Tag: varsovia

  • Peste 240.000 de persoane au protestat în Polonia împotriva Guvernului, susţinând locul ţării în UE

    Acest protest este unul dintre cele mai importante din Polonia de la căderea regimului comunist, în anul 1989.

    Organizat la apelul iniţiativei civice Comitetul de apărare a democraţiei (KOD), protestul a reunit reprezentanţi din majoritatea partidelor de opoziţie parlamentare, printre ele numărându-se Platforma civică (PO, liberal), Nowoczesna (liberal) şi Partidul Ţărănesc (PSL), precum şi formaţiuni extraparlamentare, precum Partidul Social-Democrat (SLD) şi Partidul Verzilor, sub sloganul “Noi suntem şi vom rămâne în Europa”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele şase comandamente NATO din Europa de Est vor deveni complet operaţionale până în iulie

    Aceste unităţi fac parte din cadrul unui plan de acţiune vizând pregătirea celei mai importante consolidări a apărării colective a NATO de la sfârşitul Războiului Rece, în urma crizei din Ucraina.

    Inaugurate în urmă cu şse luni în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România, aceste unităţi au participat între timp la exerciţii militare de anvergură şi au fost dotate cu personal nou, precizează NATO.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Anunţul făcut de Wizz Air pe care trebuie să il ştie toţi călătorii. Cu cât se vor ieftini biletele

    Compania aeriană low-cost Wizz Air a transportat în cei 11 ani de activitate 100 de milioane de pasageri, pasagerul cu numărul 100 de milioane călătorind astăzi pe ruta dintre Londra-Luton şi Varşovia, potrivit unui comunicat transmis de companie.

    Pentru a marca acest eveniment, reprezentanţii companiei au oferit pentru toţi pasagerii aflaţi în aceeaşi cursă cu pasagerul numărul 100 de milioane câte un zbor gratuit, iar ceilalţi clienţi ai Wizz Air vor avea parte de o reducere de 20% a tuturor tarifelor pe toate rutele pentru rezervările prin Wizz Discount Club efectuate astăzi şi mâine (20 şi 21 octombrie).

    Peste 22 de milioane de pasageri din totalul celor care au călătorit cu Wizz Air în ultimii 11 ani au zburat pe una dintre rutele din România ale companiei.

    Wizz Air este cea mai mare companie low-cost din Europa Centrală şi de Est, care operează o flotă de 63 de aeronave Airbus A320 oferind mai mult de de 390 de rute de la 22 de baze, ce leagă 113 destinaţii din 38 de ţări. Wizz Air este listată la London Stock Exchange cu abrevierea WIZZ şi este inclusă în calculul indicilor FTSE 250 şi FTSE All-Shares.

     

     

  • Oraşul lui Schindler, eroul care a salvat de la moarte mii de evrei, atrage anual 2,5 milioane de turişti străini

    După nicio oră de la plecarea din Varşovia, eram deja în Rynek, piaţa principală din centrul vechi al oraşului, unde se arătau rând pe rând, din trapul cailor care plimbau în trăsuri elegante turişti entuziasmaţi, faţadele pastelate ale clădirilor medievale. Într-una din cele mai  mari pieţe medievale din Europa, am simţit că fac o călătorie în timp.

    În mijlocul pieţei Rynek, în lumina slabă a stâlpilor de iluminat, se înălţa impunătoare catedrala Sfânta Maria, cu două turnuri ascuţite asupra căreia îşi îndreptaseră câţiva turişti bliţurile aparatelor de fotografiat. Sfânta Maria este cea mai faimoasă catedrală din Cracovia, dintre cele peste 100 de bazilici. „Din cel mai înalt turn al acestei catedrale răsună din oră în oră un sunet de trompetă în cinstea celui care a salvat în secolul al XIII-lea oraşul de invazia tătărilor, cântând la trompetă şi anunţând astfel că de porţile oraşului se apropie primejdia“, ne lămurea a doua zi ghida poloneză cu privire la sunetul pe care îl auzisem imediat ce păşisem în centrul vechi.

    Dacă în piaţă, din cel mai înalt turn al catedralei (de peste 80 de metri), se auzea acest „imn al oraşului“, numit Hejnal, în restaurantul Piano Rouge, unul din cele câteva zeci de localuri cochete din centrul vechi, răsuna vocea unei cântăreţe poloneze, acompaniată de sunete de pian şi de clinchetul tacâmurilor. Bucătaria poloneză se remarcă prin colţunaşii umpluţi cu varză, ciuperci, brânză sau carne, cunoscuţi ca pierogi, prin şniţelul de porc cu varză călită, brânza afumată din lapte de oaie (oscypek), dar şi supa tradiţională de sfeclă.

    Oraşul care atrage în prezent 2,5 milioane de vizitatori străini (mai mult decât populaţia României), dintr-un total de 10 milioane de turişti anual în Polonia, îşi leagă existenţa de o legendă faimoasă. Aceasta spune povestea unui rege, Krakus, fondatorul mitic al oraşului, şi a unui dragon care trăia într-o peşteră din dealul Wavel (pe care se află acum castelul regal). Dragonul, care devenise spaima oraşului, a fost învins de un cizmar, Skuba, care a pus în faţa peşterii un berbec umplut cu pucioasă, pe care l-a mâncat dragonul.

    Deşi a încercat să scape de focul care îl cuprinsese cu apa râului Vistula, dragonul a murit în final. Vistula, cel mai lung râu al Poloniei, scaldă Cracovia chiar în partea de sud a oraşului istoric, la dealul Wavel şi vechiul cartier evreiesc Kazimierz. Turiştii pot admira de pe dealul Wavel râul Vistula, cu vapoarele de agrement ce îl străbat. Aici, la o altitudine de 228 de metri deasupra nivelului mării, se află cea mai importantă atracţie turistică a Cracoviei şi cel mai importat complex arhitectural polonez: Castelul Regal, fostă reşedinţă a regilor Poloniei, simbol al istoriei şi culturii poloneze, dar şi catedrala gotică Wavel, în care se află mormintele mai multor regi polonezi, eroi naţionali sau poeţi. Tot aici, după cum ne-a lămurit ghida, sunt înmormântaţi preşedintele Lech Kaczynski şi soţia sa, decedaţi în accidentul aviatic din 2010 de la Smolensk (Rusia).

    Mai mult, din Cracovia a plecat la Vatican în 1978 Karol Wojtyla (cunoscut ca Papa Ioan Paul al II-lea), arhiepiscopul oraşului şi primul papă de origine slavă, dar şi primul papă ales din afara Italiei în peste 400 de ani.

    „Drumul Regal“, o rută pe care o alegeau pe vremuri suitele regale, începe din Piaţa Matejko, trece prin Poarta lui Florian, ajunge în piaţa centrală prin strada Florianska şi apoi pe strada Grodska şi Kanoniczna şi se opreşte tot la dealul Wavel.  Acum, o parte din această rută este străbătută zilnic de zeci de turişti din toate colţurile lumii. „Am avut grupuri de turişti din toată Europa, vara programul meu este foarte încărcat. Turismul reprezintă principalul sector ce asigură veniturile Cracoviei“, spune ghida poloneză care ne însoţeşte.

    Alte atracţii ale oraşului polonez sunt Universitatea Jagiellonă, una din cele mai vechi din Europa, dar şi Kazimierz, fostul cartier evreiesc, fondat în 1335 de regele Casimir Cel Mare. Iniţial Kazimierz fusese un oraş polonez, însă a devenit casa evreilor în 1495, când regele Jan Olbracht a cerut tuturor evreilor să plece din Cracovia. În Kazimierz a trăit o comunitate importantă de evrei, peste 60.000 de persoane, până la invazia naziştilor în al doilea război mondial.

    Cartierul a devenit faimos datorită filmului american „Lista lui Schindler“ (câştigător a şapte premii Oscar), regizat de Steven Spielberg, care spune povestea afaceristului german Oskar Schindler, care a salvat peste 1.000 de evrei de origine poloneză, angajându-i în fabrica sa în timpul Holocaustului, fabrică pe care turiştii o pot vizita astăzi, pe strada Lipowa. În fiecare an, în iunie-iulie, în acest cartier se organizează Festivalul Culturii Evreieşti.

    Anul trecut, turiştii străini au cheltuit în Polonia 9,4 miliarde de euro (din care 4,8 miliarde euro au fost cheltuiţi strict pe deplasările făcute în scop turistic), potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Turismului şi al Sportului din Polonia. Aceeaşi sursă arată că Polonia a înregistrat 72 de milioane de sosiri ale vizitatorilor străini (din care 15,8 milioane au fost sosiri ale turiştilor străini) anul trecut, cei mai mulţi venind din Germania, Cehia, Ucraina, Slovacia, Belarus şi Rusia.

    Polonia, care împlineşte anul acesta 25 de ani de la căderea comunismului şi zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, este singura ţară a cărei economie a crescut în timp de criză. Polonezii au reuşit să se dezvolte prin absorbţia de fonduri europene, fiind cel mai eficient utilizator al banilor europeni. Pentru perioada 2014-2020, Polonia are alocate de la bugetul Uniunii Europene 82 de miliarde de euro, adică un sfert din toate fondurile UE rezervate politicii de convergenţă. În zece ani PIB-ul polonez s-a dublat, iar şomajul s-a înjumătăţit. Dacă în 2003 PIB-ul per capita era de 49% din media UE, anul trecut indicatorul era de 68% din media UE.

  • Topul celor mai scumpe oraşe din lume: Bucureştiul, mai scump decât Varşovia

    Fluctuaţia valutei şi inflaţia au pus oraşele africane, europene şi asiatice în topul celor mai scumpe oraşe pentru expaţi, potrivit studiului Cost of Living realizat de Mercer. 
    Două oraşe din Africa ocupă primele locuri în topul celor mai costisitoare oraşe pentru expaţi, arată studiul Cost of Living realizat de Mercer, companie de consultanţă , lider în resurse umane şi investiţii. Luanda este cel mai scump oraş din lume pentru al doilea an consecutiv, iar N’Djamena, Ciad, este următorul clasat. Oraşele europene şi asiatice continuă să domine în top 10, fiind unele dintre cele mai costisitoare oraşe prin  Hong Kong, care ocupă locul trei, urmat de Singapore. Zurich a urcat trei locuri faţă de anul trecut, ocupând poziţia a cincea, urmat de Geneva pe locul şase. Tokyo a pierdut patru locuri, ajungând la poziţia a şaptea  în clasament.

    Europa, Orientul Mijlociu şi Africa

    În top 10 cele mai costisitoare oraşe se află şi patru oraşe europene. Zurich (locul 5) este cel mai scump oraş european din listă, urmat de Geneva (locul 6) şi Berna (locul 8). Elveţia rămâne astfel una dintre cele mai scumpe ţări pentru expaţi, ca urmare a aprecierii francului elveţian faţă de dolarul american. Moscova (locul 9) şi St. Petersburg (locul 35) au pierdut 7 şi respectiv, 12 poziţii din cauza deprecierii dramatice a rublei faţă de dolarul american.

    Per total, în mare parte, oraşele din Europa de Vest au crescut toate în clasament datorită aprecierii valutei locale faţă de dolarul american. În particular, oraşele din Marea Britanie şi Germania au avut parte de cele mai mari schimbări în clasificare, cu Glasgow (locul 108) care a crescut cu 49 de poziţii, în timp ce Aberdeen (locul 94) şi Birmingham (locul 90) au sărit 34 şi respectiv 45 de poziţii. Munchen (locul 55) a crescut 26 de locuri faţă de anul trecut, Frankfurt (locul 59) a urcat 24 de poziţii şi Berlin (locul 68) a crescut cu 31 de poziţii faţă de clasamentul de anul trecut.

    Alte oraşe care au crecut în clasificare sunt Parisul (locul 27), care este clasat mai sus cu 10 poziţii  faţă de anul trecut, Milano (locul 30), mai sus cu 11 locuri, Roma (locul 31), mai sus cu 13 poziţii şi Viena (locul 32) mai sus cu 16 locuri.

    Bucureştiul cunoaşte o scumpire a costurilor de întreţinere, urcând de pe poziţia 169 din 2013 pe 159 în 2014.  Sofia şi Belgradul prezintă o creştere a costurilor de trai, urcând de la 181 la 172 şi, respectiv, de la 192 la 184, însă rămân în continuare mai ieftine decât Bucureştiul. Varşovia se alătură acestei tendinţe şi ajunge pe locul 142 în 2013 comparativ cu 150 în 2012. Evoluţia costurilor de trai din fiecare oraş este direct influenţată de economia ţărilor respective.  Astfel, în Praga şi în Budapesta, se observă o ieftinire a costului de viaţă, rezultat determinat de situaţia economică  din cele două ţări. Praga ajunge de la 73 la 92 în 2013, iar Budapesta de la 130 la 135.

    Alte oraşe pozitionate în top 10 sunt Berna, Moscova şi Shanghai. Karachi, aflat pe pozitia 211, este cel mai ieftin oraş din lume pentru expaţi, iar studiul Mercer arata că Luanda este de trei ori mai costisitoare decât acesta.

    Fluctuaţiile valutei şi impactul inflaţiei asupra bunurilor şi serviciilor au influenţat costurile programelor pentru expaţi, dar si clasamentul oraşelor.

    Tel Aviv (locul 18) continuă să fie cel mai costisitor oraş din Orientul Mijlociu pentru expaţo, urmat de Beirut (locul 63), Dubai (locul 67) şi Abu Dhabi (locul 68). Jeddah, din Arabia Saudită  (locul 175) continuă să fie cel mai puţin costisitor oraş din regiune. “

    Câteva dintre oraşe africane continuă să fie clasate mai sus în studiul din anul 2014, reflectând costurile ridicate de întreţinere. Luanda (locul 1) rămâne cel mai costisitor oraş pentru expatriaţi din Africa şi la nivel global, urmat de N’Djamena. Victoria, Seychelles (locul 13), este următorul cel mai costisitor oraş din Africa, urmat de Libreville, Gabon (locul 19). În Africa de Sud, Cape Town (locul 205) a pierdut 8 poziţii în clasament, reflectând slăbiciunea suferită de randul sud-african faţă de dolarul american.

    Oraşele din Statele Unite ale Americii au urcat în clasament datorită stabilităţii relative a dolarului american faţă de alte valute importante. În plus, pierderea semnificativă a poziţiilor altor oraşe, din diferite regiuni, a condus la clasarea mai bună a oraşelor americane. O creştere a costurilor cu locuinţa a împins New York-ul pe locul 16, mai sus cu opt poziţii, fiind unul dintre cele mai bine plasate oraşe din regiune. 

    În America de sud, São Paolo (locul 49) s-a clasat ca unul dintre cele mai puţin costisitoare oraşe urmat de Rio de Janeiro (locul 65). Cu toate acestea, amândouă oraşele e au pierdut 30 şi respectiv 36 de locuri, ca rezultat al slăbirii realului brazilian faţă de dolarul american (în ciuda creşterilor preţurilor la închirieri). De asemenea, Buenos Aires a scăzut semnficativ anul acesta şi se află pe poziţia 86 datorită devalorizării monedei sale, în ciuda creşterii mari preţurilor pentru bunuri şi servicii.

    Asia Pacific

    În top 10 cele mai costisitoare oraşe se numără şi patru oraşe din Asia. Cel mai costisitor oraş, Hong Kong (locul 3), a urcat 3 poziţii faţă de anul trecut. Singapore (locul 4) este următorul cel mai costisitor oraş din regiune, care a câştigat o poziţie în plus faţă de anul trecut, urmat de Tokyo, care ocupă locul 7, deşi anul acesta a pierdut 4 locuri. Shanghai (locul 10) a sărit patru poziţii faţă de anul trecut şi este următorul oraş asiatic din listă, urmat de Beijing (locul 11), Seoul (locul 14) şi Shenzhen (locul 17).

    Studiul Mercer Cost of Living acoperă 211 oraşe de pe cinci continente şi măsoară comparativ costurile a peste 200 de produse si servicii în fiecare dintre aceste localităţi. Acestea includ şi costuri aferente transportului, spaţiului locativ, alimentelor, hainelor, aparaturii casnice şi serviciilor de divertisment. Studiul estee creat pentru a ajuta companiile multinaţionale şi guvernele  să determine nivelul de remuneraţie pentru angajaţii expatriaţi. Oraşul New York este folosit drept referinţă, astfel toate celelalte oraşe sunt comparate cu acesta. Mişcările valutare sunt măsurate prin comparaţie cu dolarul american.

  • Volkswagen investeşte 800 milioane euro în Polonia, unde va construi o fabrică cu 2.300 de angajaţi

     Fabrica va fi amplasată la circa 270 kilometri vest de Varşovia şi va începe producţia în cea de-a doua jumătate a anului 2016, a anunţat marţi grupul Volkswagen, transmite Bloomberg.

    Investiţiile vor totaliza 3,37 miliarde zloţi (aproape 800 milioane euro la cursul de marţi), a afirmat, pe Twitter, şeful Agenţiei pentru Informaţii privind Investiţiile Străine din Polonia, Slawomir Majman.

    Volkswagen a refuzat să comenteze cu privire la aspectele financiare ale investiţiei.

    “Prin decizia de a produce Crafter în Polonia, am aşezat fundaţiile pentru o reorientare strategică a afacerii de vehicule comerciale uşoare. Crafter este foarte bine dotată pentru toate pieţele de creştere din lume”, a declarat într-un comunicat Leif Oestling, membru în consiliul de administraţie al Volkswagen.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rebeliunea de la Varşovia, taxată de presa financiară

    Titlurile vor fi apoi anulate, iar rezultatul va fi reducerea datoriei publice cu 8% din PIB, conform ministrului finanţelor de la Varşovia. Măsura a fost aprobată de parlament în decembrie şi urmează să fie evaluată de Curtea Constituţională a ţării. Procesul de preluare a titlurilor, programat să înceapă la 3 februarie, înseamnă transferul către guvern al unor titluri care reprezintă în total 51,5% din activele lor, iar până în 2016, fondurile private nu vor mai avea voie să investească în titluri de valoare emise de stat.

    Polonezii vor avea patru luni la dispoziţie să decidă dacă îşi vor muta toate contribuţiile de pensii la stat sau dacă vor continua să-şi împartă contribuţiile între stat şi fondurile private. Conform unui sondaj din decembrie citat de presa poloneză, 53% dintre cetăţeni se opun măsurii luate de guvern.

    Credibilitatea Poloniei în ochii investitorilor va scădea, apreciază ziarul britanic, pentru că, într-o perioadă când guvernele europene sunt în căutare de finanţare şi caută să ofere o imagine de predictibilitate şi solvabilitate, o astfel de decizie “nu poate trece neobservată” şi poate funcţiona ca un nou precedent periculos în domeniul reformei pensiilor, după cel creat nu cu mult timp în urmă de Ungaria.

    În plus, micii investitori în fondurile de pensii private au motive de îngrijorare, susţine ziarul, fiindcă dacă fondurile private nu mai pot investi în obligaţiuni şi titluri de stat, gradul lor de risc va creşte, iar siguranţa pensiilor pentru actualii investitori ar fi periclitată.

    Anul trecut, economia poloneză a crescut cu 1,6%, cea mai slabă creştere din 2009 până acum, după 1,9% în 2012, iar şomajul a ajuns aproape de maximul ultimilor şase ani, la 13,4%. Guvernul condus de Donald Tusk şi-a propus pentru acest an creşterea salariului minim în mai multe faze, introducerea unui salariu minim orar şi reducerea şomajului sub 13%.

  • Varşovia îl critică pe David Cameron pentru afirmaţiile referitoare la alocaţiile imigranţilor

     “Dacă Mare Britanie primeşte contribuabilii noştri, nu ar trebui ca ea să le plătească şi prestaţiile? De ce contribuabilii polonezi trebuie să subvenţioneze copiii contribuabililor britanici?”, a declarat ministrul polonez în engleză, pe contul său de Twitter.

    Într-un mesaj precedent, în poloneză de această dată, el a declarat: “Dacă un polonez este un contribuabil britanic, el are, de asemenea, dreptul la deduceri şi beneficii. În orice caz, compatrioţi, întoarceţi-vă”.

    Declaraţiile lui Sikorski intervin după ce Cameron a criticat duminică pentru BBC privilegiile lucrătorilor imigranţi polonezi în Marea Britanie şi mai ales ale celor care beneficiază de alocaţii familiale pentru copiii lor care locuiesc în Polonia.

    El a calificat plata acestor alocaţii drept “inadecvată”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • In vizită la cea mai mare fabrică de produse cosmetice din Europa care se intinde pe echivalentul a 400 de terenuri de fotbal

    IN MOMENTUL CÂND DRUMUL COTEŞTE CĂTRE DREAPTA CUM VII PE AUTOSTRADĂ DINSPRE VARŞOVIA VEZI UN PARC INDUSTRIAL PE CARE TRONEAZĂ SIGLA ROZ CU ALB A CELOR DE LA AVON. În curte e linişte. Înăuntru însă, în interiorul zonelor de producţie, se aude constant zumzetul aparatelor care mixează, transportă, finisează, etichetează şi ambalează parfumurile, produsele cosmetice şi de îngrijire. La prima vedere fabrica nu impresionează, însă odată ce treci de poartă se deschide ca o carte; nu orice carte, ci una stufoasă şi SF.

    Istoria fabricii începe în 1997 când proiectul a fost lansat ca un joint venture între Avon şi Cosmint. Un an mai târziu Avon a preluat în întregime fabrica, care a fost dezvoltată până la nivelul actual, când se întinde pe 200 de hectare, echivalentul a 400 de terenuri de fotbal. Suprafaţa construită este de 50 de hectare. “Când a pornit această fabrică avea 100 de angajaţi. Astăzi numără circa 2.500”, spun reprezentanţii companiei.

    Avon deţine în Europa doar două fabrici, în Polonia şi în Rusia, cu care alimentează bătrânul continent şi câteva pieţe apropiate. “Este cea mai mare fabrică de cosmetice din Europa, pe porţile căreia ies anual 500 de milioane de produse”, spune despre unitatea de producţie din Polonia Hristo Manov, directorul general al Avon Europa Centrală, care are în subordine 19 pieţe, printre care şi România. Americanii şi-au concentrat atenţia pe Polonia, cel mai dezvoltat stat din Europa Centrală şi de Est, unde au investit masiv şi unde au relocat treptat producţia din statele occidentale cum este cazul Germaniei sau al Marii Britanii.

    “Anterior deschideam o fabrică în fiecare ţară însă acum, în contextul globalizării nu mai avem nevoie”. Produsele “made in Polonia” ajung în România spre exemplu în doar 24 de ore, fabrica fiind amplasată strategic din punct de vedere logistic. “Costurile de producţie au jucat şi ele un rol important în procesul de decizie al amplasării fabricii”, mai explică Hristo Manov. Polonia are salarii medii mai mari decât cele din România însă mult sub nivelul din Europa de Vest, situaţie care a atras investitorii străini care au pompat miliarde de euro în deschiderea de unităţi de producţie.

    Astfel, salariul mediu net în Polonia este de circa 580 de euro, cu 65% mai mare decât în România însă de aproape patru ori mai mic decât în Germania. “Salariile din fabrică sunt peste salariile medii plătite în România”, spun reprezentanţii Avon, fără a da valori exacte.

    Chiar şi în ultimii patru ani marcaţi de criză Polonia a reuşit să atragă noi investitori şi noi bani, doar Avon investind la Garwolin, lângă Varşovia, circa 50 de milioane de euro în extinderea fabricii. Mai mult, într-o perioadă în care consumul a scăzut şi criza s-a adâncit în Europa, economia Poloniei a continuat să crească, statul central european devenind copilul minune al bătrânului continent. La polul opus, în România investiţiile străine scad an de an – de la circa 10 mld. euro în 2008 la sub două miliarde de euro anul trecut -, iar fabricile se închid, sunt scoase la vânzare sau intră în insolvenţă.

     

  • Cu 105 IPO-uri în 2012, Varşovia bate toată Europa. Pe Bursa de Valori Bucureşti nu s-a lansat niciun IPO

    Cele 105 IPO-uri de pe bursa din Varşovia reprezintă 40% din totalul ofertelor iniţiale de anul trecut de pe pieţele europene, potrivit raportului IPO Watch Europe al Pricewater­house­Coopers. Însă după valoarea listărilor ini­ţiale WSE ocupă doar locul cinci în Europa. Pentru comparaţie, ofertele publice iniţiale lansate pe piaţa poloneză sunt de şapte ori mai mici ca valoare decât cele de pe Bursa de la Londra, liderul clasamentului în această privinţă. “Activitatea de pe piaţa IPO-urilor din Varşovia, atât ca valoare, cât şi în funcţie de cantitate, ne-a plasat timp de mai mulţi ani în fruntea clasamentului european şi a ajutat la construirea unei poziţii mai bune pentru piaţa de capital poloneză în Europa decât ar putea-o permite tranzacţiile de pe piaţa secundară”, a declarat Adam Maciejewski, vicepreşedinte al board-ului de manage­ment al WSE, citat de mondovisione.com.

    Mai multe pe zf.ro