BusinessMagazin

Tag: tutun

  • Un trend ireversibil. Noul CEO al Philip Morris International spune că principala direcţie pe care se va concentra constă în crearea unui viitor fără fum

    După ce a câştigat o bătălie personală cu fumatul, adoptând o alternativă mai puţin nocivă — TEHNOLOGIA IQOS, Jacek Olczak, proaspăt numit în funcţia de CEO al Philip Morris International, continuă acum, din noul rol, această luptă la nivel macro, accelerând în plan global viziunea companiei din ultimii ani – un viitor fără fum.

     

    Sunt fumător de IQOS de 7 ani. Am început să fumez în ultimul an de facultate, în Polonia, la douăzeci şi ceva de ani, am avut câteva încercări de a mă lăsa de fumat dar m-am reapucat. IQOS a fost cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat, şi nu doar eu sunt fericit, ci şi familia şi copiii mei”, a povestit Jacek Olczak într-o conferinţă de presă organizată recent, cu ocazia preluării mandatului de CEO al PMI. 

    Migrarea de la fumatul tradiţional la alternative mai puţin nocive şi un viitor fără fum este principala direcţie pe care executivul se va axa în următorii ani. În 2014, compania a lansat IQOS, un sistemul electronic de încălzire a tutunului, prima piaţă în care a fost comercializat fiind Japonia. Acum, peste trei sferturi din cheltuielile comerciale ale companiei şi 99% din bugetul de R&D sunt direcţionate pentru a reduce ţigările tradiţionale. „Încercăm să ajungem la statusul «fără fum» cât de repede posibil. Ne-am setat un obiectiv ambiţios, ca până în 2025 majoritatea vânzărilor noastre – adică cel puţin 50% – ar trebui să vină din produse fără fum”. Acest obiectiv a fost deja atins pe şase pieţe, iar în 2020 alternativele fără fum au asigurat 25% din veniturile totale ale companiei, care au ajuns anul trecut, potrivit ZF, la circa 76 de miliarde de dolari.

    Tot până în 2025 compania intenţionează să extindă IQOS pe cel puţin 100 de pieţe. „Scopul nostru este ca nimeni să nu fie lăsat în urmă şi ca fiecare fumător, indiferent de locaţie, să aibă acces la aceste produse. (…) Tehnologia existentă astăzi ne ajută să scalăm nu doar din punctul de vedere al volumului, ci şi al accesibilităţii, astfel încât aceste produse să fie accesibile oricăruia dintre cei 1 miliard de fumători existenţi. Personal, cred că în următorii 5-10 ani vom vedea primele ţări sau măcar prima ţară în care regulamentele să fie concepute în aşa fel încât să elimine complet ţigările cu ardere şi să valorifice potenţialul produselor alternative, oferit de inovaţie şi tehnologie.” Fie că ne place sau nu, adaugă Olczak, fumatul aşa cum îl ştim va ajunge – şi ar trebui să ajungă – să dispară. „Nu poţi schimba direcţia acestui trend.”

    Potrivit lui, investiţia totală a companiei din spatele alternativelor fără fum se ridică la peste 8 miliarde de dolari. Aceasta include, printre altele, toate cercetările, dezvoltarea şi capacitatea de fabricare. „Este, de asemenea, un factor important care contribuie la strategia noastră de sustenabilitate. Când vine vorba de bugetul de cercetare şi dezvoltare anual, vorbim de aproape 500 de milioane de dolari. În categoria aceasta de produse, nimeni nu se apropie de noi ca buget.”

    În piaţa locală, executivul spune că PMI încearcă să pună IQOS la dispoziţia celor 5 milioane de fumători români. „Până acum, IQOS ar trebui să aibă aproximativ 200.000 de utilizatori, oameni care au încetat complet să fumeze. Este o mare realizare, pentru că dacă iei piaţă cu piaţă, rar vei avea atât de mulţi oameni care să renunţe la ţigările cu ardere într-un timp atât de scurt.” O problemă specifică României, adaugă el, este absenţa unui cadru de reglementare bine conceput, care să stabilească modul în care aceste produse pot fi servite şi cel în care se poate vorbi consumatorilor. „Există un grad de neînţelegere, care este foarte pronunţat în România, deşi există şi pe multe alte pieţe. În multe asemenea locuri, dacă întrebi un fumător care este problema fumatului, el îţi va spune nicotina. De fapt, nu nicotina este principala cauză a problemelor, ci gudronul, care este rezultatul arderii. Lucrăm evident la partea noastră de comunicare, încercând să ne apropiem cât mai mult de consumator şi să îl informăm, să explicăm elementele de bază legate de problema fumatului şi de cum noile produse constituie o alternativă mai bună pentru cei care continuă să fumeze. Există o oarecare confuzie în România, parţial determinată de autorităţi şi de unele declaraţii iresponsabile din domeniul public, care, în loc să clarifice lucrurile pentru public, a creat o şi mai mare confuzie.” În plan local, compania a deschis, în urmă cu 4 ani, şi o fabrică destinată producţiei de rezerve din tutun pentru IQOS – în Otopeni –, în urma unei investiţii de aproape jumătate de milion de euro. Philip Morris România, din portofoliul căruia fac parte branduri ca Marlboro, LM şi Virginia Slims, a înregistrat la nivelul anului 2019 venituri de peste 3,3 miliarde de lei, conform datelor de la Ministerul de Finanţe, citate de ZF, datele fiind consolidate pentru mai multe entităţi fiscale: în cazul Philip Morris International – Philip Morris Trading şi Philip Morris Romania.

    Absolvent al unui master în economie din cadrul Universităţii Lodz din Polonia, executivul în vârstă de 56 de ani s-a alăturat companiei PMI în urmă cu aproape trei decenii, în 1993, ocupând, de-a lungul timpului, funcţiile de COO (2018-2021) şi CFO (2012-2018), precedate de o serie de roluri în departamentele financiar şi management general în Europa, inclusiv cel de Managing Director al companiilor afiliate PMI din România, Polonia şi Germania şi pe cel de preşedinte al Regiunii Uniunea Europeană. Anterior, a activat în compania de audit şi consultanţă BDO. El a fost numit la conducerea operaţiunilor Philip Morris International în locul lui André Calantzopoulos, care a preluat acest rol în 2013, fiind ales acum în funcţia de preşedinte executiv al Consiliului.

    Deşi conduce unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa de produse destinate fumătorilor, Jacek Olczak crede că „cea mai bună decizie pe care o poate lua un fumător este să se lase de fumat.” Olczak a jucat un rol vital în transformarea PMI într-un jucător care fabrică produse fără fum. Din rolul de COO, sub supravegherea sa veniturile nete ale companiei generate de produsele fără fum au crescut la 28% în primul trimestru al acestui an, iar acoperirea geografică a acestora s-a extins de la zero la 66 de pieţe în principalele oraşe sau la nivel naţional, date valabile la 31 martie 2021.

    Potrivit datelor ZF, în România piaţa de tutun încălzit generează anual venituri de 1 miliard de lei, veniturile totale din piaţa ţigaretelor fiind de circa 21 de miliarde de lei.

  • Ţara care vrea ca în 2025 să devină prima naţiune din lume care interzice complet tutunul

    Noua Zeelandă vrea să devină prima ţară care interzice complet tutunul. Ţara vrea să crească vârsta legală pentru fumat şi să restricţioneze vânzările.  4.500 de neozeelandezi mor anual din cauza fumatului în Noua Zeelandă

    Noua Zeelandă vrea ca în 2025 să devină prima naţiune din lume fără tutun. Autorităţile au un plan prin care vor să crească progresiv vârsta legală pentru fumat şi vor să interzică tutunul pentru orice persoană născută după 2004.

    De asemenea, autorităţile vor reduce nivelul de nicotină din ţigări şi vor fixa un preţ minim pentru un pachet de ţigări şi restricţionarea locurilor unde se vând ţigările.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Care este, de fapt, cel mai important produs de export al României. Sigur nu ghiceşti

    România nu mai este grânarul, ci tabachera Europei. Tutunul a devenit cel mai exportat produs alimentar, iar valoarea ţigărilor vândute în străinătate a depăşit-o pe cea a grâului şi porumbului.

    Din datele furnizate de către Institutul Naţional de Statistică reiese faptul că în anul 2020 produsele din tutun au reprezentat peste jumătate (53%) din totalul exporturilor de produse alimentare, băuturi şi tutun.

    Valoarea totală a exporturilor de produse din tutun prelucrat, adică ţigarete şi produse din tutun încălzit, în anul 2020 a fost de 1,37 miliarde euro, cu 45% mai mult decât anul precedent.

    Valoarea exporturilor de produse din tutun (ţigări şi tutun încălzit) a depăşit valoarea exporturilor de grâu (845 milioane euro) sau porumb (1,1 miliarde euro).

    Această diferenţă este cu atât mai semnificativă cu cât ţigările sunt produse finite, în timp ce cerealele sunt exportate ca materie primă, arată BAT România, scrie stirileprotv.ro

    Exporturile de tutun au adus 1 miliard de euro la balanţa comercială a României

    Valoarea totală a importurilor de tutun brut şi prelucrat a fost de circa 355 de milioane euro, ceea ce înseamnă că tutunul a avut o contribuţie pozitivă la balanţa comercială a României de aproape 1 miliard de euro.

    „Aproape 60% din producţia fabricii noastre din Ploieşti este exportată. Acest lucru a fost posibil datorită investiţiilor constante din ultimii ani, care au depăşit pragul de 500 de milioane de euro şi care ne-au permis să ne dublăm capacitatea de producţie în ultimii ani”, a declarat Ileana Dumitru, de la British American Tobacco.

  • Peste 160.000 de români fumează ţigări „fără fum“ şi alimentează o piaţă de 1 miliard de lei pe an. Cum ar trebui accizate noile ţigări? Cel mai „fierbinte“ topic din industria tutunului: ar trebui sau nu accizate „rezervele“ pentru tutun încălzit aşa cum sunt accizate ţigările normale?

    ♦ Piaţa de tutun încălzit generează venituri de 1 mld. de lei pe an dintr-o piaţă totală a ţigaretelor estimată la 21 de miliarde de lei ♦ Creşterea cu 1 lei a accizei la ţigările normale aduce venituri suplimentare la buget de 1,2 mld. de lei pe an; o măsură similară aplicată tutunului încălzit ar aduce un plus de 40 de milioane de lei la buget.

    Peste 160.000 de români, adică 4% din totalul fumătorilor din România, sunt con­sumatori de produse din tutun încălzit, po­trivit estimărilor British American To­bacco (BAT), liderul pieţei locale de ţiga­rete. Românii care fumează tutun încăl­zit cu dispozitive de tipul IQOS  (brand deţinut de producătorul de ţiga­rete Philip Morris) sau Glo (brandul com­p­­etitorului BAT) alimentează o piaţă care ge­n­erează venituri de 1 miliard de lei pe an.

    „Conform estimărilor companiei noastre, vânzările produselor HEETS (rezervele de tutun folosite împreună cu dispozitivul de încălzire a tutunului IQOS – n.red.) s-au situat la nivel naţional la o cotă de 2,9% din piaţa totală a tutunului pe anul 2020. Pe această piaţă, la 5 ani de la lansarea primului produs care încălzeşte tutunul fără să-l ardă, ţigările continuă să domine în mod clar alegerile consumatorilor din România“, a declarat pentru ZF Dragoş Bucurenci, directorul de comunicare al Philip Morris România, companie cu afaceri de 3,3 miliarde de lei şi profit de 354 de milioane de lei în 2019.

    Cum ar trebui taxate produsele din tutun încălzit

    Industria tutunului este unul dintre cei mai mari contributori la bugetul de stat, cu un aport de peste 17 miliarde de lei în 2019, potrivit estimărilor com­paniilor din domeniu. Totuşi, deşi este o piaţă bine reglementată, una dintre cele mai acerbe dispute din ultima vreme din acest sector este diferenţa de accizare aplicată ţigaretelor tradiţionale versus produsele din tutun încălzit. Subiectul a stârnit opinii contrare chiar în rândul marilor jucători din industrie.

    „Valoarea accizei încasate de către stat din preţul unui pachet de ţigarete este de circa 11 lei. Acestei accize i se adaugă TVA-ul. Valoarea accizei înca­sate de către stat din preţul unui pachet de tutun încălzit este de circa 2 lei. La fel, şi acestei acci­ze i se adaugă TVA. Aşadar, acciza percepută pentru un pachet de tutun încălzit este de circa 5 ori mai mică decât cea încasată pentru un pachet de ţigarete“, au explicat repre­zen­tan­ţii British American To­bacco (BAT), liderul pieţei lo­cale de ţigarete, cu afaceri cu­mu­late de 11,5 mld. lei şi pro­fit de 129 mil. lei în 2019. Re­pre­zen­tanţii BAT, care sunt sus­ţină­torii creşterii accizei la tutu­nul încălzit, au adăugat că, în 2021, statul va încasa cu circa 1 leu mai mult pe fiecare pachet de ţigări din creşterea accizelor, pe când taxele aplicate pro­duselor de tutun încălzit nu se modifică.

    „În 2021, taxele aplicate pro­duselor din tutun încălzit vor rămâne aproape neschim­bate, deşi acestea sunt taxate de cinci ori mai puţin decât ţi­gă­rile. Pe măsură ce tot mai mulţi ro­mâni fac trecerea spre pro­duse cu potenţial de risc redus şi veniturile din acciza aplicată ţigărilor se reduc, este necesară creşterea taxării şi pentru aceste noi produse – ţigări elec­tronice şi produse care încălzesc tutunul. Ştim că alte ţări în care piaţa produselor care încălzesc tutu­nul a crescut – cum ar fi Ucraina, Slovacia, Japonia – au reacţionat rapid pentru a preveni scăderea veniturilor din acciză: în multe dintre aceste ţări, acciza aplicată pro­duselor care încălzesc tutunul este ega­lă sau aproape egală cu cea pentru ţi­ga­rete“, au mai spus reprezentanţii BAT.

     

    „Creşterea accizei trebuie făcută în funcţie de risc“

    Nu de aceeaşi părere sunt repre­zen­tan­ţii Philip Morris, care susţin că o astfel de măsură ar distruge o piaţă nou-for­ma­tă. Dacă o creştere a accizei de 1 leu pen­tru fiecare pachet de ţigarete ar aduce veni­turi suplimentare de 1,2 miliarde de lei pe an la bugetul de stat, o creştere si­mil­ară a accizei (1 leu/ pachetul de rezerve de ţigarete folosite în dispozitive de încălz­it tutunul) ar aduce suplimentar de doar 40 mil. lei pe an la bugetul de stat.

    „Credem că produsele din tutun şi cu nicotină ar trebui taxate în funcţie de riscurile la care acestea îi expun pe consumatori. Ţigaretele combustibile, fiind cele mai utilizate produse şi reprezentând totodată cea mai dăunătoare formă de consum a nicotinei, ar trebui să fie impozitate cu cel mai ridicat nivel şi semnificativ peste produsele inovatoare, care nu implică arderea tutunului. Creşterea taxelor la produsele din tutun încălzit ar descuraja fumătorii români de ţigarete să treacă la alternativele pe care rezultatele cercetării ştiinţifice le-au dovedit a fi mai bune. Acest lucru este în detrimentul viitorului sănătăţii publice“, a spus Dragoş Bucurenci de la Philip Morris. El a mai spus că modul în care sunt taxate produsele din tutun încălzit în România se aliniază politicilor din majoritatea statelor europene. În prezent, 23 de state membre UE reglementează în scopuri fiscale produsele din tutun încălzit. Dintre acestea, 16 state membre din UE şi Marea Britanie au creat o categorie separată de accize în cadrul Codului Fiscal, la fel ca şi România.

    „14 din cele 16 state membre din UE şi Marea Britanie, care au creat această categorie de accize dedicată pentru produsele din tutun încălzit, aplică o acciză complet specifică şi utilizează greutatea tutunului ca bază de impozitare, aşa cum este cazul şi în România.  Dacă dorim să comparăm accizele aplicabile produselor din tutun încălzit cu cele aplicabile ţigaretelor la nivelul celor 23 de state membre UE în care produsele din tutun încălzit sunt prezente, nivelul de taxare aplicat tutunului încălzit este semnificativ mai mic decât cel aplicat ţigaretelor, atât pentru ţările care au adoptat o categorie de accize existentă, cât şi pentru cele care au creat un regim dedicat pentru produsele din tutun încălzit“, a mai spus Dragoş Bucurenci.

     

    „Tutunul încălzit trebuie taxat diferit“

    Întrebaţi dacă susţin sau nu creşterea accizei la produsele din tutun încălzit, reprezentanţii JTI – jucător important pe piaţa de ţigarete, dar care nu are produse în categoria tutunului încălzit- au explicat că tutunul încălzit nu se supune directivei europene care taxează ţigaretele tradiţionale.

    „Predictibilitatea fiscală este esenţială. Pentru noi este mult mai importantă adoptarea unui nou calendar de accizare sustenabilă a ţigaretelor, aplicabil din anul 2022, pentru următorii cinci ani. (…) În privinţa accizării produselor destinate vapatului, cu tutun încălzit şi tigarete electronice – care nu fac obiectul actualei Directive a taxării – credem că adoptarea unui calendar gradual, pe cinci ani, cu creşteri moderate, ar putea asigura predictibilitatea necesară, ţinându-se cont de toate elementele enumerate mai sus: că sunt produse diferite şi că trebuie taxate diferit, mai puţin decât ţigaretele, că au potenţial de risc redus şi că atât produsele cât şi piaţa lor sunt în dezvoltare“, a explicat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications în cadrul JTI România, Moldova şi Bulgaria. În România, JTI a avut o cifră de afaceri 5,4 miliarde lei în 2019, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Aceeaşi idee o subliniază şi reprezentanţii BAT, care spun că îşi doresc ca autorităţile să ia în considerare creşteri moderate şi etapizate ale creşterilor de acciză pentru tutunul încălzit.

    „Pentru că au potenţialul de a reduce riscurile asociate fumatului, este extrem de important ca aceste produse noi să fie taxate mai puţin decât ţigările tradiţionale. De aceea credem că trebuie căutate soluţii care să echilibreze nevoia de creştere a veniturilor bugetare cu cea de continuare a investiţiilor în dezvoltarea acestor produse“, au mai spus reprezentanţii BAT.

     

  • Producătorul de ţigări British American Tobacco numeşte o româncă la conducerea diviziei de produse care încălzesc tutunul, pentru regiunea Europa Centrală şi de Sud

    British American Tobacco (BAT), principalul jucător din industria tutunului din România, anunţă numirea Alinei Câmpanu la conducerea diviziei de produse care încălzesc tutunul pentru regiunea Europa Centrală şi de Sud. Ea va coordona strategia de brand, portofoliul şi platformele de marketing pentru brandul glo în România şi Ucraina.

    Alina Câmpanu lucrează în cadrul BAT din 2009 şi s-a întors recent în România după ce a condus activităţile de brand ale sucursalei BAT din Marea Britanie şi Irlanda de Nord. Anterior a ocupat roluri de coordonare a mărcilor premium din portofoliul companiei, experimentând noi strategii de marketing pentru categoriile de produse aflate în creştere.

    De asemenea, Alina Câmpanu face parte şi din echipa de conducere extinsă a ariei Europa Centrală şi de Sud a BAT, care coordonează de la Bucureşti operaţiunile din România şi pieţele din Ucraina, Republica Cehă, Ungaria, Bulgaria, Slovacia şi Moldova.

    La începutul lunii iunie a acestui an BAT a anunţat că  investeşte 175 de milioane de euro în fabrica din Ploieşti, a doua cea mai mare fabrică a grupului din Uniunea Europeană, acesta fiind încă un pas în producerea consumabilelor pentru glo.

    În ultimii 24 de ani, BAT a  investit peste 500 de milioane de euro în fabrica din Ploieşti. Compania angajează peste 3.000 de oameni şi creează alte 30.000 de locuri de muncă pe lanţul de aprovizionare şi distribuţie.

    British American Tobacco (Ro­mania) Trading, cea mai mare com­panie din grupul BAT pe plan local, a terminat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 10,7 mi­li­ar­de de lei (2,26 mld. euro), în creş­tere cu 12,6% faţă de anul precedent, arată cal­culele ZF pe baza datelor de la Mi­nis­te­rul de Finanţe. British American To­ba­cco (România) Trading este cea mai ma­re companie din industria bunurilor de larg con­sum (FMCG) şi din sectorul tutu­nu­lui.

  • O decizie istorică pentru IQOS şi Philip Morris International

    Articol cu conţinut publicitar.

    În 7 iulie 2020, IQOS, sistemul de încălzire electronică a tutunului al Philip Morris International, a devenit primul şi singurul produs electronic cu nicotină pe care Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din Statele Unite l-a autorizat pentru comercializare ca produs din tutun cu risc modificat (MRTP).

    Aceasta este o decizie istorică, după cum  spun reprezentanţii Philip Morris International, care confirmă rezultatele studiilor ştiinţifice care au demonstrat că IQOS este un produs din tutun fundamental diferit de ţigările convenţionale şi o alegere mai bună pentru adulţii care altfel ar continua să fumeze.

    Branislav Bibic, Managing Director al Philip Morris România, ne-a spus mai multe despre decizie şi inovaţia susţinută de dovezi ştinţifice din spatele acestui dispozitiv, dar şi despre viziunea companiei de a construi un viitor fără fum.

    Ce înseamnă decizia FDA pentru Philip Morris International?

    Cu siguranţă este un moment istoric şi un pas înainte în îndeplinirea misiunii Philip Morris International de a construi un viitor fără fum şi de a transforma industria tutunului. Credem în tehnologie şi în cercetare ştiinţifică şi în folosirea lor ca instrumente care duc la inovaţii şi la crearea unor alternative mai bune, adaptate secolului în care trăim. FDA a autorizat comercializarea IQOS, sistemul de încălzire a tutunului al Philip Morris International (PMI), ca produs din tutun cu risc modificat (MRTP). Autoritatea americană a considerat că emiterea acestei decizii pentru IQOS este adecvată pentru a promova sănătatea publică.

    Pentru fiecare adult care fumează cea mai bună alegere este să renunţe la fumat, însă mulţi nu o vor face. Compania noastră face eforturi să le ofere celor care nu renunţă alternative, produse fără fum, fundamentate ştiinţific şi care reduc expunerea la substanţe nocive sau potenţial nocive. Decizia FDA le oferă acestor oameni care continuă să fumeze acces la informaţii despre un produs care, prin faptul că nu arde tutunul, ci îl încălzeşte, reduce în mod semnificativ producţia de substanţe nocive şi potenţial nocive. Foarte important de subliniat, FDA nu a luat în considerare doar fumătorii, ci şi restul societăţii şi a analizat dacă există un risc ca aceste produse să fie atractive pentru tineri sau să crească consumul de tutun în rândul întregii populaţii. Au concluzionat că, aşa cum arată datele în acest moment, IQOS este o alternativă pentru fumătorii adulţi care ar continua să fumeze. Autorizaţia de comercializare emisă anterior pentru IQOS stabileşte linii directoare de comercializare clare, inclusiv cerinţe de marketing, care maximizează oportunitatea fumătorilor adulţi de a face trecerea de la ţigări şi reduc la minimum utilizarea de către categorii de persoane nevizate. Luând în considerare toate aceste aspecte, FDA a considerat că această decizie este adecvată promovării sănătăţii publice.

    Este pentru prima dată când FDA acordă autorizaţia de comercializare ca produs din tutun cu risc modificat unui produs electronic cu nicotină, o alternativă la ţigări. Acest fapt confirmă că dispozitivul IQOS este fundamental diferit de ţigări şi că trecerea completă de la ţigările convenţionale la IQOS reduce expunerea organismului la substanţe nocive şi potenţial nocive.   

    Cum trebuie să privească românii această decizie emisă de FDA pentru SUA?

    România a fost una dintre primele ţări în care a fost lansat dispozitivul IQOS în 2016, iar în 2019 numărul utilizatorilor adulţi de IQOS a ajuns la peste 150.000 de utilizatori şi o cotă de piaţă de peste 3% la nivel naţional. Chiar dacă decizia FDA priveşte doar Statele Unite, ea este o decizie de referinţă pentru companie la nivel internaţional, în toate cele 57 de pieţe în care suntem prezenţi cu acest dispozitiv şi avem responsabilitatea de a le oferi tuturor utilizatorilor cât mai multe informaţii despre produsele noastre pentru ca ei să poată face cele mai bune alegeri la nivel personal.

    Prin această decizie, sistemul IQOS poate fi comercializat în Statele Unite cu următoarele informaţii: dispozitivul încălzeşte tutunul, dar nu îl arde, ceea ce reduce în mod semnificativ producerea de substanţe nocive şi potenţial nocive, iar studiile ştiinţifice au demonstrat că trecerea completă de la ţigările convenţionale la IQOS reduce semnificativ expunerea organismului la substanţe nocive şi potenţial nocive. Acestea sunt informaţiile care ar trebui să ajungă la fiecare dintre utilizatorii IQOS, precum şi faptul că FDA a concluzionat că dovezile ştiinţifice disponibile până în acest moment demonstrează că este de aşteptat ca IQOS să aibă un impact pozitiv asupra sănătăţii populaţiei, luând în calcul atât utilizatorii de produse din tutun, cât şi persoanele care nu utilizează în prezent produse din tutun.

    Cât a durat  procesul de evaluarea derulat de FDA?

    Procesul de evaluare derulat de FDA este unul extrem de complex şi riguros şi a durat aproximativ trei ani şi jumătate. În decembrie 2016, compania noastră a depus primul pachet de date, un dosar care cuprindea mai mult de un milion de pagini. În 2019, FDA a autorizat comercializarea IQOS în Statele Unite, dar atunci autorizaţia nu permitea producătorului să facă niciun fel de afirmaţii despre reducerea riscurilor sau reducerea expunerii la substanţe nocive sau potenţial nocive. În autorizaţia emisă în 7 iulie, FDA permite Philip Morris International să comunice către consumatorii din Statele Unite afirmaţiile despre modul în care funcţionează dispozitivul şi rezultatele cercetărilor ştiinţifice pe care le-am menţionat mai înainte.

    Ce date a depus PMI pentru a-şi susţine cererea de autorizare?

    Dosarul ştiinţific pe care l-am menţionat mai devreme, cuprinde, conform legii în vigoare în SUA, informaţii detaliate, de la descrierea produsului, modul şi condiţiile de utilizare, până la rezultatele cercetărilor realizate  de PMI în legătură cu efectul produsului asupra utilizatorilor şi a populaţiei în general, inclusiv studiile pre-clinice şi clinice care au evaluat capacitatea produsului de reducere a expunerii şi riscului. În plus, FDA a mai putut solicita alte informaţii pe măsură ce dosarul a fost analizat.

    Datele depuse de PMI au fost disponibile pe website-ul FDA, fiind supuse unei dezbateri publice, şi au făcut obiectul unei audieri în cadrul comitetului ştiinţific consultativ al FDA pentru produse din tutun.

    Care va fi impactul pe care această decizie îl va avea asupra vânzărilor?

    Este prematur să speculăm cu privire la impactul asupra vânzărilor. Cred că furnizarea de informaţii susţinute de dovezi ştiinţifice îi poate ajuta pe fumătorii adulţi să facă alegeri mai bune, iar acesta este principalul lucru asupra căruia trebuie să ne concentrăm.

    Credeţi că această decizie va afecta sectorul altor produse pe bază de tutun, de exemplu ţigările electronice?

    Decizia FDA se aplică doar pentru IQOS. Nu pot specula cu privire la evoluţia altor produse fără fum. Compania noastră îi încurajează pe toţi producătorii să îşi supună produsele şi dovezile ştiinţifice în scopul evaluării de către FDA.

    Cei mai importanţi sunt fumătorii, care trebuie să aibă acces la informaţii corecte pentru a lua cele mai bune decizii. Noi vom continua să dezvoltăm produse fără fum, fundamentate ştiinţific, pe care le vom supune unor evaluări extrem de riguroase, pentru a putea să le oferim celor aproape peste 1 miliard de fumători adulţi din întreaga lume şi celor peste 5 milioane de fumători adulţi din România alternative care au potenţialul de a fi mai puţin nocive decât continuare fumatului.

  • Premieră în industria tutunului: IQOS de la Philip Morris a obţinut undă verde de la guvernul american pentru a se promova ca produs cu expunere redusă la substanţe chimice dăunătoare

    Guvernul american a autorizat comercializarea „sistemului de încălzire a tutunului IQOS” drept produse de tutun cu risc modificat (MRTP), potrivit unui anunţ al FDA, autoritatea competentă din SUA. 

    Aceasta marchează al doilea set de produse care au fost autorizate ca MRTP şi primele produse din tutun care primesc dreptul de comercializare interstatală, atribuibil atunci când autoritatea competentă consideră că acesta aduce un beneficiu sănătăţii populaţiei.

    Obţinerea autorizaţiei pentru aceste produse obligă compania să monitorizeze evoluţia în timp a vânzărilor şi efectele asupra populaţiei, precum şi să facă studii pentru a stabili dacă produsul continuă să fie conform şi să evalueze potenţialul de creştere a utilizării în rândul tinerilor.

    ”Prin intermediul procesului de obţinere a autorizaţiei, FDA îşi propune să se asigure că informaţiile pe care le primesc consumatorii cu privire la riscul redus sau la expunerea redusă la utilizarea unui produs pe bază de tutun sunt susţinute de dovezi ştiinţifice clare, uşor de înţeles”, a declarat Mitch Zeller, directorul Centrului pentru produse din tutun de la FDA. „Datele transmise de companie arată cum comercializarea acestor produse, marketate alături de informaţiile autorizate, ar putea ajuta fumătorii adulţi dependenţi să facă tranziţia de la ţigările normale şi să reducă expunerea la substanţe chimice dăunătoare. FDA va monitoriza îndeaproape modul în care IQOS este utilizat de consumatori pentru a determina dacă aceste produse îndeplinesc criteriile şi nu generează o utilizare crescută în rândul populaţiei tinere”, a adăugat el. 

    Sistemul de încălzire a tutunului IQOS include dispozitivul electronic IQOS care generează un aerosol conţinând nicotină prin încălzirea beţişoarelor umplute cu tutun învelite în hârtie, în mod special Marlboro Heatsticks, Marlboro Smooth Menthol Heatsticks şi Marlboro Fresh Menthol Heatsticks. FDA a autorizat anterior comercializarea acestor produse. 

    Sistemul IQOS încălzeşte tutunul, dar nu îl arde. Aceasta reduce semnificativ producţia de substanţe chimice dăunătoare sau cu potenţial dăunător. 

    Studiile ştiinţifice arată că trecerea completă de la ţigările convenţionale la sistemul IQOS reduce semnificativ expunerea la substanţe chimice dăunătoare. 

     

  • Adevărul despre ţigările electronice. Este suficient să vapaţi o singură dată ca să se întâmple acest lucru

    Vaparea, adică procesul de inhalare a aburilor creat de ţigările electronice, poate afecta vasele de sânge, să reducă ritmul circulaţiei sângelui şi să creeze toxine periculoase, potrivit unui studiu recent care a apărut în publicaţia Radiology.
    Studiul relevă faptul că odată cu transformarea lichidului în vapori, căldura creată transformă componentele acestui lichid în particule toxice, care afectează vasele de sânge.


    Pentru derularea studiului, cercetătorii de la Universitatea de Medicină Perelman din Pennsylvania au efectuat un RMN pe 31 de non-fumători sănătoşi atât înainte, cât şi după ce au vapat ţigări electronice, fără nicotină. Participanţii la studiu au inhalat de 16 ori, timp de câte trei secunde, vaporii ţigărilor electronice care aveau arome de tutun şi îndulcitor, potrivit NBC News.

    Cercetătorii au descoperit că după vapare, ritmul circulaţiei sângelui a scăzut în artera femurală – principala arteră care „livrează” sânge spre coapse şi picior. De fapt, participanţii la studiu au avut o circulaţie mai proastă, artere mai puţin flexibile şi mai puţin oxigen în sângele lor.„Rezultatele studiului nostru combat ideea că vaparea ţigaretelor electronice nu este dăunătoare”, spune Felix Wehrli, cel care a condus studiul, potrivit Wired. Mai exact, cercetătorii au o observat o reducere cu 34% a dilatării arterei femurale. Au observat de asemenea că vaparea a condus la o reducere cu 17,5% a ritmului de circulaţie a sângeului şi cu 20% a oxigenului din vene, potrivit unei declaraţii de presă.


    Autorul studiului, Alessandra Caporale, a spus într-o declaraţie de presă că aceste descoperiri sugerează faptul că vaparea poate cauza schimbări importante în componenţa interioară a vaselor de sânge. „Ţigaretele electronice sunt promovate ca fiind deloc dăunătoare, iar mulţi utilizatori sunt convinşi că doar inhalează vapori de apă”, a spus Caporale într-o declaraţie. „Dar solvenţii, aromele şi aditivii din lichidul folosit, după evaporare, expun utilizatorii asupra multor riscuri pentru tractul respirator şi vasele de sânge.”

    Ideea că ţigaretele electronice nu sunt dăunătoare a început să genereze reacţii negative pentru promovarea în acest fel după ce copii au început să inhaleze lichidele dulci. Recent, aproximativ 100 de adolescenţi din 14 state americane au raportat probleme cu plămânii după vapare, inclusiv unele care au generat internarea, potrivit organizaţiei EcoWatch. Problema a devenit atât de gravă încât Centrul pentru Controlul Bolilor (Centres for Disease Control) din Statele Unite va lansa o investigaţie asupra consecinţelor de sănătate ale fumării ţigărilor electronice. În timp ce anumiţi doctori cred că  vaparea este mai sănătoasă pe termen lung, efectele necunoscute pe o perioadă mai lungă ale inhalării aromelor, particulelor, metalelor şi altor componente incluse în ţigările electronice ridică îngrijorări, scrie CNN.

    În primăvara acestui an, un alt studiu publicat de CNN a indicat faptul că aromele ţigărilor electronice sau sucurile folosite pentru acestea au efecte toxice, inclusiv referitoare la supravieţuirea celulelor. „Să inhalezi substanţe chimice în plămâni este periculos”, a spus Erika Sward, un purtător de cuvânt al Asociaţiei Americane a Plămânilor (American Lung Association), care nu recomandă nimănui să folosească ţigări electronice, scrie Wired.

    „Nimeni nu ştie ce va face inhalarea acestor vapori în mod repetat. Este un experiment, sincer”, a spus Dr.Robert Jackler, fondatorul unei organizaţii care cercetează modul în care se promovează producătorii de produse din tutun (Stanford Research Into the Impact of Tobacco Advertising), la o audiere care a avut loc în iulie. „Vom afla, peste ani, rezultatele acestui experiment”, concluzionează el.

     

  • Ordonanţa publicată de Ministerul Finanţelor stârneşte nemulţumiri în rândul producătorilor de tutun

    „Ministerul Finanţelor aduce argumentul alinierii la Directiva 2011/64/UE, care prevede că incidenţa accizei în preţul mediu ponderat trebuie să fie 60%, invocând pericolul declanşării procedurii de infringement. Un pericol care de fapt nu există, prevederile Directivei fiind foarte clare: ajustarea se poate face până la 1 ianuarie al celui de al doilea an după ce incidenţa scade sub 60% (art. 11, alin. 1), adică până la 1 ianuarie 2021. O creştere de peste 10 euro în mai puţin de un an nu a mai avut loc din 2010, când contrabanda a ajuns la peste 36%, iar piaţa neagră a devenit subiect de discuţie pe agenda CSAT”, explică reprezentanţii JTI într-un comunicat de presă.



    JTI a trimis săptămâna trecută Ministerului Finanţelor Publice o scrisoare oficială prin care solicită majorarea accizei de la 1 ianuarie, nu de la 1 septembrie, pentru a avea timp de modificare a planurilor de afaceri, şi pentru ca piaţa să poată absorbi creşterile de preţ, fără a se orienta către produsele de contrabandă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producătorii de ţigarete sunt nemulţumiţi de intenţia Guvernului de a majora acciza la tutun

    Iniţiativa anunţată este argumentată prin alinierea la Directiva UE, care prevede că incidenţa accizei în preţul mediu ponderat trebuie să fie 60%. Directiva stabileşte însă şi modul în care creşte acciza: de la 1 ianuarie al celui de al doilea an după ce incidenţa scade sub 60%, precizează compania.

    „Era de aşteptat ca o creştere a accizei să se producă, dar în ianuarie 2020, nu în septembrie, adică peste mai puţin de o lună. Dacă acciza ar fi mărită în ianuarie, companiile producătoare ar avea timp să îşi adapteze planurile de afaceri, iar Bugetul ar încasa un plus de circa 70 de milioane de lei. Nu contestăm dreptul Guvernului de a creşte taxele şi ne conformăm legii, dar solicităm echilibru şi predictibilitate. Din nou, ca de atâtea ori când Guvernul are nevoie de bani pe termen scurt, industria tutunului devine pedepsitul de serviciu. Din nou, se face politică pe termen scurt şi pe genunchi. Acest hei-rupism dăunează grav mediului economic, pentru că planurile de afaceri sunt date peste cap”, spune Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania.

    Într-o scrisoare oficială trimisă astăzi către Ministerul Finanţelor Publice, JTI solicită autorităţilor să ţină cont „de cerinţele legislaţiei europene în domeniul accizelor la ţigarete care prevăd atât incidenţa, care trebuie sa fie 60% din preţul mediu ponderat de vânzare, cât şi modalitatea de creştere, răspunzând astfel nevoii de predictibilitate a cadrului fiscal”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro