Jeff Bezos, cel mai bogat om din lume, şi-a văzut averea scăzând cu 5,3 miliarde de dolari, ajungând la 113,2 miliarde de dolari, potrivit Indexului Miliardarilor realizat de Bloomberg, după ce acţiunile companiei Amazon au scăzut cu 4,7%.
Averea „Oracolului din Omaha”, Warren Buffett a scăzut cu 3,5 miliarde de dolari, în timp ce averea executivului Facebook, Mark Zuckerberg a scăzut cu 3,4 miliarde de dolari.
De la Jeff Bezos la Elon Musk şi Bill Gates, este dificil să găseşti un om de afaceri de succes care să nu fi profitat de învăţămintele filosofiei stoice.
Stoicismul este o şcoală filosofică grecească ce s-a dezvoltat ca reacţie împotriva epicurismului, în care etica ocupă locul preponderent, în slujba căreia se află logica şi fizica (cu sensul general de şiinţă a naturii). Una dintre celebrele maxime ale acestei filosofii este “Trăieşte în acord cu natura”. Unul dintre liderii acestei filosofii a fost, totuşi, împăratul Imperiului Roman, Marcus Aurelius, care vorbea despre compasiune, modestie şi austeritate.
Buffett încă locuieşte în Omaha în casa pe care a cumpărat-o în urmă cu 59 de ani pentru 31,500 de dolari, deşi averea lui ajunge la 77 miliarde de dolari. De asemenea, el este mare fan McDonalds datorită preţurilor mici pe care le practică. Niciodată nu cheltuieşte mai mult de 3.17 dolari pe micul dejun pe care obişnuieşte să-l ia de la restaurantul fast-food.
Buffett trăieşte aşa deoarece a stabilit care sunt priorităţile lui, iar acestea nu includ luxul, case scumpe, maşini de lux sau alimnte scumpe. Trăind astfel îşi măreşte averea în fiecare zi şi menţine liberatatea financiară.
Aşadar, cu toţi am putea încorpora puţin stoicism în vieţile noastre, adaptându-ne comportamnetul şi cheltuielile.
De la Jeff Bezos la Elon Musk şi Bill Gates, este dificil să găseşti un om de afaceri de succes care să nu fi profitat de învăţămintele filosofiei stoice.
Stoicismul este o şcoală filosofică grecească ce s-a dezvoltat ca reacţie împotriva epicurismului, în care etica ocupă locul preponderent, în slujba căreia se află logica şi fizica (cu sensul general de şiinţă a naturii). Una dintre celebrele maxime ale acestei filosofii este “Trăieşte în acord cu natura”. Unul dintre liderii acestei filosofii a fost, totuşi, împăratul Imperiului Roman, Marcus Aurelius, care vorbea despre compasiune, modestie şi austeritate.
Buffett încă locuieşte în Omaha în casa pe care a cumpărat-o în urmă cu 59 de ani pentru 31,500 de dolari, deşi averea lui ajunge la 77 miliarde de dolari. De asemenea, el este mare fan McDonalds datorită preţurilor mici pe care le practică. Niciodată nu cheltuieşte mai mult de 3.17 dolari pe micul dejun pe care obişnuieşte să-l ia de la restaurantul fast-food.
Buffett trăieşte aşa deoarece a stabilit care sunt priorităţile lui, iar acestea nu includ luxul, case scumpe, maşini de lux sau alimnte scumpe. Trăind astfel îşi măreşte averea în fiecare zi şi menţine liberatatea financiară.
Aşadar, cu toţi am putea încorpora puţin stoicism în vieţile noastre, adaptându-ne comportamnetul şi cheltuielile.
De la Jeff Bezos la Elon Musk şi Bill Gates, este dificil să găseşti un om de afaceri de succes care să nu fi profitat de învăţămintele filosofiei stoice.
Stoicismul este o şcoală filosofică grecească ce s-a dezvoltat ca reacţie împotriva epicurismului, în care etica ocupă locul preponderent, în slujba căreia se află logica şi fizica (cu sensul general de şiinţă a naturii). Una dintre celebrele maxime ale acestei filosofii este “Trăieşte în acord cu natura”. Unul dintre liderii acestei filosofii a fost, totuşi, împăratul Imperiului Roman, Marcus Aurelius, care vorbea despre compasiune, modestie şi austeritate.
Buffett încă locuieşte în Omaha în casa pe care a cumpărat-o în urmă cu 59 de ani pentru 31,500 de dolari, deşi averea lui ajunge la 77 miliarde de dolari. De asemenea, el este mare fan McDonalds datorită preţurilor mici pe care le practică. Niciodată nu cheltuieşte mai mult de 3.17 dolari pe micul dejun pe care obişnuieşte să-l ia de la restaurantul fast-food.
Buffett trăieşte aşa deoarece a stabilit care sunt priorităţile lui, iar acestea nu includ luxul, case scumpe, maşini de lux sau alimnte scumpe. Trăind astfel îşi măreşte averea în fiecare zi şi menţine liberatatea financiară.
Aşadar, cu toţi am putea încorpora puţin stoicism în vieţile noastre, adaptându-ne comportamnetul şi cheltuielile.
Miliardarul Warren Buffett,al patrulea cel mai bogat om din lume, a pierdut într-o singură zi, marţi, 1,4 miliarde de dolari din avere, în urma deprecierii cu 3,3% a acţiunilor băncii Wells Fargo, angrenată într-un scandal.
Acţiunile Berkshire Hathaway, vehicolul de investiţii al lui Buffett şi cel mai important acţionar al Wells Fargo au căzut, la rândul lor, cu 2 procente, determinând reducerea averii miliardarului în vârstă de 86 de ani. Averea lui Buffett este estimată la 65,8 miliarde de dolari.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Un ofertant anonim a licitat 3,46 milioane de dolari pentru a lua prânzul cu Warren Buffett, egalând recordul pentru dreptul de a lua masa cu unul dintre cei mai admiraţi investitori ai lumii, scrie Reuters. Banii vor merge la Glide, o fundaţie de caritate care furnizează alimente, servicii medicale şi alte tipuri de servicii pentru cei fără locuinţă sau săraci. Licitaţia de cinci zile desfăşurată pe eBay s-a încheiat vineri noaptea.
Oferta câştigătoare a fost egală cu cea plătită de un ofertant anonim în 2012. Buffett a organizat 17 licitaţii anuale pentru Glide, strângând aproximativ 23,6 mil. dolari. Reverendul Cecil Williams, cofondator al Glide, a declarat că implicarea lui Buffett a generat mai mult interes în fundaţia de caritate, ajutând-o să-şi finanţeze bugetul anual de 17 milioane de dolari. Glide oferă servicii incluzând aproximativ 750.000 de mese gratuite, 815.000 de seringi şi programe after school pentru 450 de copii în fiecare an. „Aceasta a fost una din cele mai bune licitaţii din cei peste 50 de ani ai mei”, a spus Williams, în vârstă de 86 de ani, după licitaţie.
Un ofertant anonim a licitat 3,46 milioane de dolari pentru a lua prânzul cu Warren Buffett, egalând recordul pentru dreptul de a lua masa cu unul dintre cei mai admiraţi investitori ai lumii, scrie Reuters. Banii vor merge la Glide, o fundaţie de caritate care furnizează alimente, servicii medicale şi alte tipuri de servicii pentru cei fără locuinţă sau săraci. Licitaţia de cinci zile desfăşurată pe eBay s-a încheiat vineri noaptea.
Oferta câştigătoare a fost egală cu cea plătită de un ofertant anonim în 2012. Buffett a organizat 17 licitaţii anuale pentru Glide, strângând aproximativ 23,6 mil. dolari. Reverendul Cecil Williams, cofondator al Glide, a declarat că implicarea lui Buffett a generat mai mult interes în fundaţia de caritate, ajutând-o să-şi finanţeze bugetul anual de 17 milioane de dolari. Glide oferă servicii incluzând aproximativ 750.000 de mese gratuite, 815.000 de seringi şi programe after school pentru 450 de copii în fiecare an. „Aceasta a fost una din cele mai bune licitaţii din cei peste 50 de ani ai mei”, a spus Williams, în vârstă de 86 de ani, după licitaţie.
Warren Buffett, cel mai puternic investitor din lume, cu o valoare personală de aproape 67 mld. dolari şi un imperiu de business care se întinde de la căi ferate şi bănci până la mobilă, a făcut o majorare de capital în valoare de 10 milioane de dolari în compania Lubrizol România.
Aceasta este a treia majorare de capital ca mărime înregistrată în România în luna februarie 2016 şi, potrivit informaţiilor disponibile, este prima intrare directă a unei firme controlate de miliardarul american în România.
Datele de la Registrul Comerţului arată că firma fusese înregistrată în octombrie anul trecut, în Bucureşti, având ca acţionar compania Lubrizol Oilfield Solutions, înregistrată în SUA. Fondurile folosite pentru majorarea de capital din februarie au venit, de asemenea, tot din SUA.
Lubrizol este un business de 7 mld.dolari, care are aproximativ 9.000 de angajaţi la nivel mondial.
Să spună Bill Gates că este cea mai bună carte de business citită vreodată, iată o etichetă care seamănă cu palmele şi tălpile acelea imortalizate în beton pe un bulevard din Hollywood, menite să nemurească actori celebri. Dacă la părerea lui Bill Gates se adaugă şi cea a lui Warren Buffett, este ca şi când ai fi imortalizat în stâncă, pe un versant de munte, ca Decebal la noi sau cei patru preşedinţi americani la muntele Rushmore.
Aşa ceva a reuşit nu un jurnalist din era tehnologică, ci unul din vechea gardă; John Brooks a fost editorialist specializat în afaceri pentru The New Yorker, Time, Harper’s Magazine şi The New York Times Book Review şi s-a prăpădit în 1993. Prima ediţie a „Twelve Clasic Tales form the World of Wall Street“ a apărut în 1959 şi pe urmă în fiecare an până în 1969; a fost tradusă recent în româneşte şi a apărut în colecţia CEO Must Read a editurii Litera. Cartea este de fapt o colecţie de articole apărute în New Yorker şi, credeţi sau nu, acestea îşi păstrează prospeţimea şi actualitatea chiar şi în zilele noastre.
Asta pentru că în afaceri greşelile sunt cumva aceleaşi, indiferent de momentul în care au fost comise, indiferent de faptul că protagoniştii vorbeau la un telefon cu disc, fabricat din ebonită, sau la iPhone de ultimă generaţie.
Să luăm una dintre poveştile din carte, cea a automobilului Ford Edsel. Acesta, lansat în 1957, se voia a fi cea mai modernă şi frumoasă şi puternică maşină, beneficiind de cea mai importantă investiţie şi cea mai costisitoare campanie de lansare a momentului, în valoare totală de 250 de milioane de dolari. A fost un fiasco, maşina nu s-a vândut, iar compania a pierdut 350 de milioane de dolari. Cum a fost posibil? Cei de la Ford au acţionat orbeşte, urmând rezultatele unor anume sondaje de opinie şi cercetări de piaţă, ignorând gustul în permanentă schimbare al publicului. Maşina a căzut victimă decalajului dintre momentul conceperii şi cel al lansării propriu-zise, la care s-au adăugat o sumă de inconsistenţe şi neajunsuri manageriale şi umane.
Cu totul avem un caz clasic de produs care a mers înaintea gustului public, dar a mers în direcţia greşită. Toată istoria este populată cu şefi ai companiei, proiectanţi şi specialişti în marketing, care dau o dimensiune umană, relevantă, scriiturii. Alte capitole din carte privesc prăbuşirea bursei din 1962, o istorie care arată cât de iraţional şi cât de emoţional se comportă oamenii, evoluţia schimbătoare a companiei Xerox, sau modul cum un grup determinat de speculatori poate îngenunchea lira sterlină (dacă vă sună cunoscut, ţineţi cont că asta se întâmpla în 1964).
Teoreticienii ştiinţelor economice vorbesc despre ciclicitate; au dreptate, iar acesta este principalul argument pentru valabilitatea aventurilor din lumea afacerilor, aşa cum le prezintă John Brooks, faptul că oamenii sunt fundamental aceiaşi şi nu se schimbă, indiferent de numărul de gadgeturi care îi înconjoară.
Într-adevăr, must read.