BusinessMagazin

Tag: trecut

  • Povestea antreprenorului din Cluj-Napoca care, după o experienţă de lucru în străinătate, s-a întors în România şi a înfiinţat o companie care aduce peste 12 milioane de euro anual

    Absolvent al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj, a început iniţial să lucreze în proiectare pentru o mare firmă de arhitectură din Cluj-Napoca. „În anul 2001 am ajuns în contact cu una dintre cele mai mari firme de arhitectură din ţară, Dico şi Ţigănăş din Cluj-Napoca, care a dezvoltat o serie de proiecte de anvergură precum stadioanele din Cluj şi Craiova, mallul Liberty Center din Bucureşti, plus o serie de proiecte rezidenţiale şi de birouri în diferite oraşe din România. Pe măsură ce am făcut proiectare pentru ei, am învăţat şi cum se face business. Cei doi proprietari ai firmei Dico şi Ţigănaş mi-au recomandat partenerii lor de business, iar ulterior am găsit şi eu alţi clienţi şi am început să dezvolt firma pe direcţia IT&C”, a povestit Cătălin Chiş despre cum a pus bazele firmei Active Power Solutions (APS) în anul 2000.

    Povesteşte că a „furat meserie” la început, iar apoi treptat a învăţat din propriile experienţe. „După cinci ani de la înfiinţarea firmei, în care businessul a fost pe creştere an de an, a fost un moment decisiv, de schimbare a modului în care gestionam compania. Deşi businessul creştea, la mine ca persoană fizică nu ajungeau banii şi nici timp pentru familie nu aveam. Atunci am primit o ofertă de lucru ca şofer la compania unde lucra soţia mea şi mi-am dat seama că trebuie să schimb ceva”, a punctat antreprenorul, adăugând că începând de atunci a început să delege diferite sarcini către alte persoane din companie, lucru pe care înainte nu îl făcea. Şi-a dat însă seama că nu trebuie să le facă pe toate şi să aibă încredere în expertiza fiecărei persoane din firmă pe ceea ce face.

    Timp de nouă ani, în perioada 2000-2009, afacerile Active Power Solutions, care s-a axat ulterior pe distribuţia de servicii telecom B2B şi pe integrarea de soluţii IT&C, au crescut an de an, până la 7,3 milioane lei în 2009. Apoi a urmat o scădere la sub 5 milioane de lei în 2010 şi 2011, după care businessul a revenit pe creştere până în 2016, când afacerile companiei au ajuns la aproape 13 mili­oane de lei. În 2017, veniturile au scăzut cu peste 40%, însă anul trecut au revenit pe creştere. Astfel, Active Power Solutions a avut o creştere de 35%, până la peste 24,6 milioane lei (5,3 milioane euro), în care sunt incluse şi veniturile obţinute pe firma RT Solutions, care comunică la rândul ei sub brandul APS.

    Compania Active Power Solutions a devenit în 2017 partener al Telekom pe zona de vânzări B2B, ceea ce a determinat apoi o creştere semnificativă a businessului, numărul de clienţi crescând cu 50% în ultimele 12 luni. De altfel, 2018 a fost şi primul an în care serviciile integrate IT&C au generat vânzări de 1 milion de euro (18% din cifra de afaceri). „Piaţa de soluţii IT&C va continua să crească semnificativ în următorii ani pentru că se integrează tot mai mult partea de hardware cu cea de soluţii de software. Este o reaşezare pe partea tehnologică. Acum, orice companie depinde de tehnologie. Dacă nu au departamentul lor intern de IT, au nevoie de o companie pentru acest lucru“, a precizat Cătălin Chiş.

    În perioada în care a crescut businessul Active Power Solutions, antreprenorul clujean a mai intrat însă într-o serie de alte companii din domeniul IT – dezvoltare software, PR şi comunicare, producţie de ceasuri de lemn, precum şi în domeniul medical.

    Astfel, în anul 2008, Cătălin Chiş a intrat în acţionariatul companiei Life is Hard, care la momentul acela se numea KL Software. În 2014, compania a trecut printr-un proces de rebranding, devenind Life is Hard | Work Soft, iar în 2015 a fost listată la Bursa de Valori Bucureşti pe piaţa AeRO. Compania Life is Hard dezvoltă o serie de soluţii software pentru domeniul financiar şi aplicaţii pentru oraşe inteligente (smart city).

    Astfel, Life is Hard este cunoscută pentru dezvoltarea 24broker – cea mai utilizată platformă de brokeraj în asigurări, care a tranzacţionat anul trecut peste 2,4 miliarde lei, prime subscrise la nivel naţional, şi okey.ro, platforma destinată start-up-urilor. Cele mai noi soluţii realizate de Life is Hard anul trecut sunt cele din suita CityApps, care cuprinde aplicaţii pentru transformarea oraşelor în smart cities. Acestea sunt implementate deja în şase oraşe din România.

    „Digitalizarea este abia la început în România, însă suntem din ce în ce mai mult căutaţi de primării pentru soluţiile din suita CityApps”, a subliniat el. Aceasta a fost creată pentru a îmbunătăţi relaţia dintre cetăţeni şi administraţiile locale şi cuprinde aplicaţii precum CityAlert, CityHealth sau CityParking. Aplicaţia CityAlert notifică cetăţenii şi vizitatorii oraşului cu privire la evenimente, lucrări, manifestări publice şi alte informaţii importante de interes public care au loc în oraş şi care influenţează desfăşurarea traficului şi a altor activităţi din comunitatea locală. Platforma CityHealth le permite cetăţenilor să raporteze în mod activ şi să obţină notificări despre problemele din interiorul oraşului, iar aplicaţia mobilă CityParking indică în timp real disponibilitatea unui loc de parcare şi ghidează şoferul pentru a ajunge la acesta în cel mai scurt timp posibil.

    În prezent, suita de aplicaţii CityApps este folosită în mai multe oraşe din ţară, precum în Alba Iulia, unde pe lângă cele trei soluţii amintite mai sus, sunt utilizate şi platformele okey.ro (platforma online pentru managementul unei afaceri) şi donez450.ro (platformă online menită să faciliteze procesul de donare de sânge prin intermedierea comunicării dintre centrele de transfuzie de sânge din România şi potenţialii donatori). De asemenea, în Slobozia sunt utilizate aplicaţiile CityAlert şi CityHealth, precum şi platforma online donez450.ro, iar în Călăraşi la fel, plus platforma okey.ro. Alte oraşe din ţară care folosesc suita CityApps sunt Petroşani (CityHealth şi donez450.ro), Cluj-Napoca (CityAlert – ClujNow) şi Zalău (donez450.ro).

    Drumul în antreprenoriat al lui Cătălin Chiş nu s-a oprit însă doar la investiţii în domeniul IT, în 2016 el intrând şi în acţionariatul unui start-up din Suceava – Noah Watches – care produce ceasuri din lemn, alături de partenerul său de afaceri Erik Barna – CEO-ul Life is Hard (câte 12% din acţiuni fiecare). Start-up-ul Noah Watches a fost înfiinţat în 2015 de către doi tineri antreprenori din Suceava, Iosif Harasemiuc şi Ruben Perju. „De când am intrat în businessul Noah Watches am investit peste 100.000 euro, sumă care nu include însă şi investiţia iniţială şi nici reinvestirea profitului”, a precizat Cătălin Chiş. 

    Anul trecut, Noah Watches a ajuns la peste 800 de clienţi noi de pe toate continentele, cu un rulaj de 150.000 de euro. Cea mai mare pondere în vânzările internaţionale au avut-o clienţii din SUA, Marea Britanie, Germania, Italia şi Franţa. Totodată, brandul românesc şi-a făcut anul trecut debutul şi în retail, prin deschiderea primului magazin propriu (Iulius Mall Cluj-Napoca) şi prin distribuirea produselor sale în alte cinci magazine partenere.  Pentru 2019, Noah Watches vizează dezvoltarea portofoliului cu noi game şi creşterea prezenţei internaţionale a brandului. „Anul acesta vom aplica pe Kickstarter.com pentru a obţine finanţarea necesară lansării unui nou model de smartwatch hibrid din lemn”, a menţionat Chiş. În prezent, Noah Watches are o capacitate de producţie de 3.000 de ceasuri/an, iar preţul unui model porneşte de la circa 1.100 lei (peste 200 euro).

    De la ceasuri de lemn, antreprenorul clujean a trecut apoi la industria de PR şi comunicare, în 2017 achiziţionând 86% din acţiunile agenţiei Graffiti PR din Bucureşti. Odată cu preluarea pachetului majoritar de acţiuni de către antreprenorul clujean, agenţia şi-a dublat numărul de consultanţi, în prezent echipa Graffiti PR numărând 70 de persoane. În ceea ce priveşte afacerile agenţiei, acestea s-au situat anul trecut la peste 25 milioane lei (5,5 milioane de euro), având astfel cea mai mare pondere în veniturile consolidate la nivelul grupului APS. Acestea s-au ridicat la peste 12 milioane de euro în 2018.

    „Anul trecut am depăşit pentru prima dată pragul de 10 mil. euro cifră de afaceri consolidată pentru tot grupul”, a subliniat antreprenorul clujean. Cel mai nou proiect al grupului APS este Doxtar, un start-up care a pus bazele unei platforme digitale ce le permite utilizatorilor să obţină a doua opinie medicală în 48 de ore de la specialişti din ţară şi din străinătate. Platforma a fost lansată la începutul lunii februarie în urma unei investiţii de 150.000 euro, iar grupul va suplimenta investiţia iniţială cu încă 100.000 euro anul acesta pentru dezvoltarea de funcţii noi, printre care un modul audio-video, posibilitatea de a transfera fişiere foarte mari (de exemplu scanări RMN), respectiv o versiune în engleză a aplicaţiei.

    Obiectivul Doxtar pentru 2022 este de a ajunge la 1 milion de euro cifră de afaceri, iar până la finalul acestui an start-up-ul vrea să atragă 2.000 de utilizatori ai platformei şi peste 100 de medici colaboratori.

    În prezent, platforma Doxtar este disponibilă atât pe web, cât şi ca aplicaţie mobilă pentru sistemele de operare Android şi iOS, aceasta având patru categorii: opinie medicală, interpretare analize, dosar medical şi planuri de sănătate. Astfel, utilizatorii au posibilitatea de a cere o opinie pentru diferite probleme medicale, platforma acoperind acum specializări medicale precum diabet, nutriţie, oncologie, neurologie, ORL, psihiatrie pediatrică, psihiatrie, medicina muncii, ginecologie, reumatologie sau medicină internă. 

    Pentru fiecare consultaţie solicitată, utilizatorii Doxtar plătesc tariful perceput de medic. Modelul de business al Doxtar constă în perceperea unui comision de administrare şi mentenanţă de 20% din tariful stabilit de medic pentru consultaţie, fără alte costuri administrative sau logistice. O consultaţie de nutriţie, spre exemplu, costă acum 120 lei în platforma Doxtar, conform tarifului afişat de medicul specialist colaborator.

    „Anul 2018 a însemnat creştere pentru toate companiile din grup, însă evoluţia financiară este doar unul dintre indicatorii pe care îi urmărim. Suntem foarte atenţi la impactul pe care îl generăm pentru mediul de business şi comunităţi, iar 2018 a adus evoluţii importante: am devenit furnizori de soluţii smart city şi din 2019 oferim gratuit accesul la aceste soluţii tuturor oraşelor sub 100.000 de locuitori. Construim modele de bună practică în industria marcomm, prin proiectele Graffiti PR premiate la multiple competiţii internaţionale. Suntem implicaţi în zona de sănătate, unde încurajăm obţinerea celei de-a doua opinii medicale, prin aplicaţia Doxtar, care are peste 1.000 de downloaduri în primele săptămâni de la lansare. Susţinem accesul părinţilor la sfat medical pediatric nonstop, prin Peditel 1791, care a ajutat, în cei cinci ani de funcţionare neîntreruptă, mai mult de 150.000 de familii cu sfat medical pediatric gratuit“, a sumarizat Cătălin Chiş.

    Pentru 2019, antreprenorul clujean estimează că afacerile grupului APS, format din companiile Active Power Solutions (distribuţie servicii telecom şi integrator IT&C), Life is Hard (dez­voltator software), Graffiti PR (agenţie de PR), Noah Watches (producător de ceasuri de lemn) şi Doxtar (platformă online pentru consultaţii medicale) vor depăşi 15 milioane de euro. Tot pentru anul acesta, Catălin Chiş are alocat un buget total de investiţii de 2 milioane de euro pentru intrarea în acţionariatul unor firme locale de tehnologie pentru extinderea competenţelor APS de integrare IT&C, respectiv consolidarea prezenţei pe această piaţă. Totodată, antreprenorul vizează şi achiziţia unei companii din domeniul financiar-contabil, precum şi a unei companii de recrutare.

    „Analizez cu interes piaţa de resurse umane şi am deja în vizor câteva companii de profil, unde vrem să intrăm ca parteneri sau să cumpărăm întregul pachet de acţiuni. De asemenea, suntem foarte aproape de a încheia o tranzacţie cu o companie de contabilitate şi management financiar”, a precizat antreprenorul clujean.

    Companiile vizate de grupul APS sunt din Capitală sau din zona centrală şi de vest a ţării. Per total, echipa grupului APS numără în prezent 250 de persoane, dintre care 140 lucrează în cadrul companiei Active Power Solutions, în cele 16 filiale din ţară ale sale. Sediul central al grupului este în Cluj-Napoca, unde acesta s-a mutat anul trecut într-o clădire nouă de birouri în urma unei investiţii de un milion de euro.

  • Povestea antreprenorului din Cluj-Napoca care, după o experienţă de lucru în străinătate, s-a întors în România şi a înfiinţat o companie care aduce peste 12 milioane de euro anual

    Absolvent al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj, a început iniţial să lucreze în proiectare pentru o mare firmă de arhitectură din Cluj-Napoca. „În anul 2001 am ajuns în contact cu una dintre cele mai mari firme de arhitectură din ţară, Dico şi Ţigănăş din Cluj-Napoca, care a dezvoltat o serie de proiecte de anvergură precum stadioanele din Cluj şi Craiova, mallul Liberty Center din Bucureşti, plus o serie de proiecte rezidenţiale şi de birouri în diferite oraşe din România. Pe măsură ce am făcut proiectare pentru ei, am învăţat şi cum se face business. Cei doi proprietari ai firmei Dico şi Ţigănaş mi-au recomandat partenerii lor de business, iar ulterior am găsit şi eu alţi clienţi şi am început să dezvolt firma pe direcţia IT&C”, a povestit Cătălin Chiş despre cum a pus bazele firmei Active Power Solutions (APS) în anul 2000.

