Tag: tunel

  • Poveştile incredibile a unor deţinuti care au evadat de mai multe ori din închisoare. Unul dintre ei s-a pus într-o cutie mare şi s-a expediat singur din puşcărie

    Prison Break a fost un serial TV de succes ce a prezentat, cel puţin în primul sezon, un plan foarte complex de evadare din închisoare. Însă totul a fost ficţiune. Oamenii prezentaţi în articol au reuşit să evadeze de mai multe ori din închisori reale cu ajutorul a tot felul de trucuri.

    Willie Sutton, cunoscut şi ca Slick Willie, jefuia bănci. Se spune că a furat peste 2 milioane de dolari din bănci de-a lungul cariere sale. Acesta a fost încarcerat de mai multe ori. Prima dată a reuşit să evadeze după ce a pus mâna pe un pistol, a doua oară a trecut gardul închisorii cu o scară, iar a treia oară a fugit printr-un tunel săpat de alţi deţinuţi. Sutton a devenit consultat şi sfătuia băncile cum să-şi îmbunătăţească securitatea clădirilor. A apărut chiar în câteva reclame.

    Richard McNair s-a expediat singur din puşcărie. S-a pus singur într-o cutie mare, apoi cutia a fost expediată. A stat în libertate un an de zile când a fost prins din nou.

    Steven Jay Russell a evadat de câteva ori din puşcărie ca să fie împreună cu iubitul lui. Cei doi s-au întâlnit în puşcărie apoi au fost eliberaţi. Însă Russell a fost arestat iar pentru delapidare. Prima dată a scăpat din puşcărie după ce a pretins că este un judecător şi a scăzut cauţiunea de la 950.000 de dolari la 45.000.  A fost prins apoi a evadat din nou pretinzând că este un doctor. Iar  asta nu este tot. A convinsi autorităţile puşcăriei că are SIDA (deşi nu are) şi a fost eliberat către un centru de tratament care nu exista, a realizat acest lucru după ce a pretins că este doctor. A fost prins şi a primit 144 de ani de puşcărie. Viaţa lui a fost subiect de film, “I love you Phillip Morris”, iar rolurile principale au fost interpretate de Jim Carrey şi Ewan McGregor.

  • O nouă atracţie pentru bucureşteni. Primul centru de agrement din România care are tunel de vânt aerodinamic şi piscină cu valuri pentru surf

    Compania specializată în investiţii în inovaţie KEI Development S.A a început construcţia FREELO, primul centru de agrement din România şi din regiune cu tunel de vânt aerodinamic şi piscină cu valuri pentru surf. Proiectul este dezvoltat pe o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi, în oraşul Chitila, lângă Bucureşti, şi va fi finalizat în primăvara anului 2016, în urma unei investiţii de opt milioane de euro. Complexul va cuprinde tunel de vânt aerodinamic, piscină cu surf şi o zonă de relaxare cu piscină semiolimpică, spa, restaurant gourmet, boutique hotel şi zonă de proiecţie video în aer liber.

    Tehnologiile de ultimă generaţie folosite în cadrul complexului sunt dezvoltate exclusiv în România de către ingineri locali,  potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii companiei.

    Tunelul de vânt vertical va permite publicului să sfideze gravitaţia şi să experimenteze senzaţia de cădere liberă din timpul unui salt cu paraşuta. De asemenea, surful devine posibil în Bucureşti, atât vara cât şi iarna, într-o piscină cu valuri create cu ajutorul tehnologiei inovatoare de la FREELO. Practicat de obicei la ocean şi doar în anumite condiţii meteorologice, surful este un sport considerat exotic în România, dar care la nivel global reuneşte o comunitate din ce în ce mai mare de pasionaţi.

     

    KEI Development este o societate pe acţiuni specializată în investiţii în inovaţie. Compania reuneşte experţi cu vaste cunoştinţe în inginerie şi experienţă în operaţiuni, management şi planificarea investiţiilor, cu scopul de a inova şi dezvolta noi pieţe cu potenţial economic ridicat din România şi Europa.

  • Au construit cel mai lung tunel din lume: are 56 de kilometri lungime

    Constructia Neat Gotthard Base Tunnel a fost finalizată, tunelul de 56 de kilometri devenind astfel cel mai lung din lume, depăşind tunelul Seikan din Japonia de 23 de kilometri, scrie Business Insider.

    Majoritate lucrărilor tehnice au fost finalizate pe 24 august, iar testarea va începe de la 1 octombrie ca din iunie 2016 tunelul să fie deschis publicului. Construcţia a fost realizată de guvernul elveţian şi a costat aproximativ 10 miliarde de dolari. Trenurile vor putea circula cu o viteză de 240 de kilometri pe oră, iar timpul de călătorie între Zurich, Lugano şi Milan se va scurta cu o oră.

    Construcţia a început în 1999, iar de atunci aproape 2.000 de muncitori au muncit în fiecare zi, excavând 31 de milioane de tone de pământ, operaţiunile de foraj finalizându-se în octombrie 2010. 

  • Braconaj inedit: Poliţiştii au descoperit un tunel care făcea legătura între locuinţa unui gălăţean şi râul Siret – FOTO, VIDEO

    Conform sursei citate, în 11 mai, poliţişti ai Inspectoratului Judeţean de Poliţie Galaţi au efectuat mai multe percheziţii la domiciliile unor persoane bănuite de comiterea unor delicte piscicole.

    În urma unei percheziţii efectuată la domiciliul unui bărbat, în vârstă de 44 de ani, din localitatea Furcenii Noi, judeţul Galaţi, poliţiştii au descoperit un tunel construit de către acesta, începând cu anul 2009 şi şapte unelte de pescuit de tip plasă monofilament, în lungime totală de 320 metri.

    “Acest tunel făcea legătura între curtea locuinţei celui în cauză şi comunica cu malul lacului de acumulare Ciuşlea-Movileni, aflat pe cursul râului Siret. Tunelul a fost săpat în pământ, pe o lungime de aproximativ 40 metri, avea înălţimea de 2 metri şi o lăţime de 1,2 metri, fiind, totodată, prevăzut şi cu sistem de iluminare. La ieşire, avea construită o uşă din fier încastrată în beton, asigurată cu zăvoare pe partea interioară”, potrivit sursei citate.

     

     

     

    Pe lungimea tunelului construit, în două lăcaşe anchetatorii au găsit o barcă de pescuit gonflabilă, lansete şi o camera de tractor improvizată ca plută.

    Uneltele de pescuit şi ambarcaţiunea găsite au fost ridicate, pentru a fi confiscate.

    “Din cercetările efectuate de poliţişti a rezultat că bărbatul ar fi obişnuit să monteze noaptea uneltele de pescuit pe luciul de apă al barajului de acumulare Ciuşlea-Movileni, iar spre dimineaţă le verifica, activitatea de pescuit ilegal desfăşurând-o pe timp de noapte”, precizează sursa menţionată.

    Gălăţeanul folosea acest tunel atât ca loc de depozitare a uneltelor de pescuit, cât şi ca mod de acces rapid la luciul de apă, capătul tunelului fiind situat într-o zona inaccesibilă persoanelor şi ascuns de vegetaţie abundentă.

    Echipamentele depistate în tunel erau folosite la deplasarea pe apă, după care acestea erau introduse în tunel.

    Oamenii legii au întocmit un dosar penal în cazul bărbatului de 44 de ani, pentru comiterea infracţiunii de producere, import, deţinere, comercializare sau utilizare a uneltelor de pescuit de plasă de tip monofilament.

  • Chinezii au învăţat că linia dreaptă este cel mai scurt drum, aşa că vor să facă un tunel pe sub Everest

    Chinezii s-au “specializat” în proiecte majore: este cazul celui mai lung pod din lume, Danyang-Kunshan Grand Bridge, sau al Dahuofang Water Tunnel, al treilea cel mai lung tunel din lume. 

    Proiectul vine în siajul mai multor astfel de construcţii – tunelul Mont Blanc, Eurotunnel dintre Franţa şi Marea Britanie, tunelul de sub strâmtoarea Bosfor sau Tokyo Bay Aqua Line, combinaţia de tunel şi pod construită peste Golful Tokyo.

    Problema este că munţii Himalaya sunt, din punct de vedere geologic, foarte tineri şi în aşezare – sunt instabili, în unele locuri se înalţă iar în altele se tasează, ceea ce ar isca probleme majore constructorilor.

    Tunelul s-ar dovedi folositor, pentru că turismul chinez în Nepal este în plină expansiune. Şi aceasta nu este singura propunere extremă înaintată de chinezi, care au mai propus şi o legătură de cale ferată cu Statele Unite, pentru modica sumă de 200 de miliarde de dolari.

  • Pieţele externe au devenit ultima speranţă pentru businessurile locale

    După ce sectorul românesc de materiale de construcţii a ajuns de la o valoare de 5 miliarde de euro în anii de boom la doar 3 miliarde de euro anul acesta, a devenit din ce în ce mai clar pentru firmele româneşti că piaţa de desfacere nu se mai poate rezuma doar la România. ”Este periculos să depinzi doar de piaţa locală. Construcţiile sunt în scădere, iar cine depinde doar de piaţa românească are o mare problemă„, afirmă Marius Pantiş, directorul general şi unul dintre acţionarii producătorului de ferestre şi uşi din PVC şi aluminiu Optimedia din Oradea. Compania a fost cu un pas înaintea crizei şi a demarat exporturile în 2007, când primele valuri ale turbulenţelor economice abia se făceau simţite în Statele Unite. Acum se aşteaptă ca 60% din vânzările de 11,5-12 milioane de euro de anul acesta să ajungă în ţări vest-europene, dar şi în Statele Unite sau chiar şi în  Japonia, unde compania a avut anul acesta prima livrare.

    Pentru a-şi face intrarea pe aceste pieţe, compania ia pulsul prin participarea la târguri şi expoziţii. Numai anul acesta a fost la mai multe târguri, în Paris, Bruxelles, Tokio şi Singapore. Cel mai recent la care a participat a fost Equip Baie din Paris, care a avut loc în noiembrie. Investiţiile în târguri sunt pe măsură: standul şi întreaga participare la Equip Baie a costat Optimedia 52.000 de euro. ”Investim în speranţa că vom creşte numărul de clienţi, e o investiţie care are rezultate„, afirmă Pantiş. Chiar dacă a ajuns la 220 de parteneri prin care îşi comercializează produsele pe plan extern şi mult mai puţini, 45, în România, antreprenorul român spune că nu va renunţa la livrările pentru piaţa locală, mai ales că nu plănuieşte să mute producţia de la Oradea în alte ţări. ”E mai multă stabilitate în vest, dar producţia acolo e o provocare foarte mare. Ai nevoie de spaţiu, stocuri, utilaje, oameni şi control. Costurile de transport sunt din ce în ce mai mici, de ce să nu produci în România?„, arată Pantiş.

    Dacă acum câţiva ani târgurile şi expoziţiile de specialitate din străinătate nu prea aveau şi participanţi români, acum firmele locale îşi fac din ce în ce mai des apariţia la astfel de evenimente. Tot la Equip Baie a venit anul acesta şi grupul MCA, specializat în producţia de uşi de garaj şi rulouri pentru ferestre, după ce a mai participat la acest târg şi la precedenta ediţie, din 2012. ”Când piaţa locală nu e suficientă, exportul capătă o miză din ce în ce mai mare„, afirmă Ciprian Oprea, directorul general şi unul dintre acţionarii grupului. El îşi doreşte o prezenţă cât mai activă pe piaţa franceză, deşi aceasta este una dificilă, în care accesul este destul de ”greoi„, fiind un sector destul de concentrat, cu puţini jucători. Chiar şi aşa, potenţialul şi oportunităţile sunt evident mai mari decât în România.

    ”Piaţa de uşi de garaj din Franţa este de 20 de ori mai mare decât în România şi se ridică la 240.000 de unităţi anual„, explică Oprea motivul pentru care Hexagonul reprezintă una dintre principalele ţinte ale MCA. Compania, care are o fabrică în Jilava, judeţul Ilfov, a demarat primele exporturi în 2010, iar anul acesta se aşteaptă ca 28% din cifra de afaceri estimată la 8 milioane de euro să fie generată de livrările la extern. Oprea mai apreciază piaţa franceză şi din alt punct de vedere, dincolo de gusturile diferite la nivel de modele: termenul de livrare. Românii sunt mult mai nerăbdători, vor să primească produsele cât mai repede, în timp ce francezii înţeleg că o comandă de calitate nu se face bătând din palme. ”E vorba de maturitatea pieţei. La un moment dat, se va înţelege şi în România că a livra în 3 zile înseamnă costuri mai mari„, spune Oprea.

    Un alt producător român de materiale de construcţii care a participat anul acesta la târgul parizian Equip Baie este Aplast, cu activităţi în zona de uşi şi ferestre din PVC, aluminiu şi lemn. ”Am început să mergem la târguri începând de anul acesta. Sunt scumpe, dar demonstrează pieţei că existăm. Dezvoltăm direcţia exporturilor, e singura opţiune fezabilă„, spune Cătălin Nicolaescu, directorul general şi unul dintre acţionarii Aplast. Compania, care deţine două fabrici, una în localitatea 1 Decembrie din judeţul Ilfov şi una în Ceptura, judeţul Prahova, a prins gustul exporturilor în plină criză, în 2011, iar anul acesta se aşteaptă ca livrările în străinătate, în ţări precum Franţa, Italia, Belgia sau chiar SUA, să genereze 70% din producţie.

    Grupul Aplast are trei companii, Aplast, Aplast Wood Industry şi Aplast Trading, cu afaceri cumulate de 37 milioane de euro în 2013. Pentru anul 2014, directorul com-paniei estimează că cifra de afaceri a grupului va scădea cu circa 20% din cauza declinului pieţei româneşti. Pe de altă parte, livrările în străinătate ale grupului s-au dublat anul acesta faţă de 2013, urmând să înregistreze un plus şi în perioada următoare; în consecinţă, Aplast are în plan să mai angajeze 150 de persoane pentru fa-brica din 1 Decembrie, pe lângă cei 350 de salariaţi pe care îi are în prezent grupul.

    Timpul va spune dacă livrările în străinătate vor ajunge să salveze piaţa locală a materialelor de construcţii, pusă la pământ de criză. Pe de altă parte, nici în vest situaţia economică nu este roz, dar faptul că brandurile şi produsele româneşti ajung în casele vest-europenilor, ale americanilor sau chiar ale asiaticilor nu este doar un motiv de mândrie, ci şi o necesitate. Exporturile nu mai sunt o opţiune pentru producătorii români, ci devin obligatorii pentru supravieţuire.

  • Fragmente din anul 2005

    Click pe imagine pentru a o vedea desfăşurată

  • Fragmente din anul 2004

    Click pe imagine pentru a o vedea desfăşurată

  • Fragmente din politica ultimilor zece ani

    Click pe imagine pentru a o vedea desfăşurată

  • Tunelul Iubirii din România, inclus pe lista “comorilor ascunse” din Uniunea Europeană

     Parlamentul European a publicat pe site-ul instituţiei noua lista Foursquare, care cuprinde 28 de “comori ascunse” ale Uniunii Europene (UE) care trebuie vizitate.

    Astfel, lista conţine lacul Morskie Oko din oraşul polonez Zakopane, Giant’s Causeway, un obiectiv ce constă în aproximativ 40.000 de coloane de bazalt interconectate, situat în partea de nord-est a Irlandei de Nord, insula Inishbofin din Irlanda, Rota Vicentina din Portugalia, Le Lac-d’Issarlès din Franţa, insula Samothraki din Grecia, castelul Gyula din Ungaria, buncărul sovietic secret din oraşul Līgatne din Letonia, plaja Lara din Turcia, muzeul Niedersulz din Austria, Louisiana Museum of Modern Art din Danemarca, castelul de nisip Lappeenranta Soikoon din Finlanda, plaja San Blas din insula Gozo, Lubenice din insula croată Cres, pădurea Hallerbos din Belgia, pădurea Kaleto din Bulgaria, Parcul Naţional Sarek din Suedia, oraşul Klaipėda din Lituania, calea ferată abandonată dintre oraşele Oţelul Roşu şi Caransebeş – Tunelul Iubirii, lacul Peipus situat la graniţa dintre Estonia şi Rusia, oraşul Erfurt din Germania, deşertul Tabernas din Spania, parcul naţional De Hoge Veluwe din Olanda, lacul Bled din Slovenia, peştera Belianska din Slovacia, muzeul Skoda din Republica Cehă, oraşul Assisi din Italia şi muzeul de istorie Bock din Luxembourg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro