc cumulativ, la data înregistrării cererii de acord pentru finanţare, o serie de criterii de eligibilitate, şi anume sunt înregistrate potrivit Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, intenţionează să realizeze o investiţie iniţială în România, în orice sector, cu anumite excepţii, nu înregistrează debite restante la bugetele componente ale bugetului general consolidat, nu intră în categoria întreprinderilor în dificultate, nu se află în procedură de executare silită, insolvenţă, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operaţională, lichidare sau suspendare temporară a activităţii, nu au fost emise împotriva lor decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau în cazul în care asemenea decizii au fost emise acestea au fost executate, nu au beneficiat de alte ajutoare de stat regionale pentru costuri eligibile de natura activelor corporale şi necorporale în cadrul aceluiaşi proiect unic de investiţii, nu au închis o activitate identică sau similară în spaţiul economic european în cei doi ani care au precedat depunerea cererii de ajutor şi, la momentul depunerii cererii, nu au planuri concrete de a închide o astfel de activitate într-o perioadă de doi ani după finalizarea investiţiei iniţiale, în regiunea în cauză, nu angajează salariaţi disponibilizaţi de o întreprindere asociatǎ.

    Suplimentar, vor trebui respectate şi alte criterii de eligibilitate, respectiv rentabilitatea cifrei de afaceri să fie mai mare sau egală cu 1% în ultimul exerciţiu financiar încheiat, iar firmele să aibă capitalurile proprii pozitive în ultimul exerciţiu financiar încheiat.

    Firmele nou-înfiinţate pot beneficia de ajutor de stat în baza schemei dacă la rândul lor îndeplinesc suplimentar mai multe condiţii, la data înregistrării cererii de acord pentru finanţare, şi anume au capital social subscris vărsat în valoare de minimum 20.000 lei, pe care îl menţin până la sfârşitul perioadei de monitorizare, şi nu aparţin unor acţionari care deţin sau au deţinut în ultimii doi ani anterior depunerii cererii o altă întreprindere înregistrată conform Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.

    Investiţiile realizate trebuie să fie considerate investiţii iniţiale, respectiv investiţii iniţiale în favoarea unei activităţi economice noi, în cazul întreprinderilor mari din regiunea Bucureşti, să conducă la crearea, pentru fiecare locaţie a realizării investiţiei, a cel puţin 20 de locuri de muncă, dintre care minimum 3 locuri de muncă pentru lucrători defavorizaţi, să fie viabile şi să determine eficienţa economică a întreprinderii.

    Prima plată a ajutorului de stat este condiţionată de crearea a minimum 20 de noi locuri de muncă pentru aceeaşi locaţie a realizării investiţiei, dintre acestea minimum 3 pentru lucrători defavorizaţi.

    Întreprinderea trebuie să păstreze timp de 10 ani de la data primirii acordului pentru finanţare toate documentele referitoare la ajutorul de stat primit în cadrul schemei şi are obligaţia de a menţine fiecare loc de muncă nou-creat pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la data la care acesta a fost ocupat prima dată.

    De asemenea, firma are obligaţia de a menţine în stare de funcţionare investiţia iniţială realizată, pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la data finalizării acesteia.

    Pe lista sectoarelor de activitate pentru care nu sunt acordate ajutoare de stat se află, ca domenii, agricultura, silvicultura şi pescuitul, industria extractivă, industria prelucrătoare, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, transporturi, inclusiv prin conducte, hoteluri şi restaurante, telecomunicaţii, trancazţii imobiliare, activităţi de închiriere şi leasing, activităţi de jocuri de noroc şi pariuri.

    Perioada de valabilitate a schemei în care pot fi emise acorduri pentru finanţare va fi de 7 ani, între 1 iulie 2014-31 decembrie 2020, iar plata ajutorului de stat va fi efectuată în perioada 2015-2025, în baza acordurilor pentru finanţare emise, în limita bugetului anual alocat schemei.

    Bugetul maxim al schemei este de 2,7 miliarde lei, respectiv echivalentul a aproximativ 600 milioane euro, cu posibilitatea suplimentării, iar Guvernul estimează că numărul total al societăţilor care urmează să beneficieze de ajutor de stat în baza schemei este de 1.500 firme.

    “Numărul total estimat al întreprinderilor care urmează să beneficieze de ajutor de stat în baza schemei este de 1.500”, se arată în document.

    La Registrul Comerţului sunt înregistrate aproximativ un milion de firme, dintre care doar jumătate sunt active.

  • Estimarea General Motors pentru rechemarea în service a 2,6 milioane de vehicule

     GM a constituit un provizion special de 1,3 miliarde de dolari în primul trimestru al acestui an pentru a acoperi cheltuielile legate de reparaţia automobilelor rechemate, a anunţat compania într-un comunicat, citat de Bloomberg. Grupul a precizat că anticipează un rezultat operaţional solid pentru primele trei luni din acest an.

    Cel mai mare producător auto american, numărul 2 la nivel global, nu a mai raportat pierderi din trimestrul al patrulea al anului 2009 şi a înregistrat, în primele trei luni ale anului trecut, un profit de 1,18 miliarde de dolari.

    General Motors a rechemat pentru reparaţii 2,6 milioane de autovehicule la nivel global pentru mai multe defecţiuni apărute începând din anul 2001, care au provocat numeroase accidente soldate cu 13 morţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eduard Lovin, ANCOM: În 2014 concurenţa pe piaţa serviciilor de telefonie mobilă se va intensifica

     Lovin a mai prezentat şi o serie de statistici cu privire la evoluţia sectorului de comunicaţii mobile în 2013:

    Numărul de abonaţi şi structura acestora nu s-a modificat semnificativ. Astfel, la finalul lui 2013, erau 22,9 milioane de utilizatori activi, creştere de 0,3% anual.

    Deşi numarul de abonanţi a rămas constant, traficul de voce a crescut la  63,6 miliarde de minute, cu 3,3% mai mult decât în 2012.

     Durata medie a unei convorbiri a fost de 2 minute şi 23 de secunde.

    Traficul de SMS: în anul 2013 au fost trimise 17 miliarde de mesaje, cu 22% mai multe faţă de 2012. Ca şi în cazul traficului de voce acestea au fost transmise către propria reţea mobilă.

    În cazul serviciilor de roaming internaţional, traficul de voce a înregistrat o creştere anuală de 18%, ajungând la 423 milioane minute.

    Cei 6 operatori mobili de pe piaţă au raportat la finalul lui 2013 613,6 milioane de conexiuni active, în creştere cu 35% faţă de anul anterior.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro