Tag: tranzitie

  • Tânărul moştenitor al celui mai mare imperiu de bijuterii din lume. „Trebuie să demonstreze ce poate”

    Adrian Cheng, fost student la Harvard şi moştenitorul companiilor gigant New World Development Co. Şi Chow Tai Fook Jewellery Group, se află în lumina reflectoarelor după ce tatăl său, Henry, în vârstă de 69 de ani, s-a retras din cauza unei probleme de sănătate nespecificate. Companiile au refuzat să comenteze subiectul mediatizat, însă se zovoneşte că seniorul Cheng ar fi avut un atac cerebral.

    Când urmaşul său de 36 de ani va prelua ştafeta, va fi responsabil de un conglomerat ce controlează unul dintre cei mai mari dezvoltatori şi deţinători de proprietăţi imobiliare din oraş, conduce Crayle Hotel din New York şi operează un lanţ de bijuterii care generează venituri cu aproximativ 80% mai mari decât Tiffany&Co la nivel global. În prezent, familia sa controlează patru companii listate la bursă cu o valoare de piaţă totală de peste 25 de milioane de dolari. Aşadar, dacă Cheng va prelua acum conducerea acestora va trebui să facă faţă profitabilităţii în scădere a principalei afaceri a familiei şi scăderea cererii pentru bijuterii fine. O altă provocare este menţinerea relaţiilor pe care urmaşii săi le-au construit de-a lungul anilor şi să reconstruiască încrederea investitorilor.

    „Trebuie să demonstreze ce poate” spune Joseph P.H. Fan, un profesor de la Universitatea din Hong Kong care a studiat stilul de conducere a companiei în ultimii 20 de ani. „Nu va trebui să fie un autocunoscător în lumea afacerilor, de asta se va ocupa echipele sale, însă va trebui să demonstreze că e capabil să menţină o unitate”. 

  • Efectele concurenţei acerbe din telecom persistă: „Diferenţierea prin preţ nu este sustenabilă şi trebuie să înceteze. Este o competiţie prostească“

    “România şi Grecia sunt singurele două pieţe europene distruse din acest punct de vedere, iar dacă un astfel de model de business se menţine se poate ridica întrebarea dacă investitorii vor mai fi dispuşi să finanţeze o afacere pe o astfel de piaţă sau să ia o decizie mai radicală de a ieşi, cum s-a întâmplat în cazul Vodafone în Japonia“, spunea Liliana Solomon în cadrul unei conferinţe de presă înainte de plecarea din România.

    În 2012, Liliana Solomon a preluat poziţia de director de operaţiuni şi apoi director financiar al grupului britanic de telefonie mobilă Vodafone Europe, gestionând aproape 40 de miliarde de euro pe an în opt ţări, funcţie care a poziţionat-o drept cel mai puternic executiv femeie de origine română la nivel mondial. Numită între timp director financiar al furnizorului de software şi servicii de comunicaţii Unify, companie mixtă a Siemens şi a fondului de investiţii The Gores Group, clujeanca a transmis un mesaj la plecarea din România pe care puţini l-au luat atunci în seamă, dar care rămâne actual.

    Preţurile pentru un pachet similar de beneficii au coborât chiar şi de trei ori în cazul abonamentelor de telefonie mobilă, clienţii plătind astăzi 10-12 euro pentru un pachet care costa acum trei ani peste 30. Despre bătălia nesustenabilă a preţurilor vorbea în decembrie 2014, citat de Ziarul Financiar, şi Ravinder Takkar, actualul CEO al Vodafone România: „Credem că pe piaţă există prea mulţi jucători, iar, sincer vorbind, o asemenea piaţă în care sunt prea mulţi jucători, în care preţurile sunt cele mai mici din Europa, iar calitatea reţelelor este una dintre cele mai ridicate de pe continent nu este una sustenabilă pe termen lung şi, potenţial, nici chiar pe termen mediu“.

    Un moment psihologic important a avut loc în august 2014, când războiul preţurilor din industria locală de telefonie mobilă a adus Orange, Vodafone şi Telekom în situaţia de a vinde cu 10 euro pe lună abonamente care includ apeluri şi SMS-uri nelimitate către orice reţea şi până la 1 GB de trafic de date pe internet, un tarif de aproximativ trei ori mai mic decât cel practicat pentru planuri tarifare cu mai puţine resurse incluse în urmă cu unul sau doi ani de zile. Pentru clienţii pre-pay, la o reîncărcare de şase euro un client Orange, Vodafone şi Telekom primeşte nelimitat minute şi SMS-uri în reţea, 100-200 de minute naţionale şi 200-300 MB trafic de date.

    „Cei de la Cosmote au fost cei care au democratizat mobilul. Au venit cu nişte concepte şi cu nişte inovaţii care nu existau. Într-adevăr, preţul s-a dus mult în jos, dar a crescut mult valoarea oferită clienţilor“, spunea anterior Gabriel Ioniţă, director de management de produs al Telekom România, manager care a lucrat anterior la concurenţii Orange şi Vodafone, dar şi pentru operatori telecom din Canada. El face trimitere la deja celebra ofertă cu 2.000 de minute de la începutul anului 2006 – „A fost o nebunie atunci. Era o nevoie a clienţilor nesatisfăcută, iar tot conceptul a plecat de la ideea că telefonul mobil trebuie să fie un drept şi nu un privilegiu“. Gabriel Ioniţă spune că inovaţia nu s-a oprit în toţi aceşti ani şi dă exemplul cel mai recent al serviciului adresat utilizatorilor de cartelă, care beneficiază de trafic nelimitat de date în aplicaţia de mesaje scrise WhatsApp. „Dacă privim retrospectiv, vedem că în fiecare moment am încercat să aducem ceva nou: am fost primii care au introdus pachetele de minute naţionale şi internet, am fost primii care au oferit posibilitatea de a folosi minutele naţionale şi ca internaţionale, cu considerente logice în spate. Avem o mulţime de «primii în»“. De cealaltă parte, responsabilele de oferte de la Orange şi Vodafone susţin că preţul este doar unul dintre ingredientele care contribuie la succesul unui produs.

  • Francezul care a facilitat tranziţia biroului românesc

    Christophe Weller, 46 de ani, este de origine franceză, iar după patru ani petrecuţi în Arabia Saudită şi alţi doi în Rusia, a ajuns în România, unde s-a simţit apropiat de cultura franceză şi a avut impresia că este mai aproape de casă.

    „Primele contacte pe care le-am avut, în principal agenţii de real estate şi avocaţii, m-au ajutat foarte mult şi m-au încurajat să rămân„, spune el.

    Din 1 octombrie 1997 s-a mutat în România şi este unul dintre proprietarii COS, unde mai are alţi doi parteneri. Compania şi-a început activitatea ca dealer al Steelcase, cel mai mare jucător de pe piaţa mondială a mobilei de birou, pentru ca ulterior, pe măsură ce piaţa a evoluat, să dezvolte servicii conexe.

    Prima experienţă pe piaţa muncii pe care Weller a avut-o a fost în ianuarie 1992, când a început să lucreze ca reprezentant de vânzări pentru Steelcase în Arabia Saudită. Jobul a durat patru ani, iar din 1995 s-a mutat la Moscova, unde a fost director de vânzări al dealerului Steelcase. În iulie 1997 a renunţat la această poziţie şi a început să se gândească la propriul business, ca dealer Steelcase, şi la o ţară unde să pună bazele afacerii.

    „Intrarea în NATO şi apoi integrarea în Uniunea Europeană au încurajat mulţi investitori străini să vină în România, iar noi am beneficiat de toate aceste noi sosiri. Între timp, construcţia clădirilor de birouri de clasa A s-a intensificat, pentru a putea găzdui companiile de talie mare care doreau să aibă un spaţiu de lucru mai bun şi prin urmare mobilă de calitate.„

    În 1997, în momentul în care a pornit businessul din România, îşi aminteşte că spaţiile de birouri erau închise, fiecare manager având propriul birou iar fiecare departament propria sa cameră. Mobila de calitate nu era cerută, iar bugetele alocate de companii pentru aceasta erau foarte reduse. „Adesea angajaţii stăteau pe scaune fără să se ţină seama de confort sau ergonomie. Focusul era în principal pe design şi mai puţin pe funcţionalitate. Totodată, birourile erau semnificativ mai mari, deoarece costurile din real estate erau mai reduse.„

    Primul proiect major al Corporate Office Solutions, care a inclus peste 100 de posturi de lucru, a fost Banca Ţiriac, în momentul în care instituţia s-a mutat, la începutul anului 1998, din clădirea de lângă BNR. Printre primii clienţi s-au mai numărat Commerzbank şi Nokia.

  • Nokia a vândut subsidiara din România către altă entitate din grup pentru 18,8 milioane euro

     “Această schimbare face parte din pregătirea diviziei noastre de business D&S (Devices & Services) pentru tranziţia către Microsoft. Ne vom continua activitatea în România”, au declarat reprezentanţii grupului Nokia la solicitarea MEDIAFAX.

    În luna noiembrie 2013, acţionarii Nokia au aprobat vânzarea diviziei de telefoane mobile către Microsoft pentru 5,44 miliarde de euro.

    Acordul de vânzare cu Microsoft a fost semnat în luna septembrie, după ce Nokia şi-a pierdut relevanţa pe piaţa telefoanelor inteligente (smartphone), în lipsa unui răspuns credibil la iPhone, lansat în 2007 de grupul american Apple.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nokia a vândut subsidiara din România către altă entitate din grup pentru 18,8 milioane euro

     “Această schimbare face parte din pregătirea diviziei noastre de business D&S (Devices & Services) pentru tranziţia către Microsoft. Ne vom continua activitatea în România”, au declarat reprezentanţii grupului Nokia la solicitarea MEDIAFAX.

    În luna noiembrie 2013, acţionarii Nokia au aprobat vânzarea diviziei de telefoane mobile către Microsoft pentru 5,44 miliarde de euro.

    Acordul de vânzare cu Microsoft a fost semnat în luna septembrie, după ce Nokia şi-a pierdut relevanţa pe piaţa telefoanelor inteligente (smartphone), în lipsa unui răspuns credibil la iPhone, lansat în 2007 de grupul american Apple.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA: Teste pentru înlocuirea tuturor numerelor de telefon cu adrese IP

     FCC, comisia federală americană care reglementează industria telecom, a aprobat cu unanimitate de voturi testele, care vor presupune transferarea serviciilor de telefonie pe tehnologie digitală pentru a evalua impactul asupra clienţilor.

    Testările nu vizează tehnologia în sine, deja utilizată la scară largă, şi nu vor avea efecte în zona legislaţiei şi reglementărilor, au precizat reprezentanţii FCC.

    Printre obiectivele testelor se numără reacţia clienţilor şi performanţele tehnologiei digitale în situaţii de urgenţă sau în zone izolate.

    “Nu putem solicita în continuare operatorilor să investească atât în reţelele vechi, cât şi în infrastructură mai nouă”, a comentat comisarul FCC Ajit Pai, citat de Reuters.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA: Teste pentru înlocuirea tuturor numerelor de telefon cu adrese IP

    FCC, comisia federală americană care reglementează industria telecom, a aprobat cu unanimitate de voturi testele, care vor presupune transferarea serviciilor de telefonie pe tehnologie digitală pentru a evalua impactul asupra clienţilor.

    Testările nu vizează tehnologia în sine, deja utilizată la scară largă, şi nu vor avea efecte în zona legislaţiei şi reglementărilor, au precizat reprezentanţii FCC.

    Printre obiectivele testelor se numără reacţia clienţilor şi performanţele tehnologiei digitale în situaţii de urgenţă sau în zone izolate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prognoza BERD: urmează cinci ani slabi

    La ora actuală, notează BERD în ultimul său raport privind ţările în tranziţie, îngrijorările privind viitorul investiţiilor străine sunt probabil exagerate, însă există raţiuni de ordin fundamental pentru a anticipa o scădere a investiţiilor pe termen lung.

    Aceste raţiuni sunt legate de încetinirea sau chiar anularea unor reforme din Est începând de la jumătatea deceniului trecut, inclusiv în unele dintre noile state membre UE, de efectele politice şi sociale ale crizei financiare, care au dus în percepţia publică la blamarea democraţiei şi a pieţei libere pentru violenţa cu care criza a lovit această regiune, şi de creşterea economică slabă permanentizată începând din 2008.

  • Prognoza BERD: urmează cinci ani slabi

    La ora actuală, notează BERD în ultimul său raport privind ţările în tranziţie, îngrijorările privind viitorul investiţiilor străine sunt probabil exagerate, însă există raţiuni de ordin fundamental pentru a anticipa o scădere a investiţiilor pe termen lung.

    Aceste raţiuni sunt legate de încetinirea sau chiar anularea unor reforme din Est începând de la jumătatea deceniului trecut, inclusiv în unele dintre noile state membre UE, de efectele politice şi sociale ale crizei financiare, care au dus în percepţia publică la blamarea democraţiei şi a pieţei libere pentru violenţa cu care criza a lovit această regiune, şi de creşterea economică slabă permanentizată începând din 2008.

  • Studiourile Sony vor produce mai puţine filme şi se vor concentra mai mult asupra producţiilor TV

     Acest anunţ a fost făcut într-o perioadă în care Sony încearcă să obţină sprijinul investitorilor, după ce Daniel Loeb, directorul unui fond de investiţii, a cerut grupului, într-o scrisoare publică, în luna mai, să ofere investitorilor o parte din profiturile sale obţinute din industria de divertisment şi să facă o serie de reforme pentru a îmbunătăţi profitabilitatea companiei.

    Sony a ajuns la concluzia că poate obţine suma de 250 milioane de dolari prin reducerea cheltuielilor fixe şi variabile şi a cheltuielilor cu investiţiile şi va face acest lucru în următorii doi sau trei ani, a anunţat Michael Lynton, CEO-ul companiei Sony Entertainment.

    Sony a spus, totodată, că lucrează cu un “terţ” – identificat de presa americană ca fiind Bain & Co – pentru a identifica şi alte posibilităţi de reducere a costurilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro