BusinessMagazin

Tag: vacanta

  • Ridesharing pe Mediterană

    În vacanţă, unul dintre serviciile folosite cel mai des de turişti e cel de taxi/ridesharing. Cum Grecia se numără printre cele mai căutate destinaţii europene de călători din toată lumea, un număr însemat dintre aceştia alegând să viziteze şi Mykonos, una dintre cele mai luxoase destinaţii elene, Uber a venit vara aceasta cu o nouă strategie: un serviciu de transport al călătorilor pe apă. Ce este Uber Boat şi de ce a ales compania Insula Vânturilor pentru a-l lansa?

    Mykonos este o destinaţie turistică populară, cunoscută pentru plajele sale frumoase, viaţa de noapte vibrantă şi peisajele pitoreşti. E o destinaţie care atrage milioane de vizitatori în fiecare an. În plus, geografia insulei, înconjurată de Marea Egee, o face o locaţie ideală pentru a oferi servicii cu barca, permiţând turiştilor să exploreze coasta insulei şi să viziteze plajele din apropiere sau insulele mai mici”, descrie Iwona Kruk, communications lead Central and Eastern Europe la Uber, principalele motive care au stat la baza alegerii insulei elene pentru lansarea Uber Boat.

     

    Pe aripile vântului şi ale distracţiei

    Aleasă ca destinaţie de vacanţă atât de europeni cât şi de călători de pe alte continente, mai ales de americani, dornici de o scurtă evadare în însorita Grecie, Mykonos atrage an de an deopotrivă turişti „de rând” cât şi renumiţi milionari şi miliardari, fie ei vedete, oameni de afaceri şi nu numai, veniţi aici din toate colţurile lumii pentru peisaje, intimitatea oferită de mica insulă şi mai ales pentru viaţa de noapte. Poveştile şoferilor de Uber care te plimbă pe drumurile stâncoase ori te iau sau te duc la micul aeroport, singurul între atâtea helipaduri pe care aterizează elicoptere purtând vizitatori ce vor confort şi să îşi păstreze anonimatul sunt fabuloase, căci la urechile lor ajung multe şi în oglinda retrovizoare văd şi mai multe. Aşa am aflat că Elon Musk a vizitat cândva Insula Vânturilor, aşa cum mai e poreclită Mykonos, parte a Cicladelor, şi a lăsat nu mai puţin de 50.000 de euro bacşiş la restaurantul unde a mâncat întreaga săptămână. Mit sau realitate, tipsul ar fi fost unul pe măsura preţurilor găsite la faţa locului, dar şi a oaspetelui.

     

    Cu Uberul, dar nu pe patru roţi

    În Mykonos, distracţiile din categoria luxury se găsesc atât pe uscat, dacă vorbim de o cină romantică la restaurante binecunoscute, cum e vestitul Scorpios, o seară în club, preferată de găştile gălăgioase de prieteni veniţi în vacanţă sau de un cooking class în care poţi învăţa în grup restrâns să găteşti preparate locale tradiţionale, cât şi pe apă, unde putem menţiona sesiunile de snorkeling sau o plimbare cu iahtul. Pentru cei care nu vor să petreacă însă o zi întreagă la bord există şi alternativa de a îmbina utilul cu plăcutul, căci printre avantajele testate personal ale unei călătorii cu Uber Boat se numără şi faptul că pe durata acesteia ai ocazia să admiri coasta stâncoasă, udată de valurile mării, plajele ascunse şi orizonturile care, în zilele senine, lasă la iveală alte mici arhipelaguri „aruncate” în larg. Iar vestea bună este că traficul e inexistent!

    Serviciul se adresează în principal turiştilor care doresc să exploreze coasta insulei, în special familiilor şi/sau grupurilor de prieteni, pasagerii având posibilitatea să călătorească între mai multe puncte de preluare şi destinaţie din Mykonos cu bărci cu motor care pot găzdui până la opt persoane, conduse de căpitani autorizaţi, ambarcaţiunile fiind dotate cu toate echipamentele necesare, precum veste de salvare şi truse de prim ajutor, ba chiar şi toalete, după cum aveam să descoperim în timpul unui infotrip organizat de companie în Insula Vânturilor. „Uber Boat se adresează călătorilor de agrement. Ţintim şi turiştii români care caută o experienţă unică şi memorabilă în timpul vacanţei lor, cu spirit de aventură, deopotrivă grupuri şi familii”, adaugă Iwona Kruk.

    Una dintre condiţiile de bază pentru utilizarea serviciului Uber Boat este ca cei care îl comandă să aibă cel puţin 18 ani, iar în ceea ce priveşte tarifele, „la fel ca opţiunile Uber pe patru roţi, preţurile Uber Boat sunt prezentate în avans şi se bazează pe timpul rezervării şi pe distanţă. De asemenea, este posibilă programarea mai multor opriri şi împărţirea tarifelor cu prietenii”. Kruk spune că o călătorie cu Uber Boat implică trei paşi de bază: rezervarea, îmbarcarea şi navigaţia. Astfel, utilizatorii pot rezerva o plimbare cu barca cu motor în avans prin aplicaţia Uber, cu cel puţin
    45 de minute înainte de ora de începere a călătoriei. Apoi, călăreţii sosesc la locul de preluare desemnat (doc sau debarcader) şi arată confirmarea comandantului ambarcaţiunii cu motor, urmând ca barca cu motor să călătorească pe calea navigabilă, pe un traseu predefinit care poate include opriri desemnate sau rute personalizate (integrare orară). „Călătorii care doresc să profite de Uber Boat pot rezerva o călătorie prin aplicaţie, aşa cum ar rezerva o călătorie cu o maşină. Există câteva prevederi: clienţii vor trebui să rezerve o barcă cu cel puţin 45 de minute înainte de startul călătoriei şi pot fi preluaţi sau lăsaţi doar din/în 25 de locuri desemnate aflate în jurul insulei. Bărcile găzduiesc până la 8 pasageri. Aplicaţia va afişa ora estimată a sosirii, tariful în avans şi detaliile regulate legate de călătorie.”

    „Călătorii care doresc să profite de Uber Boat pot rezerva o călătorie prin aplicaţie, aşa cum ar rezerva o călătorie cu o maşină. Există câteva prevederi: clienţii vor trebui să rezerve o barcă cu cel puţin 45 de minute înainte de startul călătoriei şi pot fi preluaţi sau lăsaţi doar din/în 25 de locuri desemnate aflate în jurul insulei. Bărcile găzduiesc până la 8 pasageri. Aplicaţia va afişa ora estimată a sosirii, tariful în avans şi detaliile regulate legate de călătorie.”

     IWONA KRUK, communications lead, Central and Eastern Europe, Uber

    Potrivit ei, unul dintre principalele avantaje aduse de Uber Boat constă în faptul că utilizatorii familiarizaţi cu platforma Uber pot accesa şi rezerva cu uşurinţă o barcă. „Prin urmare, pentru utilizatorii deja familiarizaţi cu alte servicii Uber, cum ar fi UberX, adăugarea Uber Boat va oferi o experienţă de călătorie coerentă. Această integrare ar putea permite călătorilor să comute cu uşurinţă între diferite moduri de transport.”

    În ceea ce priveşte potenţiala extindere a unui astfel de serviciu către alte insule greceşti, reprezentanta Uber spune că aceasta ar depinde de diverşi factori, inclusiv de cererea pieţei şi de infrastructură.

    Vorbind şi despre celelalte servicii lansate de companie pe tărâmuri elene, Iwona menţionează şi Uber Reserve, care permite utilizatorilor să rezerve curse cu 30 de minute până la 90 de zile în avans, cu un tarif blocat. De asemenea, compania a lansat vara aceasta, în Mykonos, şi Uber Van, dedicat cu preponderenţă grupurilor. „Cu până la opt locuri, acesta reprezintă modalitatea perfectă de a transporta grupuri de prieteni şi familii.” De asemenea, tradiţionalul Uber Taxi permite călătorilor să solicite călătorii cu taxiul în aplicaţia Uber. „Prezent şi în Grecia, Uber Taxi este disponibil în 286 de oraşe de pe tot globul, dintre care 102 numai în Europa. Taxiurile reprezintă mai mult de 10% din călătoriile Uber în regiune, o creştere cu 50% faţă de anul trecut. Lucrăm pentru a include fiecare taxi în aplicaţia Uber până în 2025, ceea ce îi va ajuta pe călători să se conecteze rapid la taxiuri şi le va oferi şoferilor acces la cei 130 de milioane de utilizatori activi lunar ai Uber la nivel global.” Iwona Kruk menţionează totodată şi Uber Comfort, „un produs care permite călătorilor să se bucure de maşini mai noi şi mai spaţioase, serviciul fiind disponibil şi în Grecia. Acesta se adresează deopotrivă turiştilor şi localnicilor”.

    Europa, magnet pentru americani

    La nivel de tendinţe, Iwona Kruk spune că în această vară, una dintre cele mai notabile vizează numărul de turişti din Statele Unite, aşteptările reprezentanţilor companiei fiind ca acesta să înregistreze o creştere cu 250% în destinaţiile europene preferate, inclusiv Grecia, Spania, Italia, Franţa şi Croaţia. „Pe baza datelor de mobilitate ale Uber, itinerariile la modă arată că americanii tind să se bucure de Italia şi Franţa într-o singură călătorie, să viziteze Portugalia înainte de a pleca în Spania şi facă un popas în Regatul Unit în drum spre Grecia sau Croaţia.”

    În ceea ce priveşte de alte obiective viitoare ale companiei, reprezentanta Uber aduce în discuţie tehnologia. „În ritmul rapid în care trăim astăzi, inovaţia joacă un rol crucial în a-i ajuta pe oameni să-şi organizeze şi să-şi gestioneze viaţa aglomerată. Progresul constant al tehnologiei continuă să revoluţioneze modul în care abordăm sarcinile zilnice. Uber oferă o multitudine de servicii în cadrul aplicaţiei, oferind o gamă de soluţii inovatoare care sporesc eficienţa. Un exemplu sunt maşinile complet autonome disponibile pe Uber, prin prisma parteneriatului cu Waymo”, exemplifică ea modul în care tehnologiile viitorului au fost integrate în operaţiunile businessului. „Alte produse oferite de Uber, care inovează viaţa de zi cu zi a oamenilor, sunt Uber Hourly şi Uber Connect. Hourly permite rezervarea călătoriei per oră, oferind un singur şofer pentru întreaga călătorie şi opriri nelimitate pe parcurs. Perfect pentru a te plimba, a face câteva cumpărături şi a întâlni un prieten prin oraş, totul într-o singură călătorie. La rândul său, Uber Connect oferă o modalitate rapidă şi accesibilă de a trimite pachete prietenilor şi familiei folosind aplicaţia Uber. Produsul este disponibil în Ţările de Jos, Arabia Saudită, Londra, Polonia, Norvegia, Finlanda şi Nigeria.”

    Iar la capitolul atuuri pe care ar trebui să le aibă un şofer Uber într-o ţară precum Grecia, unde oamenii merg mai ales în vacanţă, Iwona consideră că aceştia ar trebui să aibă calităţi precum cunoaşterea atracţiilor locale, abilităţi excelente de comunicare, flexibilitate şi adaptabilitate, cunoaştere a rutelor de transport, răbdare, şi nu în ultimul rând, profesionalism.     ■

     

     

     

    „Mykonos este o destinaŢie turistică populară, cunoscută pentru plajele sale frumoase, viaŢa de noapte vibrantă şi peisajele pitoreşti. E o destinaŢie care atrage milioane de vizitatori în fiecare an. În plus, geografia insulei, înconjurată de Marea Egee, o face o locaŢie ideală pentru a oferi servicii cu barca, permiŢând turiştilor să exploreze coasta insulei şi să viziteze plajele din apropiere sau insulele mai mici.”

    Iwona Kruk, communications lead, Central and Eastern Europe, Uber

     

     


     

     

  • ANA Hotels Europa – 20 de ani de rafinament, confort şi eleganţă

    ANA Hotels „Europa” din Eforie Nord celebrează 20 de ani de excelenţă în ospitalitate şi servicii de înaltă calitate în industria hotelieră de la malul mării. De-a lungul anilor, hotelul s-a poziţionat în topul preferinţelor clienţilor veniţi pe litoral şi a primit oaspeţi din toate colţurile lumii. 
     
    Aniversarea Ana Hotels „Europa” marchează şi începutul unei noi ere pentru emblematicul hotel de la Marea Neagră. Cea mai mare companie hotelieră cu capital românesc, ANA Hotels, care deţine hotelul Europa şi centrul de sănătate ANA Health Spa, va începe un amplu proces de renovare, care va aduce, începând cu luna mai 2024, îmbunătăţiri majore.

    “Valoarea totală a investiţiei depăşeşte 10 milioane de euro, semn că ne concentrăm cu toată seriozitatea şi dedicarea asupra misiunii noastre de a vă oferi servicii de cea mai înaltă calitate. Renovarea va acoperi atât aspecte estetice, cât şi funcţionale şi va viza o varietate de dotări ale  hotelului, de la spaţiile de cazare şi restaurante, până la zonele de relaxare şi spa, punându-se accent pe crearea unei destinaţii prietenoase cu mediul şi eficientă energetic” a declarat George Copos, proprietarul ANA Hotels.

    Investiţiile în modernizare sunt o constantă în filozofia ANA Hotels, ultima de până acum, cea din anul 2018, a lansat conceptul unicat pe litoralul românesc „Techirghiol Pool”. Originalitatea acestuia vine din inovaţia de a aduce procedura de oncţiune cu nămol în proximitatea spa-ului, adaptând conceptul la servicii de 4 stele. Astfel, a fost creat la „Europa” un mic Lac Techirghiol, ce oferă proceduri cu nămol rece, una din cele mai vechi metode de peloidoterapie, cunoscută şi practicată încă din Egiptul antic.

    „În tot acest proces, ne propunem să păstrăm spiritul şi identitatea care ne-au definit de-a lungul celor 20 de ani de activitate, dar şi să aducem în hotelul nostru o nouă viziune, modernă şi inovatoare, menită să întreacă aşteptările chiar şi ale celor mai pretenţioşi oaspeţi. Mulţumim tuturor celor care ne-au susţinut în călătoria noastră de 20 ani minunaţi şi  vă asigurăm că angajamentul nostru faţă de calitate, ospitalitate şi servicii excepţionale va rămâne acelaşi” a declarat Iuliana Tasie, Director General ANA Hotels „Europa”.

    Pentru mai multe informaţii despre ANA Hotels „Europa” şi serviciile sale vă rugăm să accesaţi www.anahotels.ro/ro/europa sau să urmăriţi pe Facebook şi Instagram.

    Despre ANA Hotels Europa

    ANA Hotels „Europa” se află în staţiunea Eforie Nord şi are o capacitate de 221 camere, toate cu balcon şi vedere spre mare. Restaurantul hotelului, „Blue Dolphin”, are o capacitate de până la 400 de locuri, în sală şi pe terasă, şi are un specific mixt, servind atât preparate româneşti, cât şi internaţionale. Centrul de conferinţe dispune de 7 săli, toate cu lumină naturală, cu o capacitate de 600 de persoane, fiind ideal pentru organizarea de conferinţe, congrese, seminarii ori petreceri private şi de familie. ANA Hotels „Europa” Eforie Nord are acces direct la piscine exterioare şi la cea mai frumoasă grădină de pe litoralul românesc. Hotelul este faimos pentru „ANA Health Spa”, centru renumit pentru terapiile cu nămol şi apă sărată din lacul Techirghiol, tratamentele de wellness, înfrumuseţare şi relaxare. Centrul „Spa” dispune de o piscină interioară şi de una exterioară, cu apă sărată adusă direct din lacul Techirghiol.

    Despre ANA Hotels

    Cel mai mare grup hotelier privat românesc, „ANA Hotels”, deţine şi operează hotelurile „InterContinental Athénée Palace Bucharest”, „Crowne Plaza Bucharest”, trei unităţi hoteliere la Poiana Braşov – ANA Hotels „Sport”, „Bradul” şi „Poiana”, şi ANA Hotels „Europa” din Eforie Nord, care include centrul „ANA Health SPA”. Grupul ANA este totodată operatorul instalaţiilor de schi din Poiana Braşov, prin „ANA Teleferic”, care şi-a adăugat recent în portofoliu restaurantul „Panoramic” de pe Vârful Tâmpa din oraşul Braşov.

     

  • În căutarea somnului. Ce trend a născut burnoutul pe piaţa turistică globală

    Vacanţa e prilej de relaxare, de explorare a destinaţiei alese sau, în cazul unora, de căutat ceva ce le lipseşte acasă, cum ar fi un somn adânc şi netulburat, scrie Boston Globe.

    Această cerinţă a dus la apariţia unor oferte dedicate turiştilor aflaţi în căutarea somnului, cu tratamente sau încăperi adecvate. Diverse hoteluri se laudă cu camere izolate fonic, draperii care nu lasă lumina să treacă prin ele, saltele odihnitoare de zeci de mii de dolari bucata, măşti de pus pe ochi în timpul somnului sau dopuri pentru urechi. Unele au chiar nişte camere speciale, fără ferestre, dedicate celor care nu pot să doarmă bine, numite coconi, în care aerul este purificat şi temperatura constantă. Pe lângă aceste dotări, se mai oferă aromaterapie, şedinţe de masaj, meditaţie şi de tratament prin hipnoză pentru a-i scăpa pe clienţi de stres, considerat principalul vinovat pentru tulburările de somn. În unele cazuri, aceştia sunt ajutaţi să renunţe la telefoanele sau tabletele pe care-şi verifică mesajele de e-mail cel puţin o dată pe zi şi de pe care intră pe internet, oferindu-li-se posibilitatea de a le bloca. Există pe alocuri şi ghizi care evaluează nivelul de stres al clienţilor, iar în funcţie de rezultat recomandă un regim alimentar, vizite la spa, plimbări prin pădure, drumeţii sau yoga. Tratamente pentru un somn dulce se fac şi pe plajă, cu lumânări parfumate şi masaj la lumina lunii, după care turiştii primesc ceai şi nişte perne cu miros de levănţică, iar angajaţii hotelului au grijă să-i învelească la culcare.

    Pe lângă cei care pleacă în vacanţă în căutarea unui somn liniştitor, a crescut cererea şi din partea celor care călătoresc în scop profesional. Cu cât mai bine pus la punct este „programul de somn” al hotelului, cu atât mai căutat este acesta.

    Citiţi mai multe pe www.businessmagazin.ro

     

  • Ce planuri au românii în această vară: 39% nu pleacă deloc în concediu, 35% au un buget de maxim 3.000 lei, 20% pleacă într-o destinaţie externă, iar 43% au decis să aloce vacanţei doar 3-4 zile

    Aproximativ patru din zece români spun că nu vor pleca deloc în concediu în această vară, iar dintre cei care o vor face peste 73% vor alege o destinaţie locală,un sfert dintre ei urmând să aibă un buget de 1000-3000 lei, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro.  

    Astfel,  aproximativ 10% dintre respondenţi au menţionat că vor aloca sub 1.000 lei, aproape 25% au răspuns între 1.000 – 3.000 lei, 14,5% vor aloca între 3.000 – 6.000 lei, circa 9% şi-au programat între 6.000 – 10.000 lei, iar aproape 4% intenţionează să cheltuiască peste 10.000 lei.  

    La întrebarea – Unde îţi vei petrece vacanţa anul acesta – peste 34% dintre respondenţi au raspuns – în România, la mare, circa 32% au răspuns în România, la munte, iar aproape 7% îşi vor petrece vacanţa la rude/la ţară.

    Peste 20% dintre respondenţi îşi vor petrece vacanţa în străinătate.  

    În ceea ce priveşte rezervările pentru vacanţă, peste 76% dintre români au menţionat că se ocupă personal de acest aspect, în timp ce aproximativ 24% dintre ei apelează la serviciile unei agenţii de voiaj. 

    Majoritatea participanţilor la sondaj, 43%, au decis să aloce 3-4 zile anul acesta vacanţei, în timp ce peste 36% spun că au ales să petreacă 7 zile. Pentru circa 11%, concediul de vară mai dura 10 zile, iar aproape 10% vor petrece 14 zile sau mai mult în vacanţă. 

    Odihna reprezintă principalul motiv pentru 56% dintre românii care merg în vacanţă, în timp ce peste 30% dintre respondenţi declară că vor îmbina utilul cu plăcutul. Pentru 13% vizitarea obiectivelor turistice este principalul motiv pentru care merg în concediu, în timp ce doar 1% dintre români au declarat că merg în vacanţă pentru cumpărături.  

    Atunci când trebuie să cumpere bilete pentru anumite obiective turistice, 37% dintre respondenţi afirmă că le achiziţionează online, iar 63% preferă să le achiziţioneze direct de la casele de bilete.

     

  • În căutarea somnului. Ce trend a născut burnoutul pe piaţa turistică globală

    Vacanţa e prilej de relaxare, de explorare a destinaţiei alese sau, în cazul unora, de căutat ceva ce le lipseşte acasă, cum ar fi un somn adânc şi netulburat, scrie Boston Globe.

    Această cerinţă a dus la apariţia unor oferte dedicate turiştilor aflaţi în căutarea somnului, cu tratamente sau încăperi adecvate. Diverse hoteluri se laudă cu camere izolate fonic, draperii care nu lasă lumina să treacă prin ele, saltele odihnitoare de zeci de mii de dolari bucata, măşti de pus pe ochi în timpul somnului sau dopuri pentru urechi. Unele au chiar nişte camere speciale, fără ferestre, dedicate celor care nu pot să doarmă bine, numite coconi, în care aerul este purificat şi temperatura constantă. Pe lângă aceste dotări, se mai oferă aromaterapie, şedinţe de masaj, meditaţie şi de tratament prin hipnoză pentru a-i scăpa pe clienţi de stres, considerat principalul vinovat pentru tulburările de somn. În unele cazuri, aceştia sunt ajutaţi să renunţe la telefoanele sau tabletele pe care-şi verifică mesajele de e-mail cel puţin o dată pe zi şi de pe care intră pe internet, oferindu-li-se posibilitatea de a le bloca. Există pe alocuri şi ghizi care evaluează nivelul de stres al clienţilor, iar în funcţie de rezultat recomandă un regim alimentar, vizite la spa, plimbări prin pădure, drumeţii sau yoga. Tratamente pentru un somn dulce se fac şi pe plajă, cu lumânări parfumate şi masaj la lumina lunii, după care turiştii primesc ceai şi nişte perne cu miros de levănţică, iar angajaţii hotelului au grijă să-i învelească la culcare.

    Pe lângă cei care pleacă în vacanţă în căutarea unui somn liniştitor, a crescut cererea şi din partea celor care călătoresc în scop profesional. Cu cât mai bine pus la punct este „programul de somn” al hotelului, cu atât mai căutat este acesta.

     

  • Angajaţi fără graniţe. Cine sunt românii care aleg să îşi mute provizoriu biroul în alte ţări şi cât de atractivă este ţara noastră pentru nomazii digitali?

    Pe o insulă exotică, dar cu net bun, pauze de prânz la restaurante fancy, dar cu preţuri mici, birouri moderne, dar necondiţionate de un sediu anume, comunicare eficientă, dar fără şedinţe interminabile, casă cu piscină privată, dar cu chirie mică şi „colegi” din toate colţurile lumii. Pare o utopie, dar aşa-numiţii nomazi digitali SUNT o realitate. În ce condiţii pot pleca românii să lucreze peste graniţe pentru companii din România şi cât de atractivă este ţara noastră pentru angajaţii altor state?

    Am început să călătoresc în 2018 împreună cu partenerul meu, având ca primă destinaţie Bali, în ideea de a ne stabili acolo dacă ne place sau a ne întoarce în caz contrar. În România deja lucram peste 10 ore zilnic în agenţia de comunicare proprie, eram stresată şi, în ciuda confortului financiar, nu eram fericită. Plecam în vacanţe doar în weekenduri şi în altele mai lungi pe an de două-trei ori pe an, iar ideea mea despre viaţă era cum să o transform într-o vacanţă continuă cu un venit pasiv, un concept inspirat după cartea lui Timothy Ferriss, 4 ore – săptămâna de lucru”, descrie Andreea Lada, nomad digital şi fondatoare a agenţiei Ananda PR, punctul de la care a pornit alegerea acestui stil de lucru şi de viaţă. Răspunsurile ni le-a trimis din Bali, la o diferenţă de Ă5 ore faţă de România, dar comunicarea a fost rapidă şi fără probleme. A ales insula indoneziană deoarece construise aici, alături de partenerul său, o şcoală de dezvoltare personală şi spiritualitate, „aşa că Bali a fost o destinaţie naturală în acest sens. Pe scurt, ne-a plăcut foarte mult, aşa că am păstrat acest loc ca pe o «casă», în timp ce am călătorit în toate ţările din Asia de Sud-Est – deja anul acesta le reluăm – şi Australia, în 2021 am locuit un an în Spania, în Marbella, apoi am călătorit din nou prin America Centrală (Mexic, Guatemala, Costa Rica, Panama) şi de Sud (Columbia şi Peru), după care ne-am reîntors în Bali, unde cam la fiecare 3-4 luni plecăm într-o scurtă călătorie de 2-3 săptămâni”. În total, a vizitat până acum 48 de ţări, iar acasă a venit, în toată această perioadă, doar de două ori, pentru a-şi vizita familia şi prietenii.

    În prezent contină să gestioneze agenţia de comunicare din România, dar nu cu opt angajaţi, ca atunci când lucra din România, ci cu unul singur, „plus outsourcing pentru alte activităţi pe care nu le pot face eu”.

    5 recomandări oferite de Andreea Lada, nomad digital:

    1. Călătoriile şi experienţele sunt cea mai smart modalitate de cheltui banii.

    2. Este în regulă să cheltuieşti, cât timp îţi atingi obiectivele financiare. Majoritatea dintre noi nu avem o problemă în a ne bugeta costurile, ci o problemă cu cât de mult cheltuim. De cele mai multe ori nu deciziile în care cheltuim 1.000 de dolari sunt cele riscante, ci deciziile în care cheltuim iraţional 100 de dolari, de 10 ori pe lună.

    3. Înainte de a te decide că vrei să fii nomad digital asigură-te că ai deja un venit constant şi ceva bani puşi deoparte pentru situaţii imprevizible şi te poţi organiza de oriunde.

    4. Poţi trăi o viaţă incredibilă cât timp lucrezi nu doar la aspectele ce ţin de planul fizic, dar mai ales la sănătatea mentală şi capacitatea de a îţi manifesta realitatea şi viaţa pe care ţi-o doreşti prin intermediul gândurilor pe care le generezi zilnic.

    5. Găseşte-ţi un partener cu care poţi construi împreună. Viaţa e mult mai uşoară atunci când doi lucrează pentru acelaşi obiectiv.

    Spune că provocările nu sunt multe, dar menţionează totuşi reticenţa clienţilor noi de a lucra cu cineva remote, „lucru care s-a schimbat însă considerabil dupa 2021 încoace, când businessurile au înţeles că nu este nevoie de prezenţa fizică pentru a livra rezultate, în special într-un domeniu de lucru online cum sunt marketingul şi activităţile online”.

    Despre avantajele traiului în Asia menţionează stilul de viaţă ridicat la costuri mici şi un sentiment de libertate generat în special de natura exuberantă şi cultura oamenilor de acolo. În schimb, spune că în Europa te poţi bucura de avantajele pe care le ai ca cetăţean european, cu un sistem de sănătate mult mai bine pus la punct şi mai multă curăţenie. 

    Profil de nomad digital

    Potrivit lui Andrei Frunză, CEO al BestJobs, „un nomad digital este, de regulă, o persoană tânără, dinamică, care îşi doreşte să călătorească şi să descopere locuri noi, dar şi să cunoască persoane cu valori similare. În ceea ce priveşte veniturile, câştigă semnificativ peste medie”, descrie. La rândul său, Sorina Faier, managing partner al Elite Searchers, spune că activitatea nomazilor digitali este caracterizată prin flexibilitate şi adaptare la alte culturi, aceştia fiind deschişi către nou, dinamici. „Studiile arată că nomazii digitali sunt tineri, doar 25% au peste 44 de ani, şi egali ca număr în ceea ce priveşte împărţirea pe gen.”

    Datele citate de cei doi indică, de asemenea, faptul că IT-ul, Marketing, zona de Call Center/ Suport şi cea de creaţie sunt principalele domenii care permit un astfel de regim de lucru.

    Români peste hotare vs. străini în România

    Cât despre pieţele spre care se îndreaptă românii care vor să experimenteze viaţa de nomad digital, „aceştia aleg destinaţii precum Statele Unite, Norvegia, Marea Britanie, Spania, dar şi ţări mai exotice”, spune Frunză, fiind completat de Faier, potrivit căreia alegerea unei destinaţii ţine mult de preferinţele fiecăruia, însă în principal, „regăsim în topuri destinaţii cu o cultură vibrantă, cu turism dezvoltat, cu o climă prietenoasă, oraşe care pot oferi un ritm de viaţă mai relaxat”.

    Legat de modificările care trebuie aduse în contractul unui angajat care vrea să lucreze o perioadă din afara ţării, Sorina Faier spune că România a încheiat cu peste 90 de ţări convenţii de evitare a dublei impuneri, astfel că telemunca pe o perioada de 183 de zile nu va impune plata salariului şi a impozitului pe venit în străinătate. „Dacă vrei să lucrezi în regim de telemuncă din altă ţară, este recomandat să te consulţi cu angajatorul, pentru a vedea dacă este posibil. Doar pentru că această opţiune există, asta nu înseamnă că poţi lucra în regim de telemuncă oricând sau din orice ţară. Contractele sunt personalizate pentru fiecare angajat în funcţie de mai multe aspecte, precum locul, rolul, convenţia cu fiecare ţară, timpul de lucru, fusul orar etc.” La rândul său, Andrei Frunză menţionează că e necesar să fie specificat în contract faptul că angajatul X nu lucrează de la sediul companiei. El notează, de asemenea, că atât angajatorul, cât şi angajatul care doreşte relocarea pentru o perioadă de timp în altă ţară ar trebuie să discute şi despre asigurarea de sănătate.

    În ceea ce priveşte beneficiile extrasalariale, potrivit lui Manuel Fernandez Amezaga, country CEO al Sodexo BRS, cele de tipul cardului de masă, al cardului cadou sau de vacanţă pot fi utilizate doar în ţară, acesta fiind specificul lor stabilit prin legislaţia în vigoare. Angajatorii care detaşează angajaţii în alte ţări au obligaţia să aplice întocmai ceea ce prevede legislaţia în vigoare în statul respectiv referitor la elementele constitutive obligatorii ale remuneraţiei. „Spre exemplu, pe perioada detaşării se pot acorda anumite venituri, în limita plafonului neimpozabil limitat la 33% din salariul de bază lunar al angajatului stabilit de lege pentru beneficiile extrasalariale, care ar putea fi contribuţii la un fond de pensii facultative sau prime de asigurare voluntară de sănătate, servicii medicale furnizate sub formă de abonament etc. Desigur, această modalitate de acordare este una complexă şi trebuie avută în vedere şi legislaţia aplicabilă în ţara unde angajatul îşi va desfăşura activitatea.”

    România rămâne însă la rândul său atractivă pentru nomazii digitali din alte state. În prezent, România se află în topul statelor Uniunii Europene realizat de Digital Nomad Index, cu un scor de 62,3, pentru care s-au luat în calcul viteza şi costul internetului (fix şi mobil), chiria lunară, viza de lucru, indexul fericirii, populaţia migrantă şi căutările de joburi remote.

    „Principalele motive pentru care nomazii digitali aleg piaţa locală sunt viteza crescută a conexiunii la internet şi chiriile mici”, spune executivul din fruntea BestJobs. „Conform Digital Nomad Index, la începutul anului trecut România se afla pe locul 3 în rândul ţărilor cele mai atractive pentru nomazii digitali, motivele pentru care aceştia aleg piaţa locală fiind viteza crescută a conexiunii la internet şi chiriile mici”, spune executivul din fruntea BestJobs.

    În paralel cu costurile de trai mici şi cu viteza bună de internet, Sorina Faier susţine că un motiv este dat şi de siguranţă, amintind totodată de faptul că limba engleză este vorbită de aproape toată lumea. Andrei Frunză spune că nomazii digitali care vin în România mai aleg oraşe precum Timişoara şi Cluj-Napoca. „De asemenea, la finalul anului 2022, Bucureştiul a fost inclus în topul celor mai bune 25 de oraşe pentru nomazii digitali.”

    Există şi reglementări la acest capitol, ceea ce face ţara noastră cu atât mai atractivă pentru străinii dornici să exploreze noi culturi nu doar din postura de turişti. Potrivit unui articol publicat de Deloitte, acestea sunt oferite de legea nr. 22 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, prin care se stabilesc condiţiile ce trebuie îndeplinite de către cetăţenii străini pentru a se încadra în categoria nomazi digitali în România, respectiv: existenţa unui contract de muncă încheiat cu o companie din afara României sau deţinerea unei companii în afara României, pentru care activitatea poate fi prestată de la distanţă prin utilizarea tehnologiei; deţinerea mijloacelor de întreţinere din activitatea desfăşurată, de cel puţin trei ori salariul mediu brut din România pentru ultimele şase luni înainte de depunerea aplicaţiei cât şi pentru întreaga perioadă de şedere în România; cetăţeanul străin şi/sau compania nu au obligaţii fiscale neachitate şi nu au cazier judiciar de natură penală în statul de provenienţă; permisele de şedere emise pentru nomazii digitali vor avea o valabilitate iniţială de şase luni, prelungirile ulterioare fiind posibile dacă condiţiile sunt îndeplinite în continuare.

     

    Toată lumea are de câştigat. Ce dezavantaje există

    În ceea ce priveşte avantajele acestui stil de lucru, Frunză subliniază că nomadismul digital este benefic atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori. În acest fel, angajaţii au parte de mai multă flexibilitate să călătorească full-time, să lucreze dintr-un loc nou în fiecare zi şi astfel să descopere culturi şi oameni noi. „Mai mult, angajaţii care se expun la lucruri, medii şi contexte noi constant îşi dezvoltă abilităţile soft şi devin mai încrezători în propriile puteri.” La rândul său, Sorina Faier aminteşte libertatea de a lucra fără a fi constrânşi de un program standard de companie şi crearea unui echilibru mai bun între viaţa personală şi cea profesională. „Avantaje numeroase sunt, de asemenea, şi pentru companii, de la eliminarea unor costuri precum cele cu spaţiul de birou, utilităţi, echipamente de lucru, la cele cu pregătirea angajaţilor. De asemenea, flexibilitatea este un avantaj nu doar pentru nomazii digitali, ci şi pentru companii, care astfel au posibilitatea să gestioneze proiecte diverse fără să angajeze permanent personal suplimentar sau să reducă numărul de specialişti în funcţie de nevoile proiectelor. Dar cred că cel mai important avantaj pentru companii este accesul global la talente”, adaugă executiva. Astfel, companiile nu sunt limitate geografic în găsirea forţei de muncă de care au nevoie, ci pot apela la specialişti indiferent de poziţia geografică. „Toate acestea se pot traduce într-o calitate mai bună a serviciilor şi produselor şi în creşterea competitivităţii pe piaţă.”

    Desigur, notează ea, pot exista şi dezavantaje de ambele părţi. „Pentru nomazi, principalul risc poate fi legat de instabilitatea financiară, dacă nu gestionează bine fluxul de proiecte sau dacă nu găsesc un echilibru bun între muncă şi alte activităţi. Alte persoane pot resimţi o izolare socială în lipsa unei interacţiuni cu colegii de birou sau pot ajunge la concluzia că schimbările numeroase devin obositoare.” Cât despre companii, spune că pentru acestea principalele dezavantaje pot veni din cauza unei comunicări dificile la distanţă, a provocărilor legate de monitorizarea productivităţii şi rezultatelor, a integrării cu echipa sau cu asigurarea securităţii datelor. Andrei Frunză subliniază, de asemenea, că o astfel de experienţă poate fi costisitoare, iar aspectele administrative ce ţin de asigurări de călătorie, de sănătate etc. nu sunt nici ele de ignorat. În privinţa dezavantajelor cu care se poate confrunta angajatorul, executivul spune că pot apărea nemulţumiri din cauza problemelor de conexiune şi a fusului orar, din cauza cărora nu pot comunica eficient şi în timp util cu angajaţii. „Cu toate acestea, beneficiile contrabalansează, deoarece câştigă astfel în echipă angajaţi mai loiali.”   

  • Se obişnuieşte să se filmeze nunţi sau evenimente legate de naşterea unui copil, însă mai nou se poartă angajatul de specialişti care să filmeze vacanţa. Cât costă un astfel de lux

    Se obişnuieşte să se filmeze nunţi sau evenimente legate de naşterea unui copil, însă mai nou se poartă angajatul de specialişti care să filmeze vacanţa şi să monteze apoi ceva care să semene, pe cât se poate, a producţie hollywoodiană, scrie Wall Street Journal. Cei care pleacă într-o vacanţă îşi aduc propriii operatori video ori apelează la cei pe care-i poate pune la dispoziţie agenţia care le-a organizat-o. Agenţiile de lux au chiar echipe media dedicate care, pe lângă montajul amintirilor din concediu, realizează o vizionare zilnică pentru clienţi a materialului filmat. Printre momentele filmate de operatori profesionişti se numără excursii cu avionul particular, pornind de la preluarea acestuia, petreceri în locuri îndepărtate, călătorii prin Antarctica în căutarea faunei locale şi nu numai. La final se obţine un scurt film de până în jumătate de oră realizat astfel  încât să semene cu cele de la cinema, iar, în funcţie de complexitate, proiectul poate costa între 10.000 şi 60.000 de dolari.


     

     

  • Reţeta unui concediu reuşit. Cât de lungă e vacanţa ideală

    Cei mai mulţi români se pregătesc pentru o vacanţă de cel puţin o săptămână (34%), iar 22% se gândesc mai degrabă la un weekend prelungit decât la un sejur propriu-zis, de 3-4 zile într-un loc preferat. Există, totuşi, şi români care vor să plece în vacanţă măcar 10 zile (17%) şi tot atâţia care au planificat peste 2 săptămâni de relaxare pe parcursul anului, reiese dintr-un studiu Revolut.

    Femeile preferă weekend-urile prelungite (24% vs 18% bărbaţi), în timp ce bărbaţii sunt adepţii vacanţelor mai lungi (55% sunt pentru o vacanţă de 7-10 zile). O treime dintre respondenţii din segmentul 18-24 de ani preferă weekend-urile prelungite, în timp ce o vacanţă de 10 zile – 2 săptămâni este ideală pentru cei mai mulţi dintre respondenţii cu vârste cuprinse între 55-64 de ani (31%).

    34% dintre respondenţii la sondaj spun că bugetul estimat/ membru de familie pentru cel puţin o săptămână este de 250-500 de euro. 26% dintre respondenţi pun deoparte chiar între 500 şi 1.000 de euro/ membru de familie pentru o săptămână de vacanţă. Fiind în mare parte familişti cu copii, aproape 4 din 10 români cu vârste cuprinse între 35-44 de ani pun deoparte între 250-500 de euro/ săptămână de vacanţă pentru un membru de familie.

    Respondenţii de 18-24 de ani reprezintă 16% dintre românii care bugetează în medie între 1.000-2.000 de euro/ săptămână/ membru de familie.

    Bărbaţii sunt mai orientaţi spre vacanţe mai costisitoare comparativ cu femeile, cu 16% vs 14% dintre respondenţi indicând că bugetul mediu/ săptămână de vacanţă este de peste 1.000 de euro.

    Românii din nord-vestul ţării sunt mai dispuşi să cheltuiască mai mult pentru vacanţă (19% consideră că vacanţa potrivită necesită un buget individual de peste 1.000 de euro/ săptămână), faţă de cei din sudul ţării care sunt mult mai strânşi la pungă (19% declară că alocă sub 250 de euro/ membru de familie/ săptămână).

    Pentru două treimi dintre respondenţi, costul este foarte important şi acesta este primul criteriu menţionat de participanţii la studiu. Pe locul al doilea se află condiţiile de cazare (38%), pe locul al treilea (35%), mâncarea şi tradiţiile.

    Legat de activităţile care îi atrag mai mult pe turiştii români, atunci când călătoresc sau în vacanţă, pe primul loc (67%) se află descoperirea peisajelor şi a atracţiilor turistice locale, pe locul al doilea (52%) gastronomia specifică acelui loc, pe locul al treilea (45%) tradiţiile şi evenimentele cu specific local precum carnavalurile, festivalurile sau sărbătorile locale. Turiştilor români le mai plac şi călătoriile în parcuri şi rezervaţii naturale (38%), vizitele în muzee şi galerii de artă (35%) sau să cumpere suveniruri şi obiecte artizanale de la meşteri locali.

    Destinaţiile pe care turiştii români le consideră ca fiind cea mai bună alegere sub raportul calitate/preţ sunt Grecia (12%), Turcia (7%), România, Germania şi Egipt (6%).

    În ce priveşte lucrurile care enervează sau surprizele mai puţin plăcute care pot strica buna dispoziţie a turiştilor români, pe primul loc se află aglomeraţia (23%), pe locul al doilea grevele pe aeroporturi sau ale operatorilor de transport în comun (20%) sau timpul pierdut cu comparaţiile între diversele platforme de rezervare a cazării (19%).

    56% dintre respondenţi nu vor să audă de serviciu în timpul vacanţei, iar 14% spun că sunt disponibili pentru urgenţe. 7% îşi verifică zilnic emailul pentru a vedea dacă e ceva urgent, în timp ce 8% sunt nevoiţi să se intereseze şi de job pentru că rolul le impune asta. O minoritate de 4% dintre respondenţi se declară de acord total cu lucrul în timpul vacanţelor, spunând chiar că le face plăcere să le îmbine.

  • Ce rol joacă voucherele de vacanţă şi primele de concediu în retenţia angajaţilor. Mihai Bârsan, Brandelier: „Importanţa voucherelor de vacanţă ca motivatori este surclasată doar de beneficii monetare, fie că vorbim de cele de bază (bonurile de masă) sau de cele de pe lista dezirabilului (al 13-lea salariu)”

    În încercarea de a păstra, motiva şi atrage cei mai potriviţi angajaţi, companiile îşi construiesc pachete salariale din ce în ce mai complexe. Voucherele de vacanţă şi primele de concedii joacă un rol tot mai important, aproape jumătate dintre angaţii cu venituri mari consideră voucherele de vacanţă foarte importante.

    „Mă interesează să am mai multe zile de concediu”, spunea recent Bogdan A., despre alegerea pe care a făcut-o în privinţa locului de muncă, în condiţiile în care pachetele salariale erau similare, dar una dintre companii a acceptat să îi ofere mai multe zile de concediu. Aşadar, perioadele de relaxare şi odihnă joacă un rol tot mai important. Iar companiile se adaptează noilor cerinţe din piaţa muncii.

    Aproape jumătate (48%) dintre angajaţii Pareto (cei cu venituri ridicate) le consideră foarte importante, în timp ce doar 32% le primesc de la angajatorii lor, arată un studiu Pareto Report realizat de agenţia de cercetare AHA Moments şi compania de consultanţă Brandelier.biz, în colaborare cu platforma de rezervări
    EpicVisits.com. Importanţa voucherelor şi a bonusurilor de vacanţă este astfel semnificativ mai mare decât a abonamentelor de fitness (9%), a accesului la traininguri şi conferinţe (19%), a programului flexibil (41%) sau chiar a abonamentelor medicale private (43%). „Importanţa voucherelor de vacanţă ca motivatori este surclasată doar de beneficii monetare, fie că vorbim de cele de bază (bonurile de masă) sau de cele de pe lista dezirabilului (al 13-lea salariu)”, afirmă Mihai Bârsan, fondator al firmei de consultanţă în marketing Brandelier.

    „Publicul Pareto este unul aparte, venitul e dublu comparând cu populaţia generală, mulţi dintre ei au echipe în subordine şi roluri manageriale, prin urmare şi aşteptările sunt mai ridicate”, declară Manuela Mancaş, managing director şi founder al companiei de cercetare de piaţă AHA Moments. Astfel, reprezentanţii publicului Pareto sunt mai preocupaţi decât publicul general în a găsi un angajator care să ofere asigurare medicală privată, acces la traininguri, team buildinguri, cât şi posibilitatea de a munci de acasă. Totuşi, există şi similitudini între populaţia Pareto şi cea generală: îşi doresc în aceeaşi măsură să aibă beneficii financiare suplimentare salariului (al 13-lea salariu, bonus de performanţă, bonuri de masă) şi îşi doresc în aceeaşi măsură vouchere de vacanţă. „Prin urmare, voucherele de vacanţă sunt un beneficiu cu succes garantat atât pentru publicul cu venituri ridicate, cât şi pentru cel general, vacanţele fiind întotdeauna o bună pârghie de a creşte satisfacţia angajaţilor”, argumentează Manuela Mancaş.

    „Voucherele de vacanţă sunt un beneficiu cu succes garantat atât pentru publicul cu venituri ridicate, cât şi pentru cel general, vacanţele fiind întotdeauna o bună pârghie de a creşte satisfacţia angajaţilor.” Manuela Mancaş, AHA Moments

     

    În ce priveşte voucherele de vacanţă, acestea „oferă un atu important: cresc puterea de cumpărare a celor care beneficiază de ele. Acestea au un nivel mic de taxare, de doar 10%, spre deosebire de alte beneficii extrasalariale, care sunt impozitate cu 42%. În plus, prin EpicVisits.com, posesorii de vouchere de vacanţă au posibilitatea de a rezerva şi plăti rapid, în câteva clickuri, cele mai bune cazări din România”, spune Raluca Jianu, cofondatoare a Epic Visits.

    Studii recente arată că voucherele de vacanţă şi primele de concediu pot îmbunătăţi nivelul de satisfacţie şi pot creşte loialitatea faţă de companie, pot reduce nivelul de stres şi pot îmbunătăţi sănătatea angajaţiilor, potrivit unui studiu realizat de The Lancet Public Health, pot creşte nivelul de productivitate şi pot reduce absenteismul la locul de muncă, potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Warwick, punctează Simona Podgoreanu, director HR, KPMG.

    „Rolul beneficiilor este, în principal, de a atrage talente de pe piaţa muncii şi de a îmbunătăţi retenţia”, declară Simona Podgoreanu. Tot ea face referire la un studiu realizat de Glassdoor în 2021, intitulat „The Future Of Benefits”, care explorează modul în care pandemia de COVID-19 a influenţat percepţia angajaţilor asupra beneficiilor şi aşteptările lor viitoare. „Studiul arată că 74% dintre angajaţi consideră beneficiile extrasalariale ca fiind importante în alegerea unul loc de muncă şi 66% dintre respondenţi preferă companiile care le oferă flexibilitatea de a îşi personaliza pachetul de beneficii. În KPMG România, avem această posibilitate, ca angajaţii să îşi creeze propria structură de beneficii”, afirmă Simona Podgoreanu.

    „E important să ne cunoaştem oamenii şi să întrebăm ce este important pentru ei pentru a simţi că fac parte dintr-o companie căreia îi pasă de nevoile şi interesele lor. Să înţelegem ce putem susţine în funcţie de puterea economică a companiei şi să gestionăm inteligent bugetele de beneficii extrasalariale.” Simona Podgoreanu, KPMG

    În cadrul aceleaşi companii pot exista diferenţieri în ceea ce priveşte oferta de beneficii extrasalariale. „Unele companii pot oferi beneficii extrasalariale doar anumitor categorii de angajaţi, existând mai multe criterii prin care o companie poate decide să ofere beneficii extrasalariale diferite la diverse categorii de angajaţi: nivelul de vechime, postul ocupat (de exemplu poziţii manageriale sau nonmanageriale), performanţă (angajaţii care au o performanţă mai bună pot primi beneficii extrasalariale suplimentare ca o formă de recunoaştere etc.). În general, aceste decizii sunt luate pentru a atrage, reţine şi motiva angajaţii, dar şi pentru a optimiza costurile companiei”, completează Simona Podgoreanu.

    De exemplu, unii angajaţi pot primi vouchere de vacanţă sau prime de concediu, în timp ce alţii nu, explică reprezentanta KPMG. Acest lucru poate fi motivat de politica internă a companiei sau de restricţii bugetare, dar şi de interese diferite ale diverselor segmente de angajaţi din companie. De aceea, este extrem de important ca politica de beneficii extrasalariale să fie comunicată clar şi transparent pentru toţi angajaţii companiei.

    Beneficiile extrasalariale, inclusiv voucherele de vacanţă şi primele de concediu, sunt atent prezentate de consultanţi în procesele de recrutare tocmai pentru că rămân importante şi pot înclina balanţa deciziei unui candidat, punctează Paula Rus, operations manager în cadrul Adecco România. „Dacă la salariu diferenţa o face valoarea, deci cantitatea, la beneficiile extrasalariale contează din ce în ce mai mult şi calitatea acestora, cu impact direct în retenţia angajaţilor.”

    „Eu am identificat primele de concediu şi voucherele de vacanţă ca beneficiu extrasalarial în mediul privat din România în urmă cu 8-9 ani, la companii din sectorul energetic. Ulterior le-am regăsit şi în alte domenii”, povesteşte Paula Rus. Aceste beneficii sunt introduse prin Contractul Colectiv de Muncă (CCM), cu trasabilitate legală în aplicare şi pentru angajaţii temporari care au drepturi egale cu angajaţii direcţi ai unei companii. Atunci când sunt introduse prin CCM, ele se aplică tuturor angajaţilor în baza unor criterii clare (de exemplu vechimea în companie), care pot influenţa eventual valoarea acestora, explică Paula Rus.

    „Dacă la salariu diferenţa o face valoarea, deci cantitatea, la beneficiile extrasalariale contează din ce în ce mai mult şi calitatea acestora, cu impact direct în retenţia angajaţilor.” Paula Rus, Operations Manager, Adecco România

     

    În funcţie de etapa de viaţă sau din carieră în care se află un candidat, elementele pe care le analizează într-o ofertă diferă, iar un consultant de recrutare trebuie să identifice punctele de rezonanţă individuale. „Aşa cum am spus, salariul este reperul de «igienă», iar anumite beneficii ca bonurile de masă la valoare maximă, bonuri cadou de sărbători, transport gratuit sau decontat, maşina sau telefonul de serviciu utilizabile şi în interes personal, asigurarea privată de sănătate etc. sunt considerate de candidaţi ca fiind «by default». În lipsă de personal, companiile îşi aliniază repede pachetele de beneficii pentru a rămâne atractive în piaţa de candidaţi, iar asta determină candidatul să fie din ce în ce mai selectiv şi să caute elementele particulare care răspund contextual nevoii lui de schimbare. Platformele de beneficii au prins avânt în zona de office tocmai ca răspuns la această nevoie de adaptare la nevoile fiecărui angajat, a pachetului de beneficii în raport cu o sumă maximă stabilită de companie”, declară reprezentanta Adecco.

    „Angajatorii depun eforturi constante pentru a diversifica şi îmbunătăţi pachetele de beneficii extrasalariale, atât pentru atragerea de noi talente, cât şi pentru menţinerea angajaţilor existenţi. Primele sau voucherele de vacanţă reprezintă un aspect fundamental al acestor pachete de beneficii, alături de tichetele de masă, fiind acordate de peste 75% dintre companiile medii şi mari partenere cu Wizrom”, spune Roxana Ilief, manager, HR Division în cadrul Wizrom, care are peste 1.000 de companii cliente a căror salarizare este calculată folosind aplicaţia Wizrom.

    În general, companiile aleg să ofere prime sau vouchere de vacanţă tuturor angajaţilor. „Cu toate acestea, în unele situaţii, aceste beneficii pot fi legate de anumite criterii, cum ar fi vechimea în companie (de exemplu, angajaţii trebuie să aibă cel puţin trei ani de experienţă) sau alte aspecte (angajaţii nu trebuie să fi avut absenţe nemotivate sau sancţiuni disciplinare în ultimele 6 luni). Aceasta sugerează că în cadrul companiilor există unele condiţii specifice care trebuie îndeplinite pentru a beneficia de aceste avantaje”, completează Roxana Ilief.

    Există avantaje clare şi pentru companii în ce priveşte acordarea de vouchere sau prime de concedii, dincolo de motivarea, atragerea şi retenţia personalului. Mitel Spătaru, tax partner în cadrul Crowe Romania, spune că „În primul rând, de reţinut faptul că voucherele de vacanţă se supun regulilor generale privind acordarea biletelor de valoare. În mod specific, tot conform actului normativ citat, voucherele de vacanţă se acordă angajaţilor pentru acoperirea costurilor ocazionate de deplasările în scop turistic intern, respectiv sunt destinate a încuraja turismul pe teritoriul României”.

    Nivelul maxim al sumei care poate fi acordată unui angajat în decursul unui an fiscal sub forma voucherelor de vacanţă este de 6 salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată şi sunt supuse impozitului pe veniturile din salarii, fără a fi luate în considerare în baza de calcul pentru stabilirea contribuţiilor sociale obligatorii.

    „Din perspectiva avantajelor, un aspect de reţinut este că voucherele de vacanţă sunt plafonate individual (adică şase salarii de bază minime brute pe ţară), dar nu sunt incluse în plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de bază, aşa cum se întâmplă cu alte tipuri de beneficii, cum ar fi: contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajaţii proprii, cazarea şi contravaloarea chiriei pentru spaţiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziţia angajaţilor proprii, contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului ş.a.”, adaugă Mitel Spătaru.

    Voucherele de vacanţă se pot folosi doar pentru sejururi în România şi există două tipuri diferite. Pe de o parte sunt tichete de vacanţă acordate bugetarilor, în valoare de 1.450 lei, indexate anual. Pe de altă parte, există tichete de vacanţă ce pot fi acordate de firme private şi care sunt taxate doar cu 10%, ceea ce le face foarte atractive.

    „Acordarea acestor tichete a salvat turismul în pandemie, dar a avut şi alte efecte pozitive: multe locaţii au fost scoase din zona «gri», au încurajat investiţiile etc. În acelaşi timp, au crescut şi preţurile şi a adus o presiune asupra pieţei muncii, rezolvată în prezent prin muncitori migranţi”, adaugă Mihai Bârsan.

    Una peste alta, în prezent sunt aproximativ 1,7 milioane de angajaţi din România care au deja ca beneficiu în pachetul salarial vouchere de vacanţă, iar estimările se referă la o creştere anuală de 10%, spune Raluca Jianu, cofondatoare a platformei EpicVisits. EpicVisits.com selectează cele mai bune unităţi de cazare din România, având criterii precum designul, amplasarea, povestea, experienţele oferite sau calitatea review-urilor.

    „Voucherele de vacanţă oferă un atu important: cresc puterea de cumpărare a celor care beneficiază de ele. Acestea au un nivel mic de taxare, de doar 10%, spre deosebire de alte beneficii extrasalariale, care sunt impozitate cu 42%.” Raluca Jianu, cofondatoare Epic Visits

    „Mulţumită sistemului de rezervare şi plată facil, integrat cu platforme globale, iubitorii de călătorii pot să-şi rezerve rapid vacanţa dorită din România. Opţiunea de split payment oferă utilizatorilor posibilitatea de a folosi mai multe carduri pentru aceeaşi tranzacţie, fiind acceptate carduri de debit, de credit sau de vacanţă (Edenred, Sodexo, UP)”, declară Raluca Jianu. Ea adaugă că până în prezent, pentru rezervările făcute pe EpicVisits.com, cheltuiala medie cu vouchere pe rezervare este de 1.200 de lei.

    „Am lansat de puţin timp acest serviciu de rezervare şi plată online dedicat voucherelor de vacanţă şi deja jumătate dintre rezervările făcute zilnic provin de la utilizatorii care aleg o astfel de metodă de plată. EpicVisits înlătură nişte bariere importante: nu mai trebuie să cauţi un hotel care acceptă o astfel de metodă de plată, iar dacă valoarea rezervării depăşeşte suma disponibilă pe voucher poţi adăuga încă un card (split payment). În plus, prin procesul de curatoriere, ai acces la o selecţie a celor mai bune unităţi de cazare”, completează Raluca Jianu.

    În ce priveşte platforma EpicVisits, citybreak-urile au fost în topul preferinţelor până nu de mult, dar de două săptămâni se fac în special rezervări pentru unităţi de cazare de pe litoral. „Primim din ce în ce mai multe solicitări de combo-uri, însemnând cazare plus experienţă (degustare gastronomică etc.), ceea ce înseamnă că există un apetit crescut pentru turismul experienţial”, adaugă Raluca Jianu.    

  • Mare sau munte? Călătorii sau experienţe? O dilemă cu mai multe variante de răspuns

    Vacanţa de vară se apropie cu paşi repezi şi planurile de concediu se creionează tot mai clar pentru cei care vor soare, mare, călătorii, relaxare sau experienţe noi. România a fost destinaţia aleasă pentru majoritatea vacanţelor din ultimul an, cu peste 90% din minivacanţe şi peste 70% din vacanţele mai lungi.

    În urmă cu nouă ani, una dintre coperţile revistei Business Magazin din luna septembrie se intitula „Copii crizei încep şcoala”. Era vorba, desigur, despre criza din 2008, declanşată de căderea Lehman Brothers (pe 9 septembrie 2008 acţinunile băncii s-au prăbuşit, declanşând criza pe care am resimţit-o, apoi, cu toţii). Ei bine, aceiaşi copii pregătesc examenul de capacitate, echivalentul admiterii la liceu. Pentru familia noastră, de pildă, acest lucru înseamnă că orice planuri legate de vacanţă sunt amânate până după momentul T zero. Orice zile libere sunt folosite pentru a „forja” şi mai intens pe tărâmul meditaţiilor sau al pregătirii individuale pentru examenul juniorului; universul nostru este astfel calibrat că, pentru noi, vara va începe abia prin iulie.

    Adică exact perioada în care cei mai mulţi angajaţi îşi fac bagajele şi se îndreaptă către o destinaţie de concediu. România a fost destinaţia de vacanţă aleasă cu precădere în ultimul an: peste 91% din minivacanţe şi peste 70% din vacanţele mai lungi, arată cercetarea Destinaţii vizionare, realizată de Destinaţia Anului cu susţinerea Institutului pentru Oraşe Vizionare (IOV). Analiza a fost efectuată de agenţia de cercetare de piaţă AHA Moments în luna martie 2023. Cercetarea Destinaţii vizionare este cel mai mare studiu de obiceiuri şi atitudini ale turiştilor români din ultimii zece ani. Acesta cuprinde o analiză detaliată a 3.000 de respondenţi şi a 2.500 de vacanţe ale românilor din ultimele 12 luni, din România şi străinătate, şi se concentrează asupra atitudinilor şi obiceiurilor de vacanţă ale românilor, precum şi asupra profilului publicului ţintă al destinaţiilor turistice din ţară.

    Conform studiului, vacanţele reprezintă în continuare un răsfăţ pentru români: aproape un sfert (23%) dintre respondenţi nu au fost în nicio vacanţă în ultimul an şi doar jumătate şi-au permis o vacanţă mai lungă de patru nopţi. În schimb, 13% dintre respondenţi declară că au avut parte chiar de un mix de cel puţin un sejur mai lung de patru nopţi şi cel puţin o minivacanţă de 1-3 nopţi în ultimele 12 luni (martie 2022 – martie 2023).

    „Principalele motive pentru care merg în vacanţe sunt nevoia de recreere (61%), deconectare (60%) sau distracţie (53%). Jumătate dintre respondenţi (50%) au indicat că vacanţa este un mod de a se răsplăti sau de a avea grijă de ei (47%)”, declară Manuela Mancaş, managing director şi founder al companiei de cercetare de piaţă AHA Moments.

    Conform studiului, românii preferă să îşi organizeze singuri vacanţele, cu un procent de doar 18% care apelează la agenţii de turism pentru rezervări interne şi circa o treime (32%) pentru vacanţe în afara ţării. Pe plan local, destinaţia preferată a fost muntele, atât în minivacanţe (1-4 nopţi), cât şi în vacanţele extinse (de peste patru nopţi). Din cei 91% care au ales să îşi petreacă minivacanţele în România, se remarcă un procent de 18% pentru city breakuri în ţară, o altă tendinţă de urmărit şi capitalizat pentru oraşele autohtone, punctează Manuela Mancaş.

    „Odată cu creşterea puterii de cumpărare, a veniturilor, oamenii aleg în mod firesc să călătorească mai mult în străinătate, lucru observat şi în alte ţări din Europa. Operatorii turistici din România trebuie să fie pregătiţi să facă faţă acestei situaţii, atât pentru a menţine atractivitatea pentru de turiştii români, dar mai ales pentru a atrage turiştii străini interesaţi de experienţe în afara ţărilor lor”, comentează Mihai Bârsan, organizator al Destinaţiei Anului, cel mai important proiect de promovare turistică a României.

    Mirajul plajelor din ţări străine, experienţele noi şi (de ce nu?) bifarea pe hartă a unor noi meleaguri îndeamnă tot mai mulţi români să călătorească peste hotare. Bulgaria a fost cea mai populară destinaţie pentru minivacanţe în străinătate, urmată de Spania, în timp ce pentru vacanţele extinse, Grecia a ocupat primul loc, urmată de Bulgaria şi Italia, arată cercetarea Destinaţii vizionare.

    Analiza evidenţiază câteva judeţe „campioane”, care se regăsesc în topurile respondenţilor pentru mai multe dintre criteriile analizate. Clasamentul celor mai vizitate judeţe în scop turistic include în ordine Braşov, Constanţa, Sibiu, Maramureş şi Prahova, în timp ce Maramureşul, Braşovul, Iaşiul, Sibiul şi Suceava sunt în topul celor mai recomandate judeţe de către cei care le-au vizitat. Maramureşul ocupă locul 1 şi în topul judeţelor cu „Oameni primitori”, urmat de Bihor, Braşov, Suceava, Sibiu. Respondenţii au indicat de asemenea Braşovul ca judeţul cu cel mai mare scor pentru raportul preţ – calitate („Îşi merită toţi banii”), urmat de Maramureş, Sibiu, Bihor şi Suceava.

    Conform cercetării, atunci când vine vorba de litoral, România este alegerea a jumătate dintre respondenţi, urmată de Grecia şi Bulgaria. 49% dintre respondenţi declară că au fost la mare în România în 2022 şi 44% intenţionează să meargă în 2023. Cu toate acestea, când se gândesc la viitor, România este singura ţară care pierde în intenţia de vizitare, în timp ce Grecia şi Turcia sunt cele mai căutate destinaţii.

    Grecia câştigă detaşat bătălia imaginii, inclusiv a gradului de recomandare. Cei care au fost acolo în ultimii cinci ani apreciază Grecia peste România la toate capitolele, cu excepţia uşurinţei cu care poţi să ajungi acolo. Cele mai mari diferenţe faţă de România sunt la capitolele curăţenie şi „Preţ care merită” (Ă30%), urmată de plaje şi calitatea serviciilor (Ă25%). Faţă de Bulgaria pare a exista o şansă mai bună ca litoralul românesc să îşi apere cota de piaţă: există o percepţie mai bună de siguranţă, despre mâncare sau posibilităţile de distracţie cu familia. În schimb trebuie îmbunătăţită percepţia nivelului de curăţenie şi calitate a serviciilor.

    Per total, respondenţii declară că au fost mulţumiţi de destinaţiile unde şi-au petrecut vacanţele şi le-ar recomanda cu siguranţă unor prieteni sau colegi, indiferent dacă acestea se află în ţară sau în străinătate. Zona unde semnalează totuşi cea mai mare diferenţă între destinaţiile din România şi cele din afara ţării este cea de „servicii de calitate”.

    În acest context, este esenţial ca destinaţiile turistice să-şi promoveze recunoaşterea primită în competiţiile turistice pentru a beneficia de un impuls major de încredere din partea potenţialilor turişti. De altfel, destinaţiile premiate anul trecut în competiţia Destinaţia Anului au primit un bonus semnificativ de încredere – în jur de Ă20% din partea celor care au aflat de premiu, conform lui Mihai Bârsan.

    Felix Tătaru, preşedintele Institutului pentru Oraşe Vizionare, conchide: „Informaţiile detaliate şi actuale furnizate de cercetarea Destinaţii Vizionare ne vor ajuta să luăm decizii mai bune şi să dezvoltăm destinaţii turistice competitive şi de calitate, care să satisfacă nevoile şi preferinţele turiştilor români şi străini. Sperăm că acest studiu va avea un impact pozitiv pentru strategiile de turism dezvoltate la nivel local şi asupra industriei turistice în general”.