    Povesteşte că a „furat meserie” la început, iar apoi treptat a învăţat din propriile experienţe. „După cinci ani de la înfiinţarea firmei, în care businessul a fost pe creştere an de an, a fost un moment decisiv, de schimbare a modului în care gestionam compania. Deşi businessul creştea, la mine ca persoană fizică nu ajungeau banii şi nici timp pentru familie nu aveam. Atunci am primit o ofertă de lucru ca şofer la compania unde lucra soţia mea şi mi-am dat seama că trebuie să schimb ceva”, a punctat antreprenorul, adăugând că începând de atunci a început să delege diferite sarcini către alte persoane din companie, lucru pe care înainte nu îl făcea. Şi-a dat însă seama că nu trebuie să le facă pe toate şi să aibă încredere în expertiza fiecărei persoane din firmă pe ceea ce face.

    Timp de nouă ani, în perioada 2000-2009, afacerile Active Power Solutions, care s-a axat ulterior pe distribuţia de servicii telecom B2B şi pe integrarea de soluţii IT&C, au crescut an de an, până la 7,3 milioane lei în 2009. Apoi a urmat o scădere la sub 5 milioane de lei în 2010 şi 2011, după care businessul a revenit pe creştere până în 2016, când afacerile companiei au ajuns la aproape 13 mili­oane de lei. În 2017, veniturile au scăzut cu peste 40%, însă anul trecut au revenit pe creştere. Astfel, Active Power Solutions a avut o creştere de 35%, până la peste 24,6 milioane lei (5,3 milioane euro), în care sunt incluse şi veniturile obţinute pe firma RT Solutions, care comunică la rândul ei sub brandul APS.

    Compania Active Power Solutions a devenit în 2017 partener al Telekom pe zona de vânzări B2B, ceea ce a determinat apoi o creştere semnificativă a businessului, numărul de clienţi crescând cu 50% în ultimele 12 luni. De altfel, 2018 a fost şi primul an în care serviciile integrate IT&C au generat vânzări de 1 milion de euro (18% din cifra de afaceri). „Piaţa de soluţii IT&C va continua să crească semnificativ în următorii ani pentru că se integrează tot mai mult partea de hardware cu cea de soluţii de software. Este o reaşezare pe partea tehnologică. Acum, orice companie depinde de tehnologie. Dacă nu au departamentul lor intern de IT, au nevoie de o companie pentru acest lucru“, a precizat Cătălin Chiş.

    În perioada în care a crescut businessul Active Power Solutions, antreprenorul clujean a mai intrat însă într-o serie de alte companii din domeniul IT – dezvoltare software, PR şi comunicare, producţie de ceasuri de lemn, precum şi în domeniul medical.

    Astfel, în anul 2008, Cătălin Chiş a intrat în acţionariatul companiei Life is Hard, care la momentul acela se numea KL Software. În 2014, compania a trecut printr-un proces de rebranding, devenind Life is Hard | Work Soft, iar în 2015 a fost listată la Bursa de Valori Bucureşti pe piaţa AeRO. Compania Life is Hard dezvoltă o serie de soluţii software pentru domeniul financiar şi aplicaţii pentru oraşe inteligente (smart city).

    Astfel, Life is Hard este cunoscută pentru dezvoltarea 24broker – cea mai utilizată platformă de brokeraj în asigurări, care a tranzacţionat anul trecut peste 2,4 miliarde lei, prime subscrise la nivel naţional, şi okey.ro, platforma destinată start-up-urilor. Cele mai noi soluţii realizate de Life is Hard anul trecut sunt cele din suita CityApps, care cuprinde aplicaţii pentru transformarea oraşelor în smart cities. Acestea sunt implementate deja în şase oraşe din România.

    „Digitalizarea este abia la început în România, însă suntem din ce în ce mai mult căutaţi de primării pentru soluţiile din suita CityApps”, a subliniat el. Aceasta a fost creată pentru a îmbunătăţi relaţia dintre cetăţeni şi administraţiile locale şi cuprinde aplicaţii precum CityAlert, CityHealth sau CityParking. Aplicaţia CityAlert notifică cetăţenii şi vizitatorii oraşului cu privire la evenimente, lucrări, manifestări publice şi alte informaţii importante de interes public care au loc în oraş şi care influenţează desfăşurarea traficului şi a altor activităţi din comunitatea locală. Platforma CityHealth le permite cetăţenilor să raporteze în mod activ şi să obţină notificări despre problemele din interiorul oraşului, iar aplicaţia mobilă CityParking indică în timp real disponibilitatea unui loc de parcare şi ghidează şoferul pentru a ajunge la acesta în cel mai scurt timp posibil.

    În prezent, suita de aplicaţii CityApps este folosită în mai multe oraşe din ţară, precum în Alba Iulia, unde pe lângă cele trei soluţii amintite mai sus, sunt utilizate şi platformele okey.ro (platforma online pentru managementul unei afaceri) şi donez450.ro (platformă online menită să faciliteze procesul de donare de sânge prin intermedierea comunicării dintre centrele de transfuzie de sânge din România şi potenţialii donatori). De asemenea, în Slobozia sunt utilizate aplicaţiile CityAlert şi CityHealth, precum şi platforma online donez450.ro, iar în Călăraşi la fel, plus platforma okey.ro. Alte oraşe din ţară care folosesc suita CityApps sunt Petroşani (CityHealth şi donez450.ro), Cluj-Napoca (CityAlert – ClujNow) şi Zalău (donez450.ro).

    Drumul în antreprenoriat al lui Cătălin Chiş nu s-a oprit însă doar la investiţii în domeniul IT, în 2016 el intrând şi în acţionariatul unui start-up din Suceava – Noah Watches – care produce ceasuri din lemn, alături de partenerul său de afaceri Erik Barna – CEO-ul Life is Hard (câte 12% din acţiuni fiecare). Start-up-ul Noah Watches a fost înfiinţat în 2015 de către doi tineri antreprenori din Suceava, Iosif Harasemiuc şi Ruben Perju. „De când am intrat în businessul Noah Watches am investit peste 100.000 euro, sumă care nu include însă şi investiţia iniţială şi nici reinvestirea profitului”, a precizat Cătălin Chiş. 

    Anul trecut, Noah Watches a ajuns la peste 800 de clienţi noi de pe toate continentele, cu un rulaj de 150.000 de euro. Cea mai mare pondere în vânzările internaţionale au avut-o clienţii din SUA, Marea Britanie, Germania, Italia şi Franţa. Totodată, brandul românesc şi-a făcut anul trecut debutul şi în retail, prin deschiderea primului magazin propriu (Iulius Mall Cluj-Napoca) şi prin distribuirea produselor sale în alte cinci magazine partenere.  Pentru 2019, Noah Watches vizează dezvoltarea portofoliului cu noi game şi creşterea prezenţei internaţionale a brandului. „Anul acesta vom aplica pe Kickstarter.com pentru a obţine finanţarea necesară lansării unui nou model de smartwatch hibrid din lemn”, a menţionat Chiş. În prezent, Noah Watches are o capacitate de producţie de 3.000 de ceasuri/an, iar preţul unui model porneşte de la circa 1.100 lei (peste 200 euro).

    De la ceasuri de lemn, antreprenorul clujean a trecut apoi la industria de PR şi comunicare, în 2017 achiziţionând 86% din acţiunile agenţiei Graffiti PR din Bucureşti. Odată cu preluarea pachetului majoritar de acţiuni de către antreprenorul clujean, agenţia şi-a dublat numărul de consultanţi, în prezent echipa Graffiti PR numărând 70 de persoane. În ceea ce priveşte afacerile agenţiei, acestea s-au situat anul trecut la peste 25 milioane lei (5,5 milioane de euro), având astfel cea mai mare pondere în veniturile consolidate la nivelul grupului APS. Acestea s-au ridicat la peste 12 milioane de euro în 2018.

    „Anul trecut am depăşit pentru prima dată pragul de 10 mil. euro cifră de afaceri consolidată pentru tot grupul”, a subliniat antreprenorul clujean. Cel mai nou proiect al grupului APS este Doxtar, un start-up care a pus bazele unei platforme digitale ce le permite utilizatorilor să obţină a doua opinie medicală în 48 de ore de la specialişti din ţară şi din străinătate. Platforma a fost lansată la începutul lunii februarie în urma unei investiţii de 150.000 euro, iar grupul va suplimenta investiţia iniţială cu încă 100.000 euro anul acesta pentru dezvoltarea de funcţii noi, printre care un modul audio-video, posibilitatea de a transfera fişiere foarte mari (de exemplu scanări RMN), respectiv o versiune în engleză a aplicaţiei.

    Obiectivul Doxtar pentru 2022 este de a ajunge la 1 milion de euro cifră de afaceri, iar până la finalul acestui an start-up-ul vrea să atragă 2.000 de utilizatori ai platformei şi peste 100 de medici colaboratori.

    În prezent, platforma Doxtar este disponibilă atât pe web, cât şi ca aplicaţie mobilă pentru sistemele de operare Android şi iOS, aceasta având patru categorii: opinie medicală, interpretare analize, dosar medical şi planuri de sănătate. Astfel, utilizatorii au posibilitatea de a cere o opinie pentru diferite probleme medicale, platforma acoperind acum specializări medicale precum diabet, nutriţie, oncologie, neurologie, ORL, psihiatrie pediatrică, psihiatrie, medicina muncii, ginecologie, reumatologie sau medicină internă. 

    Pentru fiecare consultaţie solicitată, utilizatorii Doxtar plătesc tariful perceput de medic. Modelul de business al Doxtar constă în perceperea unui comision de administrare şi mentenanţă de 20% din tariful stabilit de medic pentru consultaţie, fără alte costuri administrative sau logistice. O consultaţie de nutriţie, spre exemplu, costă acum 120 lei în platforma Doxtar, conform tarifului afişat de medicul specialist colaborator.

    „Anul 2018 a însemnat creştere pentru toate companiile din grup, însă evoluţia financiară este doar unul dintre indicatorii pe care îi urmărim. Suntem foarte atenţi la impactul pe care îl generăm pentru mediul de business şi comunităţi, iar 2018 a adus evoluţii importante: am devenit furnizori de soluţii smart city şi din 2019 oferim gratuit accesul la aceste soluţii tuturor oraşelor sub 100.000 de locuitori. Construim modele de bună practică în industria marcomm, prin proiectele Graffiti PR premiate la multiple competiţii internaţionale. Suntem implicaţi în zona de sănătate, unde încurajăm obţinerea celei de-a doua opinii medicale, prin aplicaţia Doxtar, care are peste 1.000 de downloaduri în primele săptămâni de la lansare. Susţinem accesul părinţilor la sfat medical pediatric nonstop, prin Peditel 1791, care a ajutat, în cei cinci ani de funcţionare neîntreruptă, mai mult de 150.000 de familii cu sfat medical pediatric gratuit“, a sumarizat Cătălin Chiş.

    Pentru 2019, antreprenorul clujean estimează că afacerile grupului APS, format din companiile Active Power Solutions (distribuţie servicii telecom şi integrator IT&C), Life is Hard (dez­voltator software), Graffiti PR (agenţie de PR), Noah Watches (producător de ceasuri de lemn) şi Doxtar (platformă online pentru consultaţii medicale) vor depăşi 15 milioane de euro. Tot pentru anul acesta, Catălin Chiş are alocat un buget total de investiţii de 2 milioane de euro pentru intrarea în acţionariatul unor firme locale de tehnologie pentru extinderea competenţelor APS de integrare IT&C, respectiv consolidarea prezenţei pe această piaţă. Totodată, antreprenorul vizează şi achiziţia unei companii din domeniul financiar-contabil, precum şi a unei companii de recrutare.

    „Analizez cu interes piaţa de resurse umane şi am deja în vizor câteva companii de profil, unde vrem să intrăm ca parteneri sau să cumpărăm întregul pachet de acţiuni. De asemenea, suntem foarte aproape de a încheia o tranzacţie cu o companie de contabilitate şi management financiar”, a precizat antreprenorul clujean.

    Companiile vizate de grupul APS sunt din Capitală sau din zona centrală şi de vest a ţării. Per total, echipa grupului APS numără în prezent 250 de persoane, dintre care 140 lucrează în cadrul companiei Active Power Solutions, în cele 16 filiale din ţară ale sale. Sediul central al grupului este în Cluj-Napoca, unde acesta s-a mutat anul trecut într-o clădire nouă de birouri în urma unei investiţii de un milion de euro.

  • INTERVIU. Ce planuri are Serghei Bulgac, şeful Digi, ce investiţii pregăteşte compania cu venituri de 1 miliard de euro în 2018 şi la ce trebuie să se aştepte clienţii RCS&RDS

    Circa 80% din bugetul pe anul trecut al grupului Digi Communications, de 279 milioane euro, s-a îndreptat către România, către subsidiara telecom de pe piaţa locală, cunoscută drept RCS&RDS, aceasta fiind piaţa principală a companiei listată la bursa de la Bucureşti, apreciază Serghei Bulgac, CEO-ul şi preşedintele companiei, într-un interviu pentru ZF şi Business MAGAZIN.
    „An de an investim mult. Anul trecut investiţiile au fost de aproximativ 279 milioane de euro la nivel de grup, dar RCS consumă 75-80% din acest buget. Deci România a fost de departe cel mai mare beneficiar al investiţiilor totale”, spune Serghei Bulgac, şeful Digi.
    Pentru 2019 conducerea companiei îşi propune un buget similar cu anul trecut, după ce în ultimii 10 ani Digi a investit peste 2,5 miliarde de euro în total. „Ne-am dori ca investiţiile să fie puţin mai mici, dar comparabile şi cu 2017, când au fost investiţi 243 milioane de euro, şi cu 2018.”
    Însă investiţiile fac parte din parcursul normal al unei companii care vânează o poveste de creştere, care vrea să câştige cote de piaţă, clienţi şi business. 
    „Anul trecut a fost extraordinar. Am crescut serviciile de cablu TV cu peste 300.000 de abonaţi. Am crescut serviciile de broadband cu peste 200.000 de abonaţi. Primul trimestru din 2019 a mers pe un trend similar. Nu cred că vom putea să păstrăm sau să atingem chiar acelaşi nivel, însă creşterea continuă. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte serviciile fixe, am fost şi rămânem lideri. În zona Pay TV cablu şi satelit avem o cotă de piaţă de 51% şi în zona de servicii broadband internet fix avem o cotă tot de 51%”, adaugă el.
    În primele trei luni din 2019, compania a intrat pe pierderi de 17,6 milioane de euro, marcând primul trimestru pe minus din 2016 încoace, deşi veniturile au urcat cu 21%, ajungând la 282 de milioane de euro, după ce 2018 a fost un an cu venituri record de 1 miliard euro. Şeful Digi spune că pierderea din primul trimestru a fost generată de un cumul de factori care s-au întâmplat strict în T1/2019.
    „Unul dintre cei mai notabili, sper nerepetitiv, a fost influenţa cursului valutar, de 14 milioane de euro. Alţi factori au ţinut de cheltuielile mai mari cu amortizarea şi deprecierea, legate atât de achiziţiile noastre, cât şi de integrarea Invitel în grup şi cheltuieli mai mari cu salariile. Pe de altă parte, rezultatele din primul trimestru includ parţial majorarea de preţuri, care a avut loc şi în Ungaria, şi în România de la 1 martie – în România, un plus de 5% în zona de rezidenţial, în Ungaria, plus 4%. Cu siguranţă rezultatele din al doilea trimestru vor include şi această majorare de preţuri.“
    Pentru 2019, compania se aşteaptă la realizări în linie cu cele din primul trimestru, atât în ceea ce priveşte cifra de afaceri, cât şi EBITDA (profitul înainte de taxe). „O predicţie mai precisă nu putem oferi, pentru că noi nu comunicăm previziuni nici pieţei, nici analiştilor“, spune Bulgac. „Nu avem nicio supriză sau revoluţie în gând şi în plan. Dorinţa noastră este să continuăm creşterea şi proiectele pe care le-am început de mai mulţi ani. Vrem să fim cât mai evolutivi, dar şi constanţi în dezvoltarea noastră.“
    Însă, dincolo de factorii citaţi de Bulgac, pentru oamenii care pariază pe companiile listate la bursă este important dividendul, dar şeful Digi susţine că pentru investitorii grupului de telecomunicaţii acest aspect nu este „atât de important” pe termen lung.
    „Am anunţat pe 30 aprilie dividendul de 0,5 lei pe acţiune, dividend mai mare faţă de cel de anul trecut, de 0,35 lei pe acţiune. Din păcate, acestea nu sunt atât de importante, aşa cum le vedem noi pe termen lung, pentru că, după cum am anunţat investitorii la momentul listării, credem că suntem o companie cu strategie de creştere, iar proiectele noastre sunt în derulare, atât în România, cât şi în Ungaria şi Spania. Cu toate acestea, probabil în anul 2021, când majoritatea sau toate proiectele vor fi finalizate, credem că vom modifica politica acordând un dividend mai mare“, consideră Bulgac.
    Digi recompensează anul acesta investitorii cu un randament de 2,1%, la preţurile curente de tranzacţionare, fiind pentru al doilea an consecutiv când împarte profit cu acţionarii. În 2018, compania fondată de Zoltan Teszari a livrat dividende cu un randament de 1% din rezultatul obţinut în 2017, dividendul propus şi aprobat pentru 2018 fiind cu 43% mai mare faţă de cel livrat în anul precedent.
    Pe 16 mai, Digi Communications a împlinit doi ani de la listarea la Bucureşti, perioadă în care acţiunile companiei din telecom s-au depreciat cu 43%, în timp ce indicele principal BET-TR a urcat cu 15,6% în aceeaşi perioadă. Pe de altă parte, indicele BET a scăzut cu 4%.
    Bulgac consideră că dinamica acţiunilor a fost influenţată de mai mulţi factori, precum  cei bursieri, macroeconomici, sociali şi politici din România, dar şi de factori din industria globală de telecom. „Sunt factori care sigur ţin de companie, sunt factori care ţin de piaţă, sunt factori care ţin de investitori sau poate de percepţie. Aceşti factori cred că au influenţat preţul acţiunilor până acum. De altfel, listarea în sine a avut succes, a atras mulţi investitori. Din păcate, preţul într-adevăr nu a reflectat, credem noi, nici creşterea, nici valoarea de după“, spune şeful Digi.
    Conducerea Digi crede că pe baza unei lichidităţi reduse la bursă şi a ofertei reduse de la vânzare nu a existat o şansă ca acţiunea să fie astăzi preţuită corect şi că preţul nu reflectă valoarea acţiunii.
    „Bursa ar trebui să fie un instrument natural de finanţare, de acces la capital sau investiţii de orice fel. Este păcat că România e o ţară atât de bogată şi cu potenţial şi nu are o bursă pe măsură. Dacă ar exista lichiditate, cel puţin în cazul nostru, credem că ar exista şi o posibilitate mai mare să se regăsească preţul corect al acţiunii, care în acest moment nu poate fi găsit. Nu există acest mecanism de price discovery în lipsa lichidităţii. Noi observăm că investitorii care au cumpărat acţiuni le-au ţinut şi nu le-au tranzacţionat. Din nou, fiind o lipsă de lichiditate, fiind o lipsă de ofertă la vânzare, credem că nu a existat o şansă ca acţiunea să fie preţuită corect şi nu credem că preţul de astăzi este unul corect.“
    Pentru a-şi susţine politica de expansiune, grupul cu sediul în Olanda s-a împrumutat şi în România, dar se împrumută şi pe pieţe externe. În februarie 2019, Digi a lansat o altă emisiune de obligaţiuni de 200 de milioane de euro la Dublin, majorată de la cele 125 de milioane euro pe care au vrut iniţial să le emită.
    În ceea ce priveşte relaţia cu investitorii internaţionali, impredictibilitatea din România generează o conversaţie dificilă probabil pentru orice preşedinte de board din România, cu „surprize” precum celebra OUG 114  – ordonanţa de urgenţă care a impus taxa „pe lăcomia băncilor”, taxa din telecom şi cea din energie.
    „Ei (n.r.: investitorii internaţionali) nu ar putea influenţa OUG într-o direcţie sau alta. Ei zic că şi noi trebuie să respectăm legile. Pe ei îi afectează volatilitatea care a fost indusă şi lipsa de predictibilitate legată de procesul legislativ. Noi chiar am avut emisiunea de obligaţiuni din februarie, care a mers foarte bine”, spune şeful companiei.
    În ceea ce priveşte piaţa de telecom din România, unde Digi activează cu RCS&RDS, Bulgac consideră că există un raport „extraordinar” calitate-preţ. „Aici există cel mai rapid internet, cu viteze de 300 MB până la 1 GB/s. Nu găseşti în alte pieţe o asemenea viteză. Şi mai mult, găsim aceste servicii în cea mai mare parte a României, nu doar în oraşe exclusiviste cum ar fi Cluj sau Bucureşti, ci în toată ţara”.
    Ar putea deveni noul stindard al conectivităţii – 5G-ul – standard în piaţa din România în perioada imediat următoare, aşa cum se discută în majoritatea pieţelor mari din lume?
    5G trebuie să fie revoluţionar în zona de mobil prin viteze foarte mari, dar ca să fie acel 5G despre care citim în reviste de profil trebuie să ne întoarcem la baze, observă Bulgac. „E nevoie să existe o posibilitate facilă de construcţii de reţele, un regim facil de autorizare a acestor construcţii şi probabil acces la spectru şi frecvenţe la preţuri rezonabile pentru ca investiţiile să fie justificabile.
    Ca 5G să fie adevăratul 5G, densitatea reţelelor mobile trebuie să crească de multiple ori, ceea ce nu poate fi făcut uşor, trebuie o investiţie de sute de milioane de euro la nivelul întregii industrii, o investiţie masivă.”
    El notează că din mai multe puncte de vedere jucătorii din piaţă pot lansa oricând servicii 5G pe licenţele existente, însă pentru o reţea naţională autorităţile trebuie să îşi facă treaba.
    „Din punct de vedere tehnic şi de reglementare, toate licenţele mobile pe care le avem noi şi concurenţii noştri permit o folosire liberă a oricărei tehnologii pe oricare dintre frecvenţe. Şi în acest moment orice concurent din piaţă poate lansa servicii 5G pe frecvenţele existente.” Potrivit lui Bulgac, nu există o legătură între licitaţia 5G şi serviciile 5G care pot fi oferite şi astăzi. Legat de licitaţie, aşteptăm ca ANCOM să publice invitaţiile, să publice caietele de sarcini şi atunci vom lua decizia dacă participăm, ce se întâmplă, ce facem legat de aceste frecvenţe. „Legat de dezvoltarea tehnologică, dacă lansăm sau vom lansa serviciile 5G cu acea licitaţie, mi se pare încă timpuriu, abia au apărut primele terminale 5G în piaţă, au apărut şi în realitate nu sunt disponibile sau sunt prea puţin disponibile publicului larg. Cred că în următoarele 5-6 luni putem avea o strategie. Nu ştiu dacă asta înseamnă şi o lansare anul acesta”, menţionează Bulgac.
    Grupul avea la finalul anului trecut 13.700 de angajaţi în România şi peste 3.000 în total în Ungaria, Spania şi Italia. Conducerea acestuia transmite că nivelul de salarizare este în linie cu industria de telecomunicaţii, cu mici variaţiuni. În 2018, potrivit Institutului Naţional de Statistică, salariul mediu net realizat pe piaţa telecomunicaţiilor a variat între 2.800 şi 6.000 lei net.
    Serghei Bulgac a lucrat în compania RCS&RDS încă din 2003, iar în 2005 a devenit membru al consiliului de administraţie. În 2015, el a devenit şi preşedinte al aceluiaşi board, cu mandat până în 2020. 

  • Nici o duminică fără un avertisment: „O criză financiară ca cea din 2008 poate veni oricând. Nu am învăţat nimic din greşelile trecutului”

    Unul dintre cei mai respectaţi economişti din lume, Jeffrey Sachs, a spus în cadrul unui interviu acordat Ziarului Financiar că o criză financiară precum cea din 2008 poate veni oricând, având în vedere că vulnerabilităţile economiei mondiale au rămas aceleaşi: subreglementarea capitaluluila nivel mondial şi investiţiile speculative.

    „Dacă s-ar putea petrece din nou o criză ca în 2008? Sigur că s-ar putea, din cauză că nu avem protecţie bună împotriva unui astfel de fenomen. Nu am reglementat eficient pieţele internaţionale de capital şi avem foarte multe credite acordate uşor şi o gândire pe termen scurt a unor persoane iresponsabile. Acesta este motivul pentru care economia globală rămâne vulnerabilă.Crizele nu sunt atât de uşor de prevăzut. Prostia este uşor de prevăzut, dar nu este uşor de prevăzut ce fel de prostie va aduce o criză. Ar trebui să avem mai multă grijă. Un mod de a fi mai prudent este să se mai diminueze fenomenul investiţiilor speculative şi să crească investiţiile pe termen lung”, a spus Jefrey Sachs pentru ZF, cu ocazia participării la Astana Economic Forum din Nur-Sultan, Kazahstan.

    Jefrey Sachs a studiat la Harvard în SUA, apoi a predat la aceeaşi universitate. Este apreciat de publicaţia The Economist în primii trei cei mai influenţi economişti ai planetei iar New York Times îl consideră cel mai imporant economist din lume.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • Cum transformi un business de nişă într-o afacere de peste 2,5 mil. euro

    Comercializarea de produse bio, vegane şi naturiste nu este un business tradiţional, mai ales în mediul online, însă în ultimii ani acesta a prins avânt, în condiţiile în care noile generaţii se preocupă tot mai mult de sănătate, românii îndreptându-şi astfel din ce în ce mai mult atenţia către produse mai puţin procesate şi cu cât mai puţine substanţe chimice.

    Circa 87% din români consideră că produsele naturiste contribuie la o stare mai bună de sănătate, iar aproape jumătate apelează la magazinele online de produse naturiste, bio şi vegane, potrivit unui studiu realizat de Vegis.ro, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de suplimente alimentare şi produse naturiste.

    Ce presupune însă a vinde astfel de produse? Sunt destul de multe lucruri diferite faţă de a vinde alte produse. Cel mai important cred că este responsabilitatea faţă de client, care este mult mai mare faţă de alte domenii. Pentru că dezvolţi un business cu produse naturiste, clientul are încredere în tine atunci când face o alegere sănătoasă pentru stilul său de viaţă”, a explicat Mihai Bucuroiu, 38 de ani, director de dezvoltare şi cofondator al Vegis.ro. De profesie economist, el a înfiinţat magazinul online alături de alţi patru parteneri – Laura Ţeposu, Traian Heroiu Ionescu, Ioan Călin Popa şi Vasile Virgil Oniţă – şi gestionează businessul împreună cu soţia sa, Cătălina Bucuroiu.

    Povestea Vegis.ro a început în urmă cu şapte ani, când piaţa online de profil era abia la început. Astfel, businessul Vegis.ro a crescut odată cu piaţa de profil, mai bine zis cu educarea consumatorilor, ajungând anul trecut la afaceri de 2,6 milioane de euro, plus 40% faţă de 2017.

    Evoluţia pozitivă s-a datorat fidelizării clienţilor, dar şi creşterii în ansamblu a pieţei produselor naturiste din România cu aproximativ 20%.
    Faţă de acum şapte ani, clienţii sunt mult mai educaţi, cumpără mai mult şi cumpără produse mai scumpe şi mai calitative. În plus, au migrat mulţi pe mobil, tehnologia îi ajută să aibă acces uşor la produse”, a punctat Mihai Bucuroiu. Mai exact, comenzile realizate de pe mobil generează 52% din totalul vânzărilor Vegis.ro, traficul de pe dispozitive mobile reprezentând 65% din totalul vizitelor primite. Majoritatea clienţilor care comandă preponderent de pe mobil au vârsta cuprinsă între 25 şi 35 ani.

    Vegis.ro oferă informaţii detaliate despre produse, astfel încât clienţii să ia decizii în cunoştinţă de cauză. Din această perspectivă, eforturile de documentare extinsă a produselor se dovedesc a fi un avantaj competitiv, alături de livrarea rapidă din stoc, în 24-48 ore”, a subliniat el. Este important ca ei să se cunoască, să îşi ştie corpul, preferinţele, iar noi să le oferim cât mai multe variante şi informaţii referitoare la ingrediente, utilizare, mod de administrare. Echipa noastră de suport este alături de client în deciziile de cumpărare. Conform strategiei noastre, nu încercăm să vindem un produs sau altul clienţilor, ci să îi ghidăm pe aceştia către diferite opţiuni ce ar putea fi utile, provocându-i să fie curioşi, să descopere produsele, să citească descrierile amănunţite şi recenziile şi să îşi bazeze decizia pe aceşti factori”, a precizat antreprenorul, adăugând că dacă comercializezi orice altceva în afară de medicamentele din farmacii, nu există această responsabilitate.

    Vegis.ro are listate peste 7.000 produse pe site, acestea aflându-se în stoc permanent în depozitul din Braşov. Acesta a fost inaugurat anul trecut, după o investiţie de 600.000 euro în construcţia şi dotarea spaţiului. Depozitul este amplasat într-o zonă premium din municipiul Braşov, poziţionarea având un impact direct asupra indicatorilor de productivitate şi eficientizare a proceselor de lucru; capacitatea de procesare a comenzilor, spre exemplu, a crescut cu 25-30%. De asemenea, acesta permite extinderea portofoliului de produse cu game noi ce necesită condiţii speciale de stocare.

    Tot mai mulţi români renuntă la mâncărurile procesate sau cu ingrediente chimice în favoarea celor vegane sau bio, însă pentru a-i convinge să cumpere este nevoie de mai mult decât simpla listare a produsului pe site. Vegis.ro oferă suport în plasarea comenzilor şi descrieri complete în privinţa ingredientelor, valorilor nutriţionale şi calităţilor produselor. Contează enorm, mai ales pentru un client aflat la primele contacte cu varietatea produselor naturiste”, a punctat Mihai Bucuroiu.

    În primele trei luni ale acestui an, vânzările Vegis.ro au crescut cu 10% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, la 3,8 milioane lei.
    Am observat o creştere a numărului de produse din coş. Românii cumpără mult mai variat, au dispărut destul de mult produsele vedetă. Diversificarea produselor alese în 2018 de către clienţi semnalează o mai mare deschidere către testarea mai multor produse naturiste şi a noutăţilor disponibile pe piaţa din România.”

    În primele trei luni ale anului, valoarea medie a unei comenzi plasate pe Vegis.ro a fost de aproximativ 140 de lei, în scădere uşoară faţă de anul trecut, când aceasta se situa la 150 de lei. Cele mai vândute produse în primele trei luni au fost uleiul de cocos, scorţişoara, produsele pe bază de bicarbonat, mierea de Manuka şi lăptişorul de matcă. În ceea ce priveşte topul judeţelor în care se plasează cele mai multe comenzi, acesta este dominat de Bucureşti (care reprezintă 38% din total), urmat de Cluj, Timiş, Iaşi şi Braşov.

    Cele mai căutate categorii de produse rămân în continuare cele din 2018 – suplimentele naturale, alimentele şi cosmeticele naturiste. Categoria cosmeticelor se bucură de o dinamică remarcabilă, atât prin creşterea interesului din partea publicului, cât şi datorită dezvoltării ofertei, în special din partea producătorilor români. De asemenea, produsele bio food şi detergenţii bio au înregistrat o dinamică pozitivă deosebită.”

    De ce să cumperi însă produse bio/organice? Produsul bio are un conţinut redus de substanţe chimice. Substanţele chimice pot da peste cap organismul şi pe termen lung pot favoriza apariţia bolilor”, a explicat Bucuroiu, menţionând totodată că produsele organice se află în vârful piramidei. La bază este însă faptul că ne face bine să consumăm mai multe produse naturiste, cu ingrediente naturale. Indiferent că vorbim despre alimente, despre cosmetice, suplimente, superalimente sau chiar detergenţi, faptul că au ingrediente naturale reprezintă un lucru extrem de important când ne gândim la toate substanţele procesate la care ne expunem zi de zi.”

    Magazinul online Vegis.ro are circa 120 furnizori, dintre care 95% sunt din România. În ceea ce priveşte producătorii, doar 30% sunt români.
    Chiar şi după şapte ani de funcţionare, în 2019 sunt încă puţini producători care înţeleg că trebuie să acorde o atenţie diferită mediului online şi să sprijine magazinele online care alocă bugete importante de marketing pentru a le face conoscute produsele. Unii ne consideră chiar şi competitori, nu au departamente specializate pentru online, nu oferă detalii suficiente despre produse şi nu oferă un suport magazinelor online”, a atras atenţia antreprenorul. „Există însă şi mulţi care au înţeles cât de important este online-ul şi investesc în acest canal de distribuţie şi vânzare. Din partea noastră beneficiază de o promovare sporită şi, astfel, de vânzări mai mari şi o notorietate crescută a produselor”, a completat el.

    Pentru anul acesta, magazinul online Vegis.ro mizează pe venituri cu 20-25% mai mare faţă de 2018, urmând să depăşească astfel pragul de 3 milioane de euro cifră de afaceri.

    „Vrem ca 2019 să fie axat mai mult pe consolidarea creşterii de 42% de anul trecut şi mai puţin pe dezvoltare. Dezvoltările permanente care le avem în fiecare an sunt legate de îmbunătăţirea experienţei clienţilor pe site şi portofoliul de produse, dar pe acestea le facem în fiecare an. Este o muncă care nu se termină niciodată, deci nu o considerăm «dezvoltare».”

    Munca „interminabilă” pentru Vegis.ro a început cu o investiţie iniţială de 5.000 de euro, un spaţiu închiriat de 80 mp, două calculatoare şi un stoc de 1.000 de produse.

    „Bineînţeles că în primul an a fost nevoie de o finanţare permanentă în stocuri şi reclamă, însă în total nu am depăşit 25.000 de euro. Ulterior, afacerea a început să se susţină de la sine şi nu ne-am mai oprit din trendul ascendant”, îşi aminteşte Mihai Bucuroiu. El a absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice şi a urmat un master în geopolitică tot în cadrul ASE, iar apoi a lucrat timp de trei ani în cadrul companiei de outsourcing Conectys. Înainte de a fonda Vegis.ro, Mihai Bucuroiu a fost manager de operaţiuni online în cadrul Libris.ro, cea mai mare librărie online din România.

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Raluca Crişan – CEO { Ceetrus România}

    •   Raluca Crişan deţine rolul de CEO al dezvoltatorului imobiliar Ceetrus România (fosta Immochan) din vara anului trecut.
    •   Anterior, a fost directorul de comunicare pentru toate fililale grupului prezent în 13 ţări şi a lucrat la sediul central al companiei, din localitatea Croix (în apropierea oraşului francez Lille); înainte lucrase timp de patru ani pentru Immochan, unde evoluase până în funcţia de director de marketing, după ce iniţial venise în companie pe poziţia de responsabil de marketing.
    •   A mai lucrat în Franţa timp de şapte ani în trecut, între 2006 şi 2013, pentru compania de măsurare a gradului de satisfacţie a clienţilor Qualimetrie.
    •   Este absolventă a Skema Business School, o şcoală de business cu sediul în Lille, şi a Universităţii Louis Pasteur din Strasbourg. A urmat, de asemenea, cursurile Universităţii Robert Schuman, tot din Strasbourg.

    Cifră de afaceri (2017): 109,2 mil. lei
    Profit (2017): 11 mil. lei
    Număr de angajaţi: 23

  • Ce vrea Vladimir Putin să facă: Pentru prima dată în 12 ani, Rusia reduce cheltuielile militare şi iese din topul ţărilor care investesc masiv în armament

    Dezvoltarea militară accelerată a Rusiei se apropie de sfârşit, potrivit Intellinews.

    Aceste parcurs a început în 2012 când preşedintele rus Vladimir Putin a reînceput înarmarea pentru a se pregăti de confruntarea asupra Peninsulei Crimeea din 2014.

    Acum, deja două treimi din armata rusă utilizează arme moderne, potrivit Kremlinului, iar cheltuielile militare încep să fie reduse. Cel puţin, programele de investiţii au fost extinse iar Rusia începe din nou să se concentreze pe economia locală.

    În luna martie Putin a anunţat un program de „transformare” a economiei Rusiei, prin 12 proiecte naţionale de investiţii, în valoare totală de 390 miliarde dolari, dintre care două treimi se vor duce în proiecte din sfera socială, iar restul vor fi investiţi în mega-proiecte de infrastructură.

    Deşi detaliile rămân în ceaţă deoarece o treime din bugetul Rusiei este secret, cheltuielile militare se vor ridica la 61,4 miliarde de dolari pentru anul acesta, adică 3,4% din PIB, mai puţin decât anul trecut.

    Între 2009 şi 2018 cheltuielile militare au crescut cu 27% şi au reprezentat constant circa 3,9% din PIB până anul trecut.

    Rusia s-a situat pe locul patru în ceea ce priveşte cheltuielile militare în 2017, însă anul trecut a picat pe locul şase, potrivit Stockholm International Peace Research Institute.

    SUA continuă să fie pe primul loc în termeni de cheltuieli militare, cu 649 miliarde doalri în 2018, adică 3,6% din PIB. Între 2009 şi 2018 investiţiile în programe militare au scăzut cu 17%, însă în acest timp SUA s-a confruntat cu cheltuieli majore din războaiele în care s-a implicat în Irak, Libia şi Afghanistan.

    Cu toate acestea, faptul că Rusia cheltuie mai puţin pe investiţii în sectorul militar se poate datora şi din cauza faptului că ţara condusă de Vladimir Putin s-a reorientat spre noi strategii.

    Christopher Wylie, celebrul whistleblower care a lansat scandalul Cambridge Analytica, a declarat anul trecut la Bucureşti, pentru ZF, că „ruşii vor putere dar sunt faliţi, aşa că îşi exercită puterea prin propagandă”, mediul online fiind unul dintre noile fronturi.

     

  • Cum s-a transformat în ruine un oraş românesc vizitat în trecut de bogaţii lumii? – VIDEO

    Legenda spune că marele Hercule s-a oprit aici pentru a se odihni şi pentru a se spăla în băile romane, cunoscute de-a lungul şi de-a latul imperiului în timpul celor 165 de ani de ocupaţie a Daciei.

    În timpul regimului comunist s-au construit numeroase hoteluri precum Roman, Hercule, Afrodita, Minerva sau Diana. La câţiva ani după revoluţie, străzile şi aleile s-au umplut de pensiuni, mai mici sau mai mari, mai albe sau mai colorate. Herculane părea să îşi revină: lumea nu mai venea doar pentru tratamente iar tinerii începeau să petreacă tot mai multe vacanţe acolo. Chiar şi ceva străini, nu foarte mulţi, dar suficienţi pentru a pune pe picioare, câteva luni pe an, economia micii localităţi.
    La sfârşitul anilor 2000, însă, lipsa unui plan de reabilitare şi dezinteresul autorităţilor regionale au început să se facă simţite. Dacă în restul ţării se mai făceau ceva progrese, se mai reparau drumuri şi se mai construiau poduri, aici timpul parcă stătea în loc. Doar statuia lui Hercule, emblema unui loc pe care altădată doar cei puţini îşi permiteau să-l vadă, stă neatinsă, parcă, de anii ce trec.
    Staţiunea Băile Herculane a intrat într-un program de reabilitare, susţinut de fonduri europene şi de consiliul judeţean. La cum merg lucrările, însă, va mai trece mult timp până la primele rezultate.
     

  • Avea 44 de ani şi era şomer când i-a venit o idee de afacere. A vândut într-o singură zi produse în valoare de 15 milioane de dolari

    S-a gândit să-şi pună mintea de programator către realizarea unui produs nou şi inovator pentru bucătărie, un loc unde lucrurile nu s-au schimbat prea mult in ultimii zeci de ani.

    A strâns 350.000 de dolari, a recrutat doi ingineri şi a petrecut un an şi jumătate dezvoltând un aparat electrocasnic pentru bucătărie: unul care le permite bucătarilor să gătească la presiune, să spteze legume sau carnea.

    Lucrurile nu au mers foarte bine la început şi nici vânzările nu au fost extraordinare. A schimbat numele din iPot în Instant Pot şi a trimis 200 de mostre la bloggeri, la bucatarie pentru a scrie despre produs.

    Acum Instant Pot este unul dintre cele mai bine vândute produse de pe Amazon, are rpeste 25 de mii de recenzii pozitive. De Black Friday, Instant Pot a fost în top 5 cele mai bine vândute produse de pe Amazon şi Target şi în Top 3 la magazinul Kohls.

    Compania şi-a dublat vânzările an de an din 2011, iar piaţa de produse de gătit electrice a crescut cu 79% în ultimul an în SUA ajungând la o valoare de peste 300 de milioane de dolari, potrivit firmei de cercetare de piaţă NPD Group. Wang a mărturisit că, la un moment dat, 90% din vânzări veneau din Amazon, iar intr-o singură zi Amazon Prime, în 2016, compania a vândut produse în valoare de aproapr 15 milioane de dolari, relatează Inc.com

    Cu ceea ce s-a diferenţiat Instant Pot de competiţie este “un grup de senzori care fac ca Instant Pot să nu se supraîncălzească şi să nu explodeze sub presiune”, a declarat Wang pentru New York Times.

    Un alt lucru care a contribuit la succesul produsului este comunitatea care s-a format în jurul Instant Pot. Acum pagina de Facebook a produsul are peste 850.000 de fani şi

  • Statistica oficială indică 60 de km de autostradă daţi în folosinţă anul trecut

    Conform INS, din punctul de vedere al tipului de acoperământ, structura reţelei de drumuri publice înregistra 36.689 km (42,5%) drumuri modernizate (în proporţie de 92,4% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 21.298 km (24,7%) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 28247 km (32,8%) drumuri pietruite şi de pământ.

    În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 38,4% din lungimea drumurilor modernizate şi 46,6% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.

    Din totalul drumurilor naţionale, 34,9% (6194 km) erau drumuri europene, 4,6% (823 km) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 10,6% (1873 km) drumuri cu 4 benzi, 1,6% (290 km) erau drumuri cu 3 benzi şi 0,2% (31 km) drumuri cu 6 benzi.

    Drumurile judeţene erau în proporţie de 40,4% drumuri modernizate şi 38,2% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite.

    La 31 decembrie 2018, liniile de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însumau 10.765 km, din care 10.627 km (98,7%) linii cu ecartament normal, 134 km (1,3%) linii cu ecartament larg şi 4 km linii cu ecartament îngust.

    Densitatea liniilor la mia de kilometri pătraţi de teritoriu era de 45,2‰. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat, în ordine, în regiunea Bucureşti-Ilfov (154,7‰), regiunea Vest (58,9‰), regiunea Sud-Est (48,8‰) şi regiunea Nord-Vest (48,7‰).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro