Videoclipul a dispărut la cinci zile după ce a apărut informaţia că piesa „Despacito” a stabilit un record pe YouTube, devenind primul videoclip din istorie care a strâns 5 miliarde de afişări.
Captura care apare înainte de a da play videoclipului surprinde nişte oameni mascaţi care îndreaptă arme către cameră, imagini care nu sunt din clipul piesei „Despacito”, iar videoclipul nu este disponibil atunci când apăsăm butonul „Play”.
Citeşte mai multe pe www.gandul.info
Un nou studiu din Germania arată că şansele să duci o viaţă bună doar cu ajutorul YouTube sunt extrem de mici. La fel ca şi în cazul Hollywood-ului, nu toată lumea care se visează pe platourile de filmare chiar ajunge să aibă succes, scrie Bloomberg.
96,5% dintre toţi cei care încearcă să devină faimoşi pe YouTube, şi implicit să trăiască din asta, nu au şansa să câştige destui bani din publicitate pentru a trece pragul sărăciei în SUA, potrivit unei cercetări a lui Mathias Bartl, profesor la Universitatea Offenburg pentru Ştiinţe Aplicate.
Un creator ar putea câştiga aproximativ 16,800 de dolari pe an dacă canalul acestuia ar ajunge în top 3% cele mai vizualizate de pe platformă. Asta înseamnă câştiguri ceva mai mari decât pragul sărăciei din SUA stabilit la 12,140 de dolari pentru o persoană (16,460 pentru o gospodărie cu 2 persoane). Canalele din eşantionul lui Bartl (top 3%) au atras mai mult de 1,4 milioane de vizualizări pe lună.
Tot mai mulţi tineri sunt atraşi de această platformă şi de posibilitatea de a se bucura de succes prin intermediul YouTube.
1 din 3 copii din Marea Britanie, cu vârstele cuprinse între 6 şi 17 ani, au declarat că ar vrea să devină “youtuber full time”. Adică de trei ori mai mulţi dintre copiii din Regatul Unit ar vrea să creeze conţinut video pe YouTube decât să se facă medici.
Veniturile din publicitate nu sunt extrem de clare şi s-au schimbat de-a lungul timpului, iar Bartl a ajuns la sumele de mai sus utilizând ecuaţia 1 dolar pentru 1000 de vizualizări. “Ştiu youtuberi care câştigă 35 de cenţi pe 1000 de vizualizări şi alţii care obţin 5 dolari pe 1000 de vizualizări”, a declarat Harry Hugo de la agenţia de marketing Goat din Londra. Majoritatea vedetelor de oe YouTube câştigă bani din sponsorizări şi alte înţelegeri pe care le au cu brandurile. De aceea este destul de greu de calculat cât câştigă câţiva dintre cei mai cunoscuţi oameni de pe platformă.
Pe măsură ce YouTube devine mai popular este şi mai greu pentru creatorii de conţinut nou veniţi să se impună. Dacă în 2016 canalele cele mai populare (top 3%) luau 63% din toate vizualizările de pe platformă, în 2016, vedetele YouTube iau 9 din 10 vizualizările de pe platformă. Mai mult, cei care au început să publice videouri în 2016 au luat doar 458 de vizualizări pe lună.
Reprezentanţii Youtube vor să crească numărul de reclame în serviciul gratuit, pentru a convinge cât mai mulţi consumatori să plătească pentru un abonament de muzică.
„YouTube va oferi o contragreutate necesară influenţei crescânde a Spotify şi a Apple, care deţin cele mai importante servicii muzicale online şi generează venituri semnificative pentru industrie”, a spus directorul companiei globale de muzică Lyor Cohen, citat de Bloomberg.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Ezarik face clipuri video de peste 11 ani, are peste 3,7 milioane de abonaţi YouTube şi 1,3 milioane de urmăritori pe Instagram. Justine s-a născut în Pittsburgh, Pennsylvania, fiind fata cea mare a lui Michelle, o profesoară de educaţie fizică şi a lui Steve Ezarik, un miner de cărbune cu origini slovace. Justine are două surori mai mici, Breanne şi Jenna.
“La început făceam clipuri video doar pentru a demonstra oamenilor că ştiam să editez”, spune Ezarik, care la momentul respectiv lucra freelance ca designer graphic. Ea şi-a păstrat slujbele şi proiectele deoarece “echipamentul este foarte scump şi pentru a le avea trebuie să ai o sursă de venit”.
La un moment dat a renunţat la slujbe pentru a se concentra doar pe YouTube. “Câteodată ai nevoie să te arunci cu capul înainte pentru a reuşi”.
“Cea mai grea parte este să ieşi în evidenţă deoarece foarte mulţi oameni fac clipuri şi produc conţinut video. Eu am făcut doar conţinut pe care voiam să-l văd.”, spune ea.
“Dacă am o anumită temă filmez dimineaţa apoi editez clipul 4-5 ore apoi îl public”, povesteşte vedeta YouTube. Pentru unele clipuri video filmează trei-patru zile, iar pentru altele editează timp de 15-20 de ore.
“Ce este frumos la YouTube este faptul că-mi creez propriul meu destin”
Ideea de a face bani din clipuri a rămas pentru destul de mult învăluită într-un oarecare mister. Un amplu material publicat de cei de la The New York Times la începutul 2014 a încercat să afle cât de greu este pentru creatorii de conţinut original să câştige sume consistente şi care este secretul celor care reuşesc să facă asta.
Jurnaliştii americani au prezentat cazul vloggeriţei Olga Kay, care deţinea la acea vreme cinci canale de YouTube ce adunau în jur de un milion de abonaţi. Tânăra de 31 de ani câştiga între 100.000 şi 130.000 de dolari anual, dar mare parte din bani erau reinvestiţi în aparatură sau recuzite.
sistemul de monetizare al YouTube se bazează pe conceptul de împărţire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conţinut (sistem numit <revenue share>). Astfel, orice creator de conţinut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general sunt anunţuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afişate peste video, reclame video care rulează la început şi pot fi închise după 5 secunde.
Deşi sistemul e la fel pentru toţi, asemănările dintre youtuberii români şi cei străini se opresc aici.
Un calcul realizat pe baza informaţiilor obţinute de la cei cu care am discutat arată că pentru a obţine echivalentul unui salariu minim pe economie (1450 lei), un creator de conţinut trebuie să genereze, lunar, peste 2,5 milioane de afişări. Mai simplu spus, dacă toată populaţia Capitalei s-ar uita lună de lună la clipurile sale, un youtuber ar reuşi să câştige în jur de 350 de dolari.
Mihai Holhoş, fondatorul celui mai mare canal românesc independent de YouTube, reprezintă un adevărat model de succes pentru tinerii din România care doresc să producă video pe platforma YouTube. Cum a reuşit puteţi citi în acest interviu, acordat în exclusivitate Business Magazin.
Aşa sunt Facebook, Google, YouTube ca vârfuri de gamă, urmate de Twitter, Instagram, Snapchat şi cine ştie ce va mai apărea. Nu degeaba The Economist, cunoscutul săptămânal economic, denumeşte aceste companii BAAD – Big, Anti-competitive, Addictive and Distructive.
În 2017, Facebook a avut venituri de 40 de miliarde de dolari, cu un profit de 15 miliarde de dolari. În 2007, când a apărut, a avut încasări de 153 de milioane de dolari, cu o pierdere de 138 de milioane de dolari.
Google a avut în 2017 venituri de 109 miliarde de dolari, după ce în 2002 avusese venituri de 400 de milioane de dolari.
Poate criptomonedele, cu evaluările lor utopice, vor reuşi să depăşească Facebook sau Google. Oricum, să creezi din nişte algoritmi bitcoin, să-i dai un concept, să vinzi o idee de blockchain, iar lumea să fie extaziată de acest lucru, de asemenea, mi se pare remarcabil.
Cel mai sigur, toţi dintre voi – cu mine în frunte – aveţi pagină de Facebook, unde scrieţi aproape zilnic câte ceva, unde puneţi poze, încărcaţi filme şi aşteptaţi să vă citească cineva, să vă dea like, share sau commenturi.
Un superbusiness: voi lucraţi pe gratis pentru Facebook prin faptul că le oferiţi conţinut, care este vizualizat, citit şi share-uit de prietenii voştri şi de prietenii prietenilor voştri. Facebook vă prelucrează, vă scanează, vă analizează şi vă vinde mai departe advertiserilor sau celor care vor să ştie totul despre voi.
Mai mult ca sigur că Facebook, Google, Twitter, Snapchat ştiu mai mult despre voi, despre cele mai ascunse gânduri, decât ştiţi voi despre voi.
John Thornhill, unul dintre cei mai cunoscuţi comentatori de la Financial Times, cel mai mare ziar de business din Europa, constată cu stupoare în articolul ”Social media users of the world unite„ (cu o paralelă la cunoscutul slogan ”Proletari din toate ţările, uniţi-vă!„) că geniul Facebook-ului este că toţi userii lucrează gratis pentru companie, creând cel mai valoros produs. Puterea Facebook-ului este că utilizatorilor, nu un milion, nu o sută de milioane, ci 2 miliarde, adică cei care oferă materia primă, le face cea mai mare plăcere să muncească gratis. În Facebook democraţia este perfectă: scrieţi ce vreţi, când vreţi, comentaţi ce vreţi la oricine sau citiţi ce scriu alţii.
Facebook nu te plăteşte pentru ce scrii, pentru că o faci de bunăvoie, dar a creat formatul perfect pentru a face acest lucru astfel încât ei să te vândă mai departe. Facebook trebuie doar să se asigure că produsul lor merge 25/24 şi, vorba unei reclame de la noi, ”nu se închide la nonstop“.
Nu cred că este business mai tare în lume decât cel realizat de Facebook.
Pentru că avea pierderi şi nimeni nu-şi imagina acest model de business în care materia primă să fie gratis – adică noi toţi -, nu foarte multă lume a pariat pe acest model. Doar utopicii au reuşit să vadă dincolo de cifre modul cum se transformă lumea.
La fel s-a întâmplat cu Google sau cu YouTube, unde totul este aproape gratis – conţinutul şi utilizarea lui – iar banii se fac din vânzarea utilizării, din vânzarea voastră către advertiseri şi către firmele de cercetare.
Nu ştiu încotro se vor duce businessurile, dar sigur Facebook şi Google sunt deschizătorii de drumuri ai noii revoluţii industriale, respectiv produsul este gratis şi ajungi să plăteşti pentru utilizarea lui.
Acest lucru s-ar putea să se întâmple şi în lumea financiară: scăderea dobânzilor sub zero la sută pe an ar testa piaţa cu credite care aveau o dobândă negativă, respectiv banca te plătea ca să iei un împrumut.
Poate în viitor energia va fi gratis când va bate vântul prea mult, dar vom plăti serviciile din jurul energiei.
Poate că marii producători auto vă vor oferi maşini gratis, pentru care veţi plăti numai utilizarea.
Airbnb, WeWork au deschis pieţele pentru alte concepte de business care pornesc de la ideea de share-uire.
Aşa că, atunci când visaţi la milioanele pe care le veţi câştiga dintr-o idee de afaceri, mai întâi gândiţi-vă cum faceţi ca cei din jur, şi cât mai mulţi, să lucreze gratis pentru voi şi să le facă cea mai mare plăcere. Se cheamă experienţă.
Noroc că sunt celelalte businesuri care plătesc salariile.
Canalul video al tânărului Arya Mosallah avea peste 600.000 de abonaţi, dar cariera sa de youtuber s-a terminat extrem de abrupt după ce a postat un clip numit ”Aruncând cu apă în oameni, partea a doua“. În film, el se apropia de diverse persoane şi, după o scurtă discuţie, le arunca în faţă un pahar cu apă.
Mulţi dintre cei care au urmărit imaginile au simţit că asemănarea cu un caz recent de terorism din Marea Britanie este prea puternică, aşa că site-ul deţinut de Google a şters contul tânărului şi l-a împiedicat să mai deschidă alte canale.
Arya Mosallah nu e prima vedetă de pe YouTube care are probleme din cauza farselor sale. Însă povestea sa, alături de cea în care o altă vedetă – Logan Paul – face glume despre o persoană care şi-a luat viaţa au atras atenţia asupra conţinutului exagerat de pe site. Logan are peste 16 milioane de abonaţi, plasându-l în topul celor mai populari 50 de youtuberi.
Farsele duse la extrem nu reprezintă un fenomen nou, dar e unul care primeşte tot mai multă atenţie din partea instituţiilor media. Vloggerii au înscenat de multe ori atacuri cu bombe sau chiar crime cu scopul de a-şi speria prietenii sau oameni necunoscuţi; scopul era întotdeauna acelaşi: mai mulţi abonaţi, mai multe clicuri, mai mulţi bani.
În 2016, patru oameni implicaţi în proiectul de YouTube Trollstation au fost închişi pentru înscenarea unui jaf la muzeul National Portrait Gallery din Londra. Ei au pledat vinovaţi de ”comportament ameninţător ce poate cauza teamă sau violenţă“.
Cu un an înainte, britanicul Sam Pepper a încărcat un videoclip în care se preface că ucide o altă vedetă de pe YouTube în prezenţa unui prieten care nu suspecta nimic. Reacţiile au fost extrem de negative, iar Pepper a recunoscut ulterior că totul a fost plănuit şi prietenul ce părea traumatizat ştiuse de la început întregul scenariu.
Cele mai cunoscute farse duse la extrem au fost însă semnate de Vitaly Zdorovetschi, al cărui canal de YouTube a câştigat notorietate în 2012 după ce s-a prefăcut, pe film, că plasează o servietă cu o bombă lângă un străin.
Ca urmare a clipului, Zdorovetschi a fost arestat, dar mulţi alţi youtuberi au încercat să îi copieze mai apoi farsele.
Într-un interviu acordat în 2015 celor de la BBC Trending, Zdorovetschi a recunoscut că a împins limitele a ceea ce înseamnă ”comportament acceptabil“, dar a părut uşor confuz în ceea ce priveşte lucrurile pe care nu le-ar face. ”Nu o să mă duc la cineva cu un pistol ca să îl jefuiesc, explicându-i ulterior că a fost o farsă. Nu aş face nimic ilegal, sau doar într-o mică măsură“, a spus el.
Logan Paul, pe de altă parte, nu e cunoscut neapărat ca autor al unor farse făcute altora. Într-unul din clipurile sale, el îşi înscenează propria moarte în faţa a sute de fani; ca urmare, YouTube i-a suspendat dreptul de a afişa reclame. ”Paul a prezentat un comportament care îi face canalul nefrecventabil pentru advertiseri, dar şi dăunător pentru comunitatea extinsă a creatorilor de conţinut.“
O întrebare extrem de importantă este cea referitoare la persoanele care apar în clipuri: sunt aceştia necunoscuţi sau actori, eventual prieteni ai celor care deţin canalul? Arya Mosallah a refuzat să răspundă la această întrebare atunci când i-a fost adresată de către jurnaliştii de la BBC Trending, dar a lăsat de înţeles că o parte dintre imagini ar putea fi trucate. ”Şi ce dacă o parte dintre clipuri ar fi false? E ăsta motiv pentru a mi se închide canalul?“, se întreba Mosallah. ”Dacă ar fi fost un scurtmetraj, ar fi fost oare judecat la fel?“
Reporterii au apelat ulterior la un expert în limbajul corpului, Judi James, care a confirmat că majoritatea secvenţelor par a fi regizate. ”Există de obicei un moment de groază, dar în aceste clipuri oamenii încep aproape imediat să alerge după Arya. Una dintre victime îşi lasă şi geanta pe bancă, iar asta e destul de contra-intuitiv“, explică James.
Pe măsură ce YouTube se umple de tineri care încearcă să îşi facă un nume într-un mediu dinamic, mereu în schimbare, unii au găsit metode extreme de a atrage atenţia şi, inevitabil, vizualizările. Farsele extreme sunt, prin urmare, o metodă de a ieşi din mulţime.
”E probabil cea mai sadică formă de comedie“, explică Judi James. ”Suntem bombardaţi zilnic cu tot mai multe clipuri grafice, care arată accidente auto, evenimente teribile sau chiar oameni care îşi pierd viaţa. Odată ce începi să urmăreşti constant astfel de lucruri, ideea de a urmări o formă sadică de comedie ţi se pare şi mai bună.“
Un alt aspect extrem de important este acela că autorii farselor pot suferi chiar ei în urma acţiunilor lor. ”Regretul te poate ajunge din urmă. Fie nu ai niciun fel de empatie, acesta fiind un lucru extrem de rar, fie o să îţi tot aminteşti de oamenii pe care i-ai rănit“, notează James.
Unul dintre cele mai sinistre exemple de farsă care se termină prost este cel din iunie 2017, când o femeie din Minnesota, Statele Unite şi-a împuşcat iubitul.
Logan Paul a intrat în lumina reflectoarelor luna trecută, după ce a filmat un clip într-un loc din Japonia denumit “pădurea sinuciderilor”.
YouTube a transmis că atitudinea tânărului poate fi dăunătoare comunităţii extinse de creatori de conţinut. “După o lungă analiză, am decis să suspendăm temporar reclamele pe canalele deţinute de Logan Paul”, au transmis reprezentanţii platformei deţinute de YouTube.
Google a anunţat recent pe două dintre blogurile sale, o serie de măsuri care vizează remunerarea creatorilor de conţinuturi video, sperând astfel să contraatace tendinţa actuală de a recurge la clipuri şocante pentru a avea cât mai multe vizualizări şi a obţine astfel mai mulţi bani.
Principala modificare priveşte Google Preferred, programul publicitar cel mai eficient al YouTube, care are în vedere creatorii de conţinuturi cu cele mai mari audienţe şi un public cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani.
Astfel, pentru a putea beneficia de venituri publicitare asociate, fiecare videoclip ar trebui să fie vizionat în prealabil şi validat de un moderator uman.
Această schimbare de politică va deveni efectivă la mijlocul lui februarie în SUA şi la sfârşitul lui martie în alte 15 ţări vizate, printre care şi Franţa.
Ofensat de cererea primită, Stenson a întrebat-o într-o postare publică: „Dacă îţi voi oferi cazare gratuită în schimbul apariţiei în videoclipul tău, cine va plăti personalul care se ocupă de curăţenia şi confortul de care ai beneficia? Ce ar trebui să le spun acestora?”
Ca răspuns la postarea lui Stenson, vloggeriţa a postat un videoclip în care îl acuză pe acesta de agresiune. Videoclipul a stârnit numeroase reacţii împotriva hotelului. S-au scris 114 articole în 20 de ţări pe această temă, iar valoarea publicităţii pe care i-au adus-o lui Derby aceste articole s-a ridicat la la 4,3 milioane de euro, potrivit unei agenţii de relaţii publice. Într-o postare pe Twitter, Stenson a spus că vrea ca Darby să plătească pentru publicitatea pe care a primit-o suma de 4,3 milioane plus TVA. Suma trecută pe facura trimisă vloggeriţei este de peste 5 milioane de euro.
Colaborările dintre diverse companii şi vloggerii de pe You Tube nu sunt o noutate, aceştia primind adesea bunuri, bani sau servicii în schimbul publicităţii pe care o fac în videoclipurile lor.
Scandalul dintre Darby şi Stenson a iscat discuţii cu privire la fondurilor provenite din publicitatea online de acest tip.
Vedeta de pe You Tube cu cele mai mari câştiguri în 2017 este Daniel Middleton, care a câştigat 16,5 milioane de dolari prin intermediul canalului său.
Programul Google Preferred, care preselecţionează canalele cele mai adecvate pentru companiile de publicitate, va face o triere a conţinuturilor video, după ce platforma YouTube a înregistrat mai multe derapaje, cu clipuri ce prezentau, de exemplu, glume antisemite, desene animate violente dedicate copiilor şi imagini ale unor cadavre.
Printre celebrii vloggeri de pe platforma YouTube care au stârnit controverse se numără PewDiePie şi, mai recent, Logan Paul.
În acest context, Google a anunţat, marţi, pe două dintre blogurile sale, o serie de măsuri care vizează remunerarea creatorilor de conţinuturi video, sperând astfel să contraatace tendinţa actuală de a recurge la clipuri şocante pentru a avea cât mai multe vizualizări şi a obţine astfel mai mulţi bani.