Tag: vehicule

  • Administraţia Fondului pentru Mediu: Sesiunile de depunere a dosarelor în cadrul Programelor Rabla Clasic, Rabla Plus şi Staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice în localităţi au fost prelungite

    Administraţia Fondului pentru Mediu a prelungit sesiunile de depunere a dosarelor în cadrul Programelor Rabla Clasic, Rabla Plus şi Staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice în localităţi, conform unui comunicat al instituţiei de la începutul acestei săptămâni.

    Sesiunea de înscriere atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru persoane juridice, inclusiv UAT –uri şi instituţii publice, în cadrul Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional (Programul Rabla Clasic) şi în Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic (Programul Rabla Plus) a fost prelungită până la data de 31 iulie 2022.

    Iniţial, persoanele interesate să-şi achiziţioneze un autovehicul mai prietenos cu mediul înconjurător se puteau înscrie în program până pe 31 mai 2022.

    De asemenea, sesiunea de depunere a dosarelor de finanţare pentru Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic: staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice în localităţi, a fost prelungită până la data de 12 august 2022.

    “Am decis să prelungim perioada de depunere a dosarelor de finanţare în cadrul acestor programe pentru a facilita accesul la finanţare a cât mai multor beneficiari. Prin programele noastre urmărim îndeplinirea obiectivelor europene şi naţionale privind mobilitatea urbană sustenabilă şi ne dorim să finanţăm cât mai multe autovehicule electrice şi electrice hibride prin intermediul Programului Rabla Plus. În acelaşi timp, susţinem finanţarea în procent de 100% din cheltuielile eligibile pentru instalarea de staţii de reîncărcare, suma maximă fiind de 190.000 lei, în cadrul Programului Staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice în localităţi. Este o necesitate să prioritizăm implementarea acestor programe la nivel naţional pentru a oferi avantaje tuturor celor care aleg autovehicule prietenoase cu mediul înconjurător”, a declarat preşedintele AFM, LaurenţiuAdrian NECULAESCU.

    Ghidurile de finanţare ce vizează cele două programe sunt Ordinul Ministerului Mediului nr. 324/2020 pentru programul Rabla Clasic şi Ordinul nr. 323/2020 pentru programul Rabla Plus

    În cadrul Programului Rabla Clasic, prima de casare este de 6.000 lei, respectiv 9.000 lei în cazul predării a două autovehicule uzate, la care se pot adăuga: un ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, al cărui sistem de propulsie generează maximum 120 g CO2/km în sistem WLTP, un ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, echipat cu motorizare GPL/GNC, un ecobonus în valoare de 3.000 lei la achiziţionarea unui autovehicul nou, exceptând motocicletele, echipat cu sistem de propulsie hibrid sau un ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru casarea fiecărui autovehicul uzat cu o vechime de cel puţin 15 ani de la data fabricaţiei şi care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară.

    Pentru achiziţionarea de motociclete noi în schimbul predării spre casare a unui autovehicul uzat, se acordă o primă de casare de 6.000 lei, la care se pot adauga un ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru autovehiculul nou motocicletă al cărui sistem de propulsie generează maximum 90 g CO2/km în sistem WMTC şi un ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru casarea unui autovehicul uzat cu o vechime de cel puţin 15 ani de la data fabricaţiei şi care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară.

    În cadrul Programului Rabla Plus, cuantumul finanţării este de 51.000 de lei pentru un autovehicul nou pur electric sau a unui autovehicul nou cu pilă de combustie cu hidrogen şi 26.000 de lei pentru un autovehicul nou electric hibrid plug-in, exceptând motocicleta, care generează maximum 80 g CO2/km în sistem WLTP, în schimbul casării unui autovehicul uzat. De asemenea, finanţarea este de 54.000 de lei pentru un autovehicul nou pur electric sau un autovehicul nou cu pilă de combustie cu hidrogen şi 29.000 de lei pentru un autovehicul electric hibrid plug-in, care generează maximum 80 g CO2/km în sistem WLTP, pentru achiziţionarea unui autovehicul nou, în schimbul casării a două autovehicule uzate.

    Pentru fiecare autovehicul uzat mai vechi de 15 ani şi care are norma de poluare nu mai mare de Euro 3, se adăugă un ecobonus de 1.500 lei/autovehicul.

    De asemenea, ecotichetul pentru achiziţionarea unei motociclete electrice este 26.000 lei, la care se poate adăuga un ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru casarea unui autovehicul uzat cu o vechime de cel puţin 15 ani de la data fabricaţiei şi care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară.

     

     

  • De ce ar trebui industria auto est-europeană să se teamă de traficul din Africa

     

    Industria auto este considerată a fi cel mai globalizat dintre sectoarele manufacturiere ale lumii, prin urmare este normal să prindă rădăcini şi în Africa, o regiune în ascensiune economică şi cu o forţă de muncă imensă. Însă industria auto nu doar că a găsit sol fertil acolo, dar a şi început să înflorească. Fructele amare le va culege Europa de Est.

     

    Constructori auto internaţionali şi-au deschis sau îşi construiesc fabrici în Angola, Etiopia, Ghana, Kenya, Namibia, Nigeria, Rwanda şi Africa de Sud. Lider este Maroc, care exportă  80% din producţie în statele bogate ale Europei. Componentele locale au o pondere de 60% în maşinile marocane, semn că fabricile auto au atras constelaţii întregi de producători de piese. Iar pe lângă producătorii de maşini străini au început să se dezvolte şi companii auto locale. Pe drumul acesta mai puţin umblat începe să se facă aglomeraţie, după cum scrie Deutsche Welle. Africa are o populaţie mai mare de un miliard de oameni, 17% din totalul la nivel mondial, dar reprezintă doar 1% din maşinile vândute în întreaga lume, comparativ cu 30% în cazul Chinei, 22% pentru Europa şi 17% pentru America de Nord, potrivit Organizaţiei Internaţionale a Producătorilor de Autovehicule (OICA). Africa are în medie 44 de vehicule la 1.000 de oameni, comparativ cu media globală de 180 şi cu 800 în Statele Unite, arată calculele firmei de consultanţă McKinsey & Company. Aceste lucruri sugerează, pe de o parte, că multe state africane s-ar putea ca pur şi simplu să nu aibă infrastructura necesară creşterii traficului rutier, iar pe de alta, că în multe economii puterea de cumpărare nu este suficient de mare pentru ca mai mulţi oameni să-şi permită să cumpere şi să întreţină automobile. Acest ultim aspect i-ar putea interesa pe producători. Putere de cumpărare mică înseamnă forţă de muncă ieftină când tendinţa în China, Asia şi în economiile mai sărace din Europa este de creştere a salariilor sau de epuizare a forţei de muncă. În 2018, Marocul a preluat de la Africa de Sud rolul de cel mai mare exportator african de autoturisme. Exporturile au ajuns în 2019 la 10 miliarde de dolari (8,5 miliarde de euro). Cele două ţări produc în principal maşini pentru pieţele externe, dar au şi pieţe interne relativ mari.

    VW, Daimler, proprietarul Mercedes-Benz, şi BMW sunt printre cele mai mari constructori auto din Africa, reprezentând peste 90% din toate autoturismele produse şi o treime din maşinile vândute în 2019 în Africa de Sud. Între timp, aproximativ 80% din cele 400.000 de autovehicule produse în Maroc sunt vândute în Europa, principalele destinaţii fiind Franţa, Spania, Germania şi Italia. Industria auto marocană angajează direct 220.000 de persoane, dintre care majoritatea lucrează pentru 250 de furnizori. Anual, marocanii cumpără 160.000 de maşini noi, ceea ce reprezintă un număr mic pentru o populaţie de 36 de milioane de locuitori. În septembrie, gigantul Stellantis – creat în ianuarie 2021 prin fuziunea dintre Fiat Chrysler (Italia-SUA) şi PSA (Franţa) – a anunţat că maşina sa electrică supermini Opel Rocks-e va fi produsă la fabrica de 600 de milioane de dolari a PSA din Kenitra, la nord-est de Rabat, cu capacitatea de a livra 200.000 de vehicule pe an. Stellantis, al patrulea cel mai mare producător de automobile din lume, intenţionează să mărească achiziţiile de piese fabricate în Maroc de la 600 de milioane de euro la 3 miliarde de euro până în 2025. BYD, un important producător chinez de vehicule electrice, a semnat un memorandum de înţelegere cu guvernul marocan pentru a deschide o fabrică tot în Kenitra, în timp ce Hyundai, producătorul auto sud-coreean, ia în calcul să lanseze operaţiuni în Maroc după ce a anunţat că pleacă din Algeria, gonit de acolo de ostilitatea guvernului faţă de industria auto. Şi VW s-a retras din Algeria anul acesta. Între timp, STMicroelectronics, o companie americană cu sediul în Casablanca, tocmai a lansat producţia unei piese importante pentru autovehiculele electrice Tesla în Maroc.

    Poate că principalele motive pentru care Marocul a devenit o poveste de succes sunt apropierea geografică de pieţele europene şi acordurile de liber schimb pe care le-a semnat cu Europa, SUA, Turcia, Emiratele Arabe Unite şi alte ţări. „Uzinele Renault şi Peugeot (PSA) din Tanger şi din împrejurimi sunt acolo pentru că au obţinut oferte favorabile – pentru teren, infrastructură, facilităţi vamale – pentru a investi într-o ţară care se află la o aruncătură de băţ pe mare de Europa“, spune Joe Studwell, de la Overseas Development Institute din Cambridge. „Însă această logică nu funcţionează pentru Africa subsahariană, unde este vorba mai mult despre pieţele locale“, a adăugat el. Furnizorii, personalul şi consumabilele de la nivel local sunt, de asemenea, importante. Renault, de exemplu, îşi procură piese, variind de la banchete la osii, de la furnizori locali. Conţinutul local reprezintă 60% din produsul final. Între timp, costurile cu forţa de muncă sunt de aproximativ un sfert din cele din Spania şi oricum mai mici decât în Europa de Est, aminteşte Financial Times.

    „Statul este extrem de exigent, dar şi ajută foarte mult”, spune Marc Nassif, managing director al Renault în Maroc. Funcţia îl obligă să dea mesajelor sale anumite nuanţe. El mai spune că scutirile fiscale şi stimulentele investiţionale oferite de Maroc – despre care spune că sunt de fapt mai puţin generoase decât cele oferite de alte ţări – nu sunt principalele motive ale succesului acestei ţări. Pe lângă o infrastructură bună – cea mai recentă realizare fiind o nouă legătură feroviară de mare viteză între Casablanca şi Tanger, unde este concentrată cea mai mare parte a producţiei Renault – el subliniază şi coerenţa politicii. Antreprenorii pot merge la un singur ghişeu, la ministerul de resort, şi nu sunt nevoiţi să lupte cu tentacule ale birocraţiei care, mai rău, pot fi concurente. Costul mic al muncii contează şi el. Pentru autoturismele entry-level ca Dacia, marcă a Renault, unde forţa de muncă reprezintă o proporţie mai mare din costul vehiculului, acesta este un motiv cheie pentru localizarea în Maroc, spune Nassif. În doar câţiva ani, fabrica din Tanger a ajuns să livreze mai multe maşini Dacia decât uzina pe care constructorul francez o are în România. Înainte de orientarea Opel spre Maroc, analiştii se aşteptau ca Egiptul să devină următorul centru de producţie auto din regiune. Constructorul auto chinez Dongfeng a semnat un acord-cadru în ianuarie cu compania de stat falimentară egipteană El Nasr Automotive Manufacturing Company pentru a produce în comun vehicule electrice în Egipt.


    Principalele motive pentru care Marocul a devenit o poveste de succes sunt apropierea geografică de pieţele europene şi acordurile de liber schimb pe care le-a semnat cu Europa, SUA, Turcia, Emiratele Arabe Unite şi alte ţări.


    Există, de asemenea, fabrici de producţie mai mici în Kenya şi Rwanda. În Rwanda, Volkswagen testează electromobilitatea. Unităţi de producţie europene sunt planificate pentru Etiopia, Nigeria şi Ghana. În Ghana o particularitate este că guvernul doreşte să limiteze importul de maşini uzate şi învechite. De asemenea, oferă producătorilor de automobile 10 ani de scutiri de impozite. Volkswagen a văzut o oportunitate şi şi-a deschis prima fabrică de asamblare în Ghana în august 2020. Până la 5.000 de vehicule vor fi asamblate acolo pe an, inclusiv Tiguan, Passat şi Polo. Nissan se pregăteşte, de asemenea, să deschidă o fabrică de asamblare acolo. În Nigeria, Kenya, Rwanda şi Ghana, producătorii auto mondiali investesc mai degrabă în fabrici de asamblare decât în unităţi de producţie cu drepturi depline. În Kenya, o companie locală, AVA, asamblează vehicule comerciale medii şi grele pentru Mitsubishi, Fuso, Scania, Toyota, Hino şi Tata. Există, de asemenea, eforturi pentru a produce maşini „de casă” din partea mai multor start-up-uri. În Kenya, Mobius Motors a fost creată în 2009 de antreprenorul britanic Joel Jackson, iar firma intenţionează acum să lanseze un vehicul pentru toate terenurile. În Africa de Sud, o asociere între Mureza şi grupul iranian SAIPA îşi propune să proiecteze şi să fabrice vehicule în Africa pentru piaţa de pe continent. Kiira Motors intenţionează, de asemenea, să lanseze o maşină hibridă în Uganda, în timp ce Innoson este un alt brand indigen, din Nigeria.

    „Vedem că noii producători de automobile mai mici din Africa fac munci mai mici foarte specifice, iar acest lucru, combinat cu noile tehnologii, cum ar fi imprimarea 3D, are potenţial pentru Africa”, a declarat pentru DW Georg Leutert, directorul departamentului de industrii auto şi aerospaţiale de la IndustriALL Global Union. „Acest lucru nu depinde de economiile la scară mare şi ar putea astfel să fie ceva viabil şi fără producţia de masă. Dar există o problemă de recunoaştere a mărcii şi cu infrastructura de servicii, la care se adaugă necesitatea unor investiţii mari în avans“, a adăugat el. „În ceea ce priveşte firmele africane care construiesc maşini africane, Marocul a mers până acum pe drumul low-cost, cu pericolul de a ajunge ca Mexicul, într-o fundătură. Asta înseamnă că există încă prea puţină planificare pentru a investi în know-how şi în capacităţi naţionale pe termen lung“, a spus Leutert.

    Birkin Cars, o companie de automobile din Africa de Sud, este cea mai veche din industrie, fiind născută în 1982. Innoson Vehicle Manufacturing Company a fost fondată de antreprenorul nigerian Innocent Chukwuma şi este prima companie de tehnologie care fabrică maşini în Nigeria. Compania Kantanka Automobile a fost înfiinţată în Ghana, în timp ce Kiira Motors Corporation, o companie ugandeză de automobile, este interesată să creeze un vehicul electric hibrid. Fondată în 2006, compania tunisiană Wallyscar produce 350 de SUV-uri decapotabile pe an. Olfa Seddik de la Wallyscar a declarat pentru DW că compania intenţionează să prezinte cinci noi modele în următorii cinci ani şi să livreze 4.000 de maşini pe an până în 2025. „Tunisia suferă de lipsa infrastructurii de logistică şi de legislaţie. Va dura ceva timp până când ţara va reuşi să rezolve aceste probleme“, a spus Seddik. „Din cauza creşterii salariilor şi a automatizării, este din ce în ce mai logic ca uzinele de producţie să fie mutate înapoi în Europa. Acest lucru va face dificil pentru ţările africane să facă pasul în faţă decisiv în producţia de maşini. Doar Marocul, aflat cumva la marginea UE, şi poate Egiptul în viitorul apropiat să beneficieze de această tendinţă”, apreciază Robert Kappel de la Universitatea din Leipzig. „Pieţele sunt prea mici, atât pentru producătorii auto străini, cât şi pentru producătorii auto locali, precum şi pentru furnizori, deoarece ar avea nevoie de cantităţi mari pentru ca producţia să merite“, a precizat Kappel. Însă, în opt până la 10 ani, se pot schimba multe pe continentul african. Piaţa producţiei auto va deveni mai mare, mai ales că oraşele cu o proporţie mai mare a clasei de mijloc se extind“, crede analistul.

    „Ghana vrea să se stabilească ca un nou punct fierbinte în Africa de Vest. A identificat asamblarea vehiculelor şi fabricarea componentelor auto ca fiind o industrie de ancorare strategică. Prin aceasta, guvernul vrea să stimuleze industrializarea şi să creeze noi locuri de muncă“, a adăugat el. O parte din producţie, de exemplu de cabluri şi munca manuală, se îndepărtează de Europa de Est“, a spus Leutert. „Dar pentru Republica Cehă, Slovacia şi Polonia tendinţa nu reprezintă o problemă reală deoarece au oameni foarte bine calificaţi, au tradiţie în această industrie, costurile sunt încă scăzute şi sunt aproape de producătorii germani şi alţi producători europeni.” „Dar România, Bulgaria şi Balcanii ar putea întâmpina probleme, având în vedere că acestea tind să fie mai puţin stabile în ceea ce priveşte forţa de muncă decât Africa de Nord. Forţa de muncă este mai scumpă, iar infrastructura este slabă“, a adăugat el.

  • Piaţa auto în septembrie 2021. Opt din cele mai vândute zece modele de autoturisme au fost pe minus. Vânzările de autoturisme au scăzut cu 18%, faţă de septembrie 2020

    Opt din cele zece cel mai bine vândute maşini de pe piaţa locală în luna septembrie au înregistrat scăderi, potrivit datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor.

    Ford Puma şi Toyota CH-R sunt singurele automo­bile care au înregistrat o creştere a numărului maşinilor noi înmatriculate în septembrie. Ford Puma, al patrulea cel mai bine vândut automobil de pe piaţa locală, a punctat în septembrie o creştere de aproape 13 pro­cente, la 276 de unităţi, în timp ce la nivelul primelor trei trimestre avansul a fost de 165%, la peste 2.600 de unităţi. Creşterea puternică pentru Puma vine în contextul în care anul trecut pandemia a „lovit“ uzina de la Craiova în momentul în care producţia creştea, iar astfel maşini pe stoc nu existau pentru a fi livrate către dealeri.

    Cele mai vândute trei modele sunt cele din gama Dacia – Logan, Duster şi Sandero -, urmate de Ford Puma produs la Craiova, în timp ce pe locul cinci se află Skoda Octavia.

  • Chinezii de la Xiaomi intră oficial în piaţa vehiculelor electrice după o investiţie iniţială de peste 1,5 miliarde de dolari. Gigantul vrea să ajungă la investiţii de 10 miliarde de dolari în următorul deceniu

    Gigantul chinez Xiaomi, cunoscut pentru performanţele de vânzare din piaţa smartphone-urilor, îşi face oficial intrarea în piaţa vehiculelor electrice şi anunţă că această divizie a intrat într-un stadiu accelerat de dezvoltare, potrivit CNBC.

    Numele subsidiarei este Xiaomi EV, iar investigaţiile pentru această linie de afaceri se ridică până acum până la 1,55 miliarde de dolari, conform unei comunicări anterioare din partea companiei.

    În martie, compania cu sediul în Beijing declara că are planuri în această direcţie şi că va investiga echivalent a 10 miliarde de dolari în următorul deceniu.

    Xiaomi EV are în prezent 300 de angajaţi, iar divizia este condusă de Lei Jun, fondatorul şi CEO-ul grupului chinez.

    Gigantul chinez a declarat că echipa din această divizie a realizat studii de piaţă extinse în ultimele cinci luni. Totodată, oamenii Xiaomi EV au vizitat alţi parteneri din industrie.

    Divizia Xiaomi nu a prezentat până acum niciun prototip de vehicul electric.

    În luna august Xiaomi a anunţat că a achiziţionat compania de vehicule autonome Deepmotion, într-o tranzacţie de 77,37 de milioane de dolari, prin care spunea că vrea să-şi îmbunătăţesc competitivitatea tehnologică a diviziei de vehicule electrice.

    Xiaomi se lansează astfel într-o piaţă în care există startup-uri precum Nio sau Xpeng, dar şi jucători cunoscuţi preşum Tesla sau BYD.

  • Rezultate spectaculoase pentru Tesla: Gigantul lui Musk raportează venituri de 1 mld. dolari în T2, de zece ori peste nivelul de anul trecut

    Tesla a raportat veniturile din T2 odată cu sfârşitul şedinţei de tranzacţionare de luni, acţiunile crescând cu peste 2% în şedinţele after-hours de la New York, potrivit CNBC.

    Compania a înregistrat un venit net de 1,14 miliarde de dolari în perioada aprilie-iunie, reprezentând prima dată când a depăşit pragul de 1 miliard de dolari. În T2/2020, venitul net al Tesla a totalizat 104 milioane de dolari.

    Per total, veniturile diviziei auto au ajuns la 10,21 miliarde de dolari, dintre care doar 354 de milioane de dolari, sau 3,5%, au venit din creditele de reglementare, cumpărate – conform legii din peste zece state americane – de către producătorii de automobile care nu se încadrează în vânzarea unui anumit număr de vehicule cu emisii zero. Numărul se încadrează sub ultimele patru trimestre, însă marjele brute ale diviziei auto au fost de 28,4%, peste nivelurile din ultimele patru trimestre.

    Tesla a vândut 201.250 de vehicule în al doilea trimestru, interval în care a produs 206.421 de maşini.

    Gigantul japonez Panasonic îşi vinde participaţia de 3,6 miliarde de dolari la Tesla. Cele două companii au împreună o fabrică de baterii de 5 miliarde de dolari

    Compania a raportat 801 milioane de dolari în venituri ale businessurilor dedicate energiei, incluzând aici instalaţii solare fotovoltaice şi sisteme de stocare a energiei pentru locuinţe, afaceri şi utilităţi, în creştere cu 60% prin comparaţie cu primele trei luni ale anului.

    Deşi Tesla nu dezvăluie câte unităţi de stocare a energiei vinde în fiecare trimestru, CEO-ul Elon Musk a declarat recent că firma ar putea fi în stare să producă de la 30.000 la 35.000 de unităţi în T2, punând întârzierile în spatele penuriei globale de cipuri.

    Până la această oră (14:00), acţiunile Tesla au crescut cu 2,21% la 657,62 de dolari, producătorul atingând o capitalizare bursieră de 633,51 miliarde de dolari. Totuşi, acţiunile companiei se află în scădere cu aproape 10% de la începutul anului.

    Tesla continuă să fie presată de Nio, unul dintre principalii producători de vehicule electrice din China

     

  • Cel mai mare producător de electronice din lume, cu 1,3 mil. angajaţi, vrea să atace piaţa auto şi să aducă următoarea revoluţie în industrie

    Grupul taiwanez Foxconn, care asamblează iPhone-urile gigantului Apple, crede că va avea un avantaj clar în producerea primelor automobile din istoria firmei, citând experienţa în ceea ce priveşte ciclurile de producţie şi viteza generală a companiei, potrivit Financial Times.

    Young Liu, preşedintele Foxconn, spune că modele de business ale producătorilor auto şi modurile în care gestionează operaţiunile cu furnizorii sunt învechite şi trebuie să se schimbe.

    În doar câteva luni, Foxconn a adunat circa 1.200 de companii partenere în cadrul proiectului MIH, platformă dedicată dezvoltării vehiculelor electrice din care fac parte gigantul software Arm şi furnizori auto precum Konzelmann. De asemenea, Foxconn a lansat o serie de joint venture-uri cu mai mulţi producători de vehicule din China şi Taiwan şi lucrează în parteneriat cu Stellantis, grupul auto creat în urma fuziunii dintre FCA şi PSA.

    Totodată, gigantul cu sediul în Taipei a încheiat un acord de cooperare cu producătorul chinez de automobile electrice Byton şi a obţinut un contract cu Fisker, un designer de vehicule electrice din Statele Unite.

    Tranziţia celui mai mare furnizor al Apple spre producţia de vehicule electrice ar putea uşura drumul parcurs de compania lui Tim Cook, cel mai mare client Foxconn, către piaţa auto.

    Foxconn conduce o întreagă clasă de companii de electronice care îşi doresc să joace un rol în industria automobilelor. Pegatron, o firmă taiwaneză ce şi-a început existenţa prin producţia de iPhone-uri, asamblează în prezent vehiculele Tesla. Delta Electronics, un producător taiwanez de componente electronice, creează acum module de încărcare şi sisteme de propulsie dedicate vehiculelor electrice.

    Mişcările marchează astfel un punct major de cotitură în istoria industriei: integrarea a două dintre cele mai mari industrii din lume – produsele electronice şi automobilele.

     

  • CEO-ul Apple Tim Cook, noi indicii despre prima maşină autonomă din istoria companiei. Ce crede despre Elon Musk şi Tesla

    CEO-ul Apple Tim Cook a făcut aluzii la eforturile de construire a vehiculelor autonome din cadrul companiei, transmite publicaţia americană CNBC.

    „Autonomia este o tehnologie de bază, după părerea mea. Automobilul este, într-o mulţime de feluri, un robot. O maşină autonomă este un robot. Există multe feluri prin care poţi folosi tehnologia autonomă. Şi vom vedea ce va face Apple”, a declarat Cook.

    Întrebat dacă Apple lucrează la crearea unei maşini autonome, CEO-ul a refuzat să comenteze.

    „Ne place să integrăm hardware-uri, software-uri, servicii şi să găsim punctele de intersecţie întrucât credem că aici se produce magia. Iubim să deţinem principala tehnologie care ne înconjoară”, a adăugat şeful Apple.

    Recent, firma era pe punctul de a finaliza un acord cu Hyundai-Kia pentru a produce maşini electrice autonome în interiorul fabricii Kia din West Point, Georgia, însă producătorii auto au renunţat ulterior la parteneriat.

    Dezvoltarea unui vehicul autonom ar aduce Apple în competiţie directă cu grupul Tesla, care lucrează la propriile sale tehnologii autonome. În 2018, Apple l-a reangajat pe Doug Field, senior vice president al diviziei de inginerie din cadrul Tesla, pentru a lucra la o serie de maşini care se conduc singure, însă ştirea a rămas pentru un timp la nivel de zvon.

    De altfel, Apple a atras o bună parte din foştii angajaţi Tesla, incluzându-l aici pe vicepreşedintele diviziei de inginerie Michael Schwekutsch.

    CEO-ul Tesla Elon Musk a declarat anul trecut că a încercat la un moment dat să îşi vândă compania celor de la Apple, însă Cook a refuzat să îi asculte propunerea.

    „Ştiţi, n-am vorbit niciodată cu Elon, deşi am o admiraţie imensă pentru compania pe care a construit-o. Cred că Tesla a făcut o treabă incredibilă prin faptul că şi-a consolidat poziţia de lider în piaţa vehiculelor electrice”, spune Cook.

     

  • Apple începe să caute furnizori de senzori pentru viitoarea maşină autonomă a companiei: Parteneriatul cu Nissan rămâne o posibilitate

    Apple a început să discute cu mai mulţi furnizori de senzori LiDAR pentru maşini autonome, ca parte a eforturilor de construire a primului automobil electric din istoria companiei.

    Tehnologia LiDAR (Light Detection and Ranging) se găseşte pe o bună parte din vehiculele şi prototipurile autonome, senzorii fiind folosiţi pentru a determina distanţa între vehicul, oameni şi alte maşini.

    Gigantul american a dezvoltat deja o versiune iniţială a software-urilor necesare vehiculelor autonome, însă lansarea propriu-zisă ar putea fi efectuată în aproximativ cinci ani, conform unor surse din cadrul Apple, citate de Bloomberg.

    În ianuarie, un ziar sud-coreean a raportat că Apple se află într-o fază avansată a discuţiilor cu grupul Hyundai pentru construirea unei versiuni „beta” a vehiculului în următorul an. Totuşi, afirmaţiile au fost dezminţite ulterior de Hyundai.

    De asemenea, compania japoneză Nissan a declarat săptămâna trecută că nu a început discuţiile cu Apple, în ciuda unor rapoarte apărute în presa americană care detaliau contrariul.

    „Totodată, Nissan ia mereu în considerare explorarea colaborărilor şi parteneriatelor care ar accelera transformarea industriei”, spune un purtător de cuvânt al producătorului.

    În T4/2020, veniturile Apple au crescut cu 21% la 111,44 miliarde de dolari, iar vânzările de iPhone-uri au fost evaluate la 65,6 miliarde de dolari.

     

  • Electrogrup instalează la Oradea 16 staţii de încărcare a vehiculelor electrice pentru 2,8 mil. lei

    Compania Electrogrup, membră a gru­pu­lui E-INFRA, a câştigat un contract de aproxi­­­mativ 2,8 mil. lei, fără TVA cu pri­măria Ora­dea pentru instalarea în oraş a 16 staţii de încărcare a vehiculelor electrice.

    În prezent se aşteaptă depunerea garanţiei de bună exe­cuţie, urmând ca lucrările să dema­reze ime­diat după emiterea ordi­nului de începere, potri­vit unui comu­nicat al primăriei Oradea.

    În luna octombrie 2019, Comitetul de Avizare al Administraţiei Fondului pentru Mediu aviza proiectul depus de Municipiul Oradea pentru instalarea în oraş a 16 staţii de încărcare a vehiculelor electrice.

    Dosarul de finanţare pentru acest proiect a fost depus de primăria Oradea la începutul anului 2019 în cadrul „Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infras­tructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic: staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice în municipiile reşedinţă de judeţ”. Cele 16 staţii de încărcare rapidă a vehiculelor electrice vor fi amplasate în zona gării, zona Universităţii Oradea, zona Aquaparkului Nymphaea, zona cartierului Ioşia, Rogerius şi Nufărul, precum şi în zona centrală.

    Grupul E-INFRA, format din Electro­grup, Nova Power & Gas, Direct One şi Net­city Telecom, a înregistrat o evoluţie „pozi­tivă semnificativă a indi­catorilor financiari aferenţi anului 2020, de peste 20% pen­tru fiecare în parte, şi o cifră de afaceri de 123 mil. euro, EBITDA de peste 17 mil. euro şi un profit net de aproape 8 mil. euro“, con­form da­telor comunicate anterior de com­panie.

    Cu aproximativ 600 de angajaţi şi 24 de ani de activitate, grupul E-INFRA (Electrogrup Infrastructure) activează ca dezvoltator şi investitor în proiecte de infras­tructură energetică şi de telecomunicaţii şi este, totodată, cel mai important constructor român diversificat din energie, construcţii civile, telecomunicaţii şi smart city.

    laurentiu.cotu@zf.ro

  • Ford renunţă la planul de a produce vehicule electrice cu grupul chinez Zotye. Care sunt motivele

    Ford Motor a decis să renunţe la planurile de creare a unui joint venture cu grupul chinez Zotye Automobile, a anunţat recent gigantul american, potrivit Reuters.

    Compania a declarat că industria vehiculelor electrice din China şi politicile guvernamentale ale Beijingului s-au schimbat semnificativ de când au fost semnate acordurile, mai precis în 2017 şi 2018. Totuşi, Ford nu a specificat ce schimbări au dus la decizia de a încheia parteneriatul cu Zotye.

    Săptămâna trecută, Ford a declarat că societatea sa mixtă cu grupul chinez Chongqing Changan Automobile va începe să producă modele electrice Mustang Mach-E. Grupul a mai adăugat că va folosi un „model de business mai flexibil în China” prin care îşi va utiliza operaţiunile deja existente în ţară şi alte regiuni.

    În 2017, în timpul unei vizite a fostului preşedinte Donald Trump în China, Ford şi Zotye au declarat că vor investi împreună 756 de milioane de dolari pentru a lansa un joint venture dedicat vehiculelor electrice. Ulterior, companiile au semnat un memorandum pentru o nouă societate care ar produce vehicule electrice pentru industria de ride-hailing.

    Vânzările de maşini electrice, hibride şi pe bază de hidrogen din China ar trebui să ajungă la 20% din totalul vânzărilor auto până în 2025, de la 5% în prezent, spun autorităţile de la Beijing.

    În prima jumătate a anului trecut, Tesla a devenit cel mai mare comerciant de automobile electrice din China.