”BNR a admis că leul este prea puternic, situaţie pe care am semnalat-o de peste un an. Ca rezultat, cursul EUR-RON s-a mutat în jumătatea de jos a intervalului de variaţie 4,50-4,60. Anticipăm o creştere graduală a cursului de schimb, din cauza creşterii rapide a costurilor cu forţa de muncă. Aceasta duce la supraevaluarea leului care ar putea să se accentueze chiar şi în cazul în care cursul EUR-RON va fi mai ridicat în comparaţie cu nivelurile anului anterior”.
Tag: valuta
-
Anunţul făcut de o mare bancă din România. Veşti proaste pentru românii cu credite în valută
Cursul de schimb euro/leu va creşte, gradual, din cauza majorării rapide a costurilor cu forţa de muncă, în condiţiile în care raportul s-a mutat în prezent în jumătatea de jos a intervalului de variaţie 4,50-4,60, se arată în raportul trimestrial al UniCredit Bank.”BNR a admis că leul este prea puternic, situaţie pe care am semnalat-o de peste un an. Ca rezultat, cursul EUR-RON s-a mutat în jumătatea de jos a intervalului de variaţie 4,50-4,60. Anticipăm o creştere graduală a cursului de schimb, din cauza creşterii rapide a costurilor cu forţa de muncă. Aceasta duce la supraevaluarea leului care ar putea să se accentueze chiar şi în cazul în care cursul EUR-RON va fi mai ridicat în comparaţie cu nivelurile anului anterior”. -
O ţară din Uniunea Europeană a reuşit ambiţia lui CEAUŞESCU. Obsesia lui pentru România a fost îndeplinită
Danemarca urma ieri să-şi ramburseze ultimul împrumut în valută de 1,5 miliarde de dolari, scăpând astfel de orice obligaţii de plată în valută pentru prima dată în cel puţin 183 de ani, scrie Financial Times. Potrivit datelor băncii centrale daneze, ultima dată când guvernul ţării s-a apropiat de rambursarea tuturor împrumuturilor în valută a fost în 1894, când datoriile în valută totalizau sub 1% din PIB-ul ţării. Ţara a contractat primul credit în valută în 1757. -
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene decide în iunie soarta românilor împrumutaţi în valută
“Curtea de la Luxemburg ar urma să dea o soluţie pentru toţi cetăţenii UE care au credite în franci elveţieni. Aştept cu optimism soluţia, dar nu vreau să hrănesc alte iluzii. Cert este că această instanţă este una predictibilă şi nu una completamente impredictibilă, aşa cum este Curtea Constituţională a României (CCR) sau Curtea de Casaţie, care de pe o zi pe alta îşi schimbă opinia. Dacă CJUE va respinge solicitările noastre, atunci motivaţia va fi una solidă şi convingătoare. Pentru că motivaţia CCR de acum câteva zile este complet paralelă cu drumul. Principiul bicameralismului, care în opinia mea este o invenţie, nici măcar nu a fost invocat de Cioloş. E ca şi când ai scoate un argument din burtă”, a declarat, pentru MEDIAFAX, avocatul Gheorghe Piperea, care îi reprezintă pe clienţii băncii.
Avocatul General, Niels Wals a spus că va depune concluziile scrise finale pe 27 aprilie, decizia CJUE fiind aşteptată la sfârşitul lunii iunie. Marţi, CCR a decis că Legea privind conversia creditelor în franci elveţieni, la cursul istoric este neconstituţională.
Piperea spune că, joi, atât Agentul Guvernamental, cât şi reprezentantul Comisiei Europene au fost de acord cu interpretarea favorabilă consumatorilor, aducând chiar argumente suplimentare foarte serioase şi lămuritoare pentru Curte.
-
Putin l-a DOBORÂT pe Isărescu. Cum s-a ajuns la asta
Moneda naţională a închis anul 2016 pe depreciere în faţa principalelor trei valute – euro, dolar şi franc elveţian -, cea mai puternică pierdere fiind în raport cu moneda americană.
Leul a cumulat o depreciere de 3,75% faţă de dolarul american, comparativ cu nivelul de la sfârşitul anului 2015, în timp ce în raport cu francul elveţian a pierdut aproximativ 1%. Deprecierea leului faţă de euro în 2016 a fost de doar 0,4%. Până în octombrie, moneda naţională era pe apreciere în faţa principalelor trei valute.
Totuşi, surpriza reală vine din Rusia.
Putin l-a DOBORÂT pe Isărescu. Vedeţi AICI cum s-a ajuns la asta
-
Cele mai bune dobânzi la depozitele la termen în lei şi valută
Iată câteva exemple pentru produsele de economisire la termen, în lei, euro şi dolari americani (nu toate instituţiile bancare au produse de economisire în dolari), pentru diferite perioade de depunere, aşa cum rezultă din ofertele principalelor bănci, consultate de MEDIAFAX:
-
BNR: Rezerva valutară a crescut uşor în noiembrie, dar valoarea rezervei totale a scăzut
„La 30 noiembrie 2016, rezervele valutare se situau la nivelul de 34,38 miliarde de euro, faţă de 34,34 miliarde de euro la 31 octombrie 2016”, se arată într-un comunicat transmis vineri de Banca Naţională a României (BNR). Însă valoarea rezervei totale a scăzut, pe fondul deprercierii aurului.
În cursul lunii au avut loc „intrări de 804 milioane de euro, reprezentând alimentarea contului Comisiei Europene, modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele”. Tot în noiembrie, au avut loc „ieşiri de 764 de milioane de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele”, arată BNR.
Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, iar în condiţiile evoluţiei preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,73 miliarde de euro.
Potrivit BNR, rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 noiembrie 2016 au fost de 38,12 miliarde de euro, faţă de 38,22 miliarde de euro la 31 octombrie 2016.
Plăţile scadente în luna decembrie 2016 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 130 de milioane de euro.
-
Erdogan îndeamnă cetăţenii turci să schimbe valuta în lire ori în aur, pe fondul crizei financiare
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, le-a cerut vineri cetăţenilor turci care au numerar în dolari să schimbe banii în lire turce sau în aur, recomandând Băncii centrale să reducă rata dobânzii pentru a stimula creşterea economică, pe fondul crizei generate parţial de instabilitatea politică.
Lira turcă a avut în noiembrie cea mai mare scădere înregistrată după criza financiară din anul 2008, în contextul creşterii valorii dolarului american şi din cauza instabilităţii politice de la Ankara după tentativa de lovitură de stat din iulie.
Săptămâna trecută, Banca centrală din Turcia a majorat dobânzile pentru prima dată în ultimii trei ani, în tentativa de a stopa declinul lirei, deşi Erdogan ceruse reducerea costurilor de împrumut. Lira a continuat oricum să scadă.
“Cei care păstrează în saltea monedă străină trebuie să o convertească în lire sau în aur”, a declarat Recep Erdoğan într-un discurs rostit vineri la un salon auto, relatează cotidianul Hurriyet.
-
ARB: Reglementările noi umflă costurile băncilor peste limita de suportabilitate
Iniţiativele legislative privitoare la sistemul bancar, cum sunt insolvenţa persoanelor fizice, darea în plată sau conversia creditelor în valută măresc până dincolo de limita suportabilităţii costurile din sistemul bancar, au declarat marţi reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
Liderii bancherilor au reiterat o estimare a Băncii Naţionale, prezentată recent, care arată că numai conversia în lei a creditelor denominate în franci elveţieni la cursul istoric ar genera costuri pentru bănci de 2,4 miliarde de lei (circa 0,5 miliarde de euro), iar indicatorul de solvabilitate ar coborî, în cazul a două bănci, sub pragul care le-ar permite funcţionarea.
O iniţiativă legislativă aflată marţi pe ordinea de zi a comisiilor de specialitate din Parlament prevede posibilitatea conversiei în lei a împrumuturilor contractate anterior în valută. Creditele luate în franci elveţieni (CHF), spre exemplu, ar urma să fie convertite la o valoare determinată ca medie aritmetică a cursurilor medii lunare din luna acordării creditului până la momentul conversiei.
Pe lângă costurile suplimentare, aplicarea conversiei în lei la cursul istoric a creditelor în valută generează şi pierderi, susţin bancherii.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Recuperatorii, „reduşi la tăcere” de Guvern! S-a adoptat Ordonanţa care le interzice hărţuirea restanţierilor
Guvernul a adoptat ieri o ordonanţă de urgenţă privind contractele de credit, noile reglementări urmând să intre în vigoare în zece zile. Acestea transpun în legislaţia internă o directivă a UE, numărul 2014/17 şi interzic, între altele, perceperea de comisioane de rambursare anticipată a creditului, majorarea comisioanelor pe timpul derulării contractului de credit, hărţuirea debitorului de către recuperatori sau contactarea consumatorului, la locul de muncă al acestuia, în cadrul procesului de recuperare creanţe.
De asemenea, consumatorul va avea dreptul să-şi convertească contractul, oricând pe parcursul derulării acestuia, în altă monedă (cea în care este retribuit sau cea din ţara de reşedinţă) decât cea în care a contractat creditul, la valoarea cursului de schimb al BNR din ziua solicitării.
Potrivit actului normativ citat, începând cu 1 ianuarie 2017 dezvoltatorii imobiliari care pot acorda credite doar dacă sunt înregistraţi la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Totodată, şi activitatea de recuperare de creanţe va putea fi desfăşurată doar de entităţile înregistrate de ANPC.
Ordonanţa se aplică tuturor contractelor de credit ce au ca obiect transferul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil ori ce sunt garantate cu bunuri imobile, respectiv contractelor de credit legate în vreun fel de bunuri imobile destinate consumatorilor (persoanele fizice).
Ordonanţa cuprinde prevederi referitoare la informarea corectă şi completă a consumatorilor care solicită credite imobiliare sau garantate cu ipotecă. Informarea se referă atât la publicitatea produselor bancare, cât şi la informarea precontractuală a consumatorilor.