BusinessMagazin

Tag: vaccinuri

  • Oamenii de ştiinţă confirmă: Deşi mai contagioasă, tulpina Omicron este mai puţin agresivă decât Delta. Vaccinurile sau infecţiile anterioare pot juca un rol crucial în „îmblânzirea” noii mutaţii

    Potrivit cercetătorilor, în acest moment, omenirea se află în cel mai bun punct din perioada pandemiei: varianta Omicron nu pare să îmbolnăvească oamenii la fel de rău ca Delta, scrie Business Insider.

    Medicii sud-africani au observat pentru prima dată tendinţa în noiembrie, iar modelul pare să se menţină pe măsură ce noua tulpină se răspândeşte în Europa şi America de Nord.

    Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor au remarcat la începutul acestei luni că majoritatea cazurilor de Omicron din SUA au produs simptome relativ uşoare, inclusiv tuse, oboseală, congestie şi secreţie nazală. Durerea de cap, oboseala, curgerea nasului, durerea în gât şi strănutul sunt, de asemenea, cele mai importante simptome ale Omicron raportate la Zoe COVID-19 simptom tracker, o aplicaţie pentru smartphone care înregistrează cum se simt sute de mii de oameni din Marea Britanie.

    În plus, răspândirea rapidă a Omicron nu pare să crească spitalizările la fel de mult ca tulpinile anterioare. Un raport de miercuri de la Imperial College din Londra a constatat că persoanele infectate cu Omicron aveau un risc cu 20-25% mai mic de a fi spitalizaţi decât cei infectaţi cu Delta.

    Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă sunt încă nedumeriţi dacă Omicron este în mod inerent mai puţin virulent sau dacă vaccinurile şi infecţiile anterioare pur şi simplu împiedică mai mulţi oameni să se îmbolnăvească grav.

     

  • Valeriu Gheorghiţă: Nu vaccinurile omoară oameni, ci boala COVID-19 a ucis 56.000 de români

    Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare anti-COVID, a declarat că vaccinurile oferă protecţie împotriva noii variante Omicron, care ar putea să deveni dominantă în următoarele luni, inclusiv în România. „Nu vaccinurile omoară oameni, ci boala COVID-19 a ucis 56.000 de români”.

    „Acest eveniment reprezintă o iniţiativă a noastră cu scopul de a oferi informaţii tuturor reprezentanţilor comunităţii rome din România. Uitându-ne la datele sociologice, oamenii au încredere în cei apropiaţi: în familie, în cei din comunitate, în medici. Este foarte important ca mesajul nostru să ajungă, cu ajutorul dumneavoastră, la fiecare membru al comunităţii rome. Cred că această pandemie trebuie să ne unească, să fim mai responsabili, mai solidari”, a arătat coordonatorul campaniei de vaccinare în cadrul unei dezbateri cu comunitatea de romi, dedicată importanţei vaccinării şi combaterii teoriilor conspiraţiei şi fakenews-urilor despre vaccinare.

    Coordonatorul CNCAV a adăugat că vrea ca „vaccinurile să fie universal accesibile tuturor, fără să existe decalaje în ceea ce priveşte accesul la vaccinare şi accesul la informaţii. Vom încerca să creştem accesul la informaţii medicale, validate ştiinţific, în toate comunităţile, inclusiv comunitatea romă, unde, în pandemie, accesul la informaţii a fost mai redus decât în populaţia generală”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Proiecţie sumbră despre viitor: Următoarea pandemie ar putea fi mult mai periculoasă decât Covid-19

    Viitoarele pandemii ar putea fi chiar mai periculoase decât Covid-19, iar lumea ar trebui să se asigure că este pregătită pentru următorul atac viral, a declarat unul dintre creatorii vaccinului Oxford-AstraZeneca, potrivit Reuters.

    Noul coronavirus a ucis 5,26 milioane de oameni în întreaga lume, potrivit Universităţii Johns Hopkins, a şters trilioane de dolari din economiile mondiale şi a dat viaţa peste cap a miliarde de oameni.

    „Adevărul este că următoarul virus ar putea fi şi mai rău. Ar putea fi mai contagios, mai letal, sau chiar ambele”, a declarat Sarah Gilbert în cadrul conferinţei Richard Dimbley, potrivit BBC. „Nu va fi ultima dată când un virus ne ameninţă vieţile şi mijloacele de trai”.

    Gilbert, profesor la Universitatea din Oxford, este de părere că lumea ar trebui să se pregătească din timp pentru următorul virus.

    „Progresele pe care le-am făcut şi cunoştinţele pe care le-am dobândit în timpul pandemiei de coronavirus nu trebuie irosite sub nicio formă”.

    Eforturile de a pune capăt pandemiei de Covid-19 au fost inegale şi fragmentate, marcate de accesul limitat la vaccinuri în ţările cu venituri mici, în timp ce statele bogate aplică deja schema de vaccinare cu trei doze.

    Un grup de specialişti în sănătate înfiinţat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru a revizui gestionarea pandemiei SARS-CoV-2 a cerut finanţarea permanentă pentru dezvoltarea unei capacităţi mai mari de a investiga pandemiile.

    Focarul de Covid-19 a fost detectat pentru prima dată în China la sfârşitul anului 2019. Vaccinurile împotriva virusului au fost dezvoltate într-un timp record.

    Gilbert a spus că proteina spike a variantei Omicron conţine mutaţii despre care se ştie că măresc transmisibilitatea virusului.

    „Mutaţiile noii variante ar putea-o face mai rezistentă la vaccinuri şi la anticorpii dezvoltaţi în urma infecţiilor precedente”, a declarat Gilbert, potrivit sursei citate.

    „Până când vom şti mai multe, ar trebui să fim precauţi şi să luăm măsuri pentru a încetini răspândirea acestei noi variante”.

     

  • SUA aruncă milioane de doze de vaccin Covid, în timp ce lumea le caută – The Guardian

    Statele Unite irosesc milioane de doze de vaccin Covid-19, chiar dacă penuria afectează multe părţi ale lumii, scrie The Guardian.

    Cel puţin 15 milioane de doze au fost aruncate în SUA între martie şi septembrie, potrivit unei analize CDC. O investigaţie separată a constatat că 1 milion de doze au fost aruncate în 10 state între decembrie şi iulie.

    Statele continuă să arunce vaccinurile nefolosite. Louisiana a aruncat 224.000 de doze nefolosite de vaccinuri Covid – o rată care aproape că s-a triplat de la sfârşitul lunii iulie, chiar dacă un al patrulea val al virusului a pus stăpânire pe acest stat. Unele dintre dozele pierdute provin din flacoane deschise şi neconsumate în întregime, dar mai mult de 20.000 de vaccinuri au expirat pur şi simplu.

    Mii de doze se pare că sunt irosite în fiecare zi în Wisconsin. În Alabama, mai mult de 65.000 de doze au fost aruncate; în Tennessee, sunt aproape 200.000.

    Dozele irosite reprezintă o mică parte din numărul de vaccinuri administrate în aceste state – în Louisiana, de exemplu, au fost folosite cu succes 4,4 milioane de doze.

    Informaţiile vin în timp ce milioane de oameni din întreaga lume aşteaptă primele doze. Doar 1% din populaţia ţărilor cu venituri mici a primit primele vaccinuri până în luna iulie, în comparaţie cu mai mult de jumătate dintre cei care trăiesc în ţările cu venituri ridicate.

    Multe dintre dozele aruncate provin din farmacii. În luna mai, două lanţuri de farmacii irosiseră mai multe doze decât statele, teritoriile şi agenţiile federale din SUA la un loc, adică aproape trei sferturi din dozele aruncate. În prezent, cel puţin 7,6 milioane de doze aruncate provin de la patru mari farmacii: Walgreens, CVS, Walmart şi Rite Aid.

    Înainte de luna iunie, puţin peste 2 milioane de doze s-au irosit, potrivit NBC News. Dar, în timpul verii, numărul a crescut de şase ori, pe măsură ce dozele au expirat şi vaccinările au scăzut.

    Joe Biden a promis să vaccineze 70% din lume în următorul an şi s-a angajat să doneze câteva milioane de doze pentru a fi utilizate în străinătate. Dar, între timp, multe ţări se străduiesc să ofere vaccinuri celor mai vulnerabili şi celor care lucrează în prima linie a pandemiei, în timp ce americanii refuză imunizările.

  • Câte doze de vaccin are în acest moment România? Până în prezent s-au vaccinat peste 5,8 milioane de români

    România are, în acest moment, aproape 3.700.000 de doze de vaccin disponibile.Reprezentanţii CNCAV au informat, miercuri, că sunt disponibile pentru vaccinare 3.699.196 doze de vaccin.

    1.548.646 sunt produse de Pfizer, 1.199.324 – de Moderna, 162.209 – de AstraZeneca şi 789.017 de Johnson & Johnson.

    Totodată, din 900.702 doze de vaccin, 748.580 sunt carantinate, sunt păstrate la regimul de temperatură corect şi se aşteaptă recomandări.

    152.122 doze, din care 137.352 Pfizer si 14.770 Moderna, sunt expirate şi eliminate din circuitul de administrare.

    La ultimul bilanţ, de marţi, se vaccinaseră 58.409 de persoane.

    În total 5.823.169 de persoane au fost vaccinate de la începutul campaniei, iar 5.566.121 dintre acestea au schema completă de vaccinare.

  • Vlad Voiculescu: Cîţu se joacă cu cuvintele aşa cum s-a jucat cu bugetul sănătăţii – iresponsabil

    „Parcă nici dna Dăncilă nu îşi permitea să arunce cu cuvintele în halul ăsta. Florin Cîţu se joacă cu cuvintele aşa cum s-a jucat cu bugetul sănătăţii – complet iresponsabil. Dreptul dobândit prin semnarea acelui acord era acela de a plasa comenzi dacă acel vaccin ar fi fost aprobat şi dacă la momentul respectiv statul român ar fi considerat acest lucru oportun. Nevoia de vaccin în întreaga lume este enormă, iar vaccinurile care nu sunt folosite pot fi revândute – fie de către producător, fie de către statul care are dreptul să le achiziţioneze. Sigur, asta dacă nu cumva ţara respectivă are un mare meşter precum Florin Cîţu care ia atâtea decizii proaste încât vaccinurile expiră în depozite, aşa cum înţeleg că s-a întâmplat cu vreo 700.000 de doze de vaccin Astra Zeneca”, a scris pe Facebook fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu.

    Acesta mai precizează că vaccinul CureVa nu este încă aprobat, deci România nu a cheltuit nici măcar un singur cent pe acest vaccin.

    Reacţia lui Vlad Voiculescu vine după ce premierul Florin Cîţu a spus miercuri că pentru a face o comandă de vaccin, cel care semnează în numele României este ministrul Sănătăţii, iar de-a lungul pandemiei, pentru achiziţia vaccinurillor anti-COVID-19 au semnat Nelu Tătaru, Vlad Voiculescu, Ioana Mihăilă şi Florin Cîţu, când a fost ministru interimar al Sănătăăţii.

    „Domnul Vlad Voiculescu a semnat pentru 28.290.000 de doze, domnul Nelu Tătaru pentru 33 de milioane de doze, eu am semnat pentru 4 milioane de doze şi doamna Mihăilă pentru 21.000. Dacă era prea mult putea să spună că nu mai e nevoie. Domnul Vlad Voiculescu a semnat pentru 9 milioane de doze de CureVac, vaccin care nu a fost aprobat niciodată, dar este semnată comanda de domnul Vlad Voiculescu”, a mai spus Cîţu.

    Un dosar penal privind modalitatea de cumpărare a vaccinurilor anti-COVID-19 a fost deschis în România. Urmărirea penală se face pentru abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, in rem.

  • Reacţia lui Gheorghiţă după dosarul anunţat de DNA privind achiziţia de vaccinuri

    „Noi am recepţionat până în acest moment aproximativ 18,5 milioane de doze din cele patru tipuri de vaccin şi mai avem în stoc aproximativ 3,7 milioane de doze. Au fost administrate peste 9,95 milioane de doze, restul până la 14,7 milioane au fost fie donate, fie revândute”, spune Valeriu Gheorghiţă.

    El afirmă că nu are mai multe informaţii despre dosar şi precizează că modalitatea de cumpărare a vaccinurilor a fost elaborată de Comisia Europeană.

    „Am văzut şi eu astăzi în spaţiul public acest tip de informaţie, dar nu ştiu, nu am date suplimentare. Modalitatea de achiziţie la nivelul tuturor ţărilor europene se supune aceleiaşi proceduri întocmită şi elaborată de Comisia Europeană”, conchide Gheorghiţă.

    Un dosar penal privind modalitatea de cumpărare a vaccinurilor anti-COVID-19 a fost deschis în România. Urmărirea penală se face pentru abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, in rem.

  • Oamenii de ştiinţă studiază posibilitatea de a transforma plantele în „vaccinuri comestibile”

    Proiectul de cercetare are trei obiective: să demonstreze că ADN-ul care conţine vaccinuri ARNm poate fi integrat cu succes în celulele vegetale; să demonstreze că plantele pot reproduce suficient ARNm pentru a înlocui metodele actuale de vaccinare; şi pentru a determina doza corectă, potrivit ctvnews.

    „În mod ideal, o singură plantă ar produce suficient ARNm pentru a vaccina o singură persoană”, a declarat Juan Pablo Giraldo, cercetător principal şi profesor asociat la Departamentul de Botanică şi Ştiinţe ale Plantelor al UCR, într-un comunicat de presă.

    „Testăm această abordare cu spanac şi salată verde şi avem obiective pe termen lung ca oamenii să le cultive în propriile lor grădini”, a adăugat el. „Fermierii ar putea creşte în cele din urmă câmpuri întregi cu acestea”, susţine Juan Pablo Giraldo.

    Cheia introducerii vaccinurilor ARNm în plante sunt cloroplastele, potrivit lui Giraldo, care sunt organele mici din celulele vegetale, responsabile de fotosinteză.

    „Sunt fabrici mici, alimentate cu energie solară, care produc zahăr şi alte molecule ce permit creşterea plantei”, a spus Giraldo. „Sunt, de asemenea, o sursă neexploatată pentru fabricarea moleculelor dorite”, a mai adăugat cercetătorul.

    Studiile anterioare realizate de Giraldo au arătat că aceste cloroplaste pot crea gene care nu fac parte în mod natural din plantă. Acest lucru a fost realizat prin trimiterea materialului genetic străin într-o carcasă de protecţie în celulele plantei.

    Cercetări similare asupra unui „vaccin comestibil” anti-COVID-19 sunt în desfăşurare.

    O echipă de oameni de ştiinţă, condusă de Allyson MacLean, profesor asistent în cadrul Departamentului de Biologie al Universităţii din Ottawa, lucrează de mai bine de un an la un mijloc alternativ de imunizare împotriva virusului.

    Metoda lor implică expresia antigenelor virale la plantele comestibile, inclusiv salată şi spanac, pe care oamenii le-ar mânca apoi. Testarea vaccinului a început deja ca parteneriat cu Spitalul Ottawa.

    Tehnologia utilizată în unele vaccinuri convenţionale COVID-19 funcţionează prin utilizarea ARNm pentru a oferi celulelor umane instrucţiuni genetice pentru fabricarea anticorpilor împotriva bolilor specifice.

    Una dintre provocările vaccinurilor pe bază de ARNm este necesitatea de a fi păstrate la temperaturi scăzute pentru a menţine stabilitatea în timpul transportului şi depozitării.

    Dacă proiectul de cercetare UCR are succes, nu numai că ar putea face posibilă apariţia „vaccinului comestibil” pe bază de ARNm, ci şi crearea unui vaccin ARNm capabil să fie stocat la temperatura camerei.

    „Sunt foarte încântat de toate aceste cercetări”, a spus Giraldo. Acesta a adăugat: „Cred că ar putea avea un impact uriaş asupra vieţii oamenilor”.

    Proiectul de cercetare este susţinut de o subvenţie de 500.000 de dolari de la Fundaţia Naţională pentru Ştiinţe din SUA.

  • Eficacitatea vaccinurilor Pfizer şi Moderna faţă de varianta Delta scade la 66%

    Datele provin dintr-un studiu realizat pe mii de angajaţi ai centrelor de sănătate şi spitale din şase state, scrie bfmtv.com.

    Participanţii au fost testaţi săptămânal atât pentru infecţiile simptomatice, cât şi pentru cele asimptomatice. Aproape toţi lucrătorii medicali vaccinaţi au primit serurile de la Pfizer sau Moderna.

    Între decembrie 2020 şi aprilie 2021, eficacitatea vaccinurilor în prevenirea infecţiei a fost de 91%, potrivit datelor publicate de Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC), principala agenţie federală de sănătate publică a ţării.

    Dar, în săptămânile în care varianta Delta a devenit dominantă, a devenit responsabilă pentru mai mult de 50% din cazuri, iar eficienţa a scăzut la 66%.

    Autorii studiului avertizează însă că acest declin nu poate fi cauzat doar de varianta Delta, ci şi de o eficienţă care se erodează în timp.

    „În timp ce aceste date intermediare sugerează o reducere moderată a eficacităţii vaccinurilor Covid-19 în prevenirea infecţiei, faptul că reducerea infecţiilor rămâne la două treimi subliniază importanţa şi beneficiile vaccinării”, scriu autorii.

    Datele din studiu nu fac diferenţa între eficacitatea vaccinului Moderna şi cea a serului Pfizer, însă Corinne Le Goff, director comercial al laboratoarelor Moderna, a vorbit despre o scădere faţă de varianta Delta diferită între cele două vaccinuri: la 76% pentru Moderna şi 54% pentru Pfizer.

  • Studiu: Vaccinurile anti-Covid sunt mai puţin eficiente împotriva variantei Delta. Odată infectaţi cu tulpina dominantă, persoanele vaccinate prezintă un nivel de viruşi similar cu cel al persoanelor neinoculate

    Vaccinurile de combatere a coronavirusului sunt mai puţin eficiente împotriva variantei Delta, conform unuia dintre cele mai mari studii despre eficacitatea dozelor la nivel mondial.

    Vaccinurile pe bază de ARN mesager de la Pfizer şi BioNTech şi-au pierdut din eficienţă în primele 90 de zile de la administrarea rapelului, chiar dacă dozele dezvoltate de cele două companii şi AstraZeneca/Universitatea Oxford au oprit majoritatea infecţiilor cu SARS-CoV-2.

    Din momentul în care oamenii vaccinaţi au fost infectaţi cu varianta Delta, aceştia au prezentat un nivel de viruşi similar cu cel al persoanelor neinoculate, ceea ce sugerează că vaccinarea unor porţiuni mari din populaţie ar putea să nu îi protejeze pe cei nevaccinaţi, stârnind dubii cu privire la atingerea imunităţii de turmă, transmite Bloomberg.

    Momentan nu există suficient de multe date pentru a surprinde gradul în care vaccinurile protejează împotriva spitalizărilor şi cazurilor severe de Covid de-a lungul unei perioade mai lungi de timp.

    Astfel, posibilitatea unei a treia doze devine tot mai reală, în contextul în care ţările sărace se chinuie să obţină stocuri pentru administrarea primei doze. Statele Unite plănuiesc să ofere o doză suplimentară tuturor adulţilor vaccinaţi din ţară, începând cu 20 septembrie. În Marea Britanie, autorităţile încă se gândesc la gradul în care vor fi distribuite dozele.

    Datele din Israel, care a început să administreze a treia doză încă din luna august, arată că vaccinurile au oferit o eficienţă de 86% pentru persoanele trecute de 60 de ani.

    Sondajul din Regatul Unit, coordonat de Universitatea Oxford şi Biroul Naţional de Statistică din UK, a analizat peste 3 milioane de teste PCR de la un grup aleatoriu de oameni, într-o perioadă în care varianta Delta, descoperită iniţial în India, devine tulpina dominantă de anul acesta.

    Economia globală continuă să reducă riscurile reprezentate de varianta Delta, cel puţin pentru moment

    Astfel, vaccinul Pfizer-BioNTech a devenit cu 14% mai puţin eficient la 90 de zile de la rapel, iar serul AstraZeneca a scăzut în eficienţă cu 8 procente, de la 69% la 14 zile de la a doua doză la 61% la 90 de zile de la rapel.

    La aproximativ patru luni şi jumătate de la a doua doză, serul Pfizer se află aproape pe picior de egal cu AstraZeneca în ceea ce priveşte prevenirea infecţiilor cu o încărcătură virală înaltă, spune Koen Pouwels, unul dintre cercetătorii de top ai Universităţii Oxford.

    „Niciun vaccin nu protejează complet împotriva infecţiilor cu varianta Delta. Rata mică de spitalizări de până acum arată că, măcar în această privinţă, vaccinurile previn dezvoltarea unor forme severe de Covid”, spune Penny Ward, profesor de medicină farmaceutică invitat la King’s College din Londra, subliniind numărul mic de decese cauzate de coronavirus prin comparaţie cu primele valuri ale pandemiei.

    Covid-19: România secvenţiază la jumătate din cât este recomandat de specialişti