BusinessMagazin

Tag: tranzactii

  • Unde-s doi puterea creşte: Care este apetitul investitorilor în acest an?

    Anul 2022 a fost unul dintre cei mai buni ani pentru business, inclusiv pentru piaţa de fuziuni şi achiziţii din România, care aproape a bătut recordul din 2008, arată un studiu Deloitte care urmăreşte tranzacţiile de peste 5 milioane de euro. Pe final de an însă, cu incertitudini în faţă, tumultul se domolise şi toată lumea se uita cu prudenţă la 2023. Care este apetitul investitorilor în acest an?

    „Mă aştept ca piaţa să se revigoreze în vară-toamnă. După cum spuneam, trendul pe care îl avem din iarnă mă aştept să continue în primele luni din 2023. Consider că există lichiditate suficientă, că există companii pentru investitori şi aceştia sunt interesaţi să investească în România, este clar unul dintre locurile la care ei se uită cu mare atenţie”, răspunde Radu Dumitrescu, care este partener coordonator al departamentului de consultanţă financiară la Deloitte România. Analiza Deloitte România asupra pieţei de fuziuni şi achiziţii, sau M&A (mergers and acquisitions), a relevat că au fost 158 de tranzacţii de peste 5 milioane de euro, a căror valoare a fost estimată de consultanţi la 6,5-7.5 miliarde de euro. În calculul pieţei au fost luate şi tranzacţiile a căror valoare nu a fost comunicată public.

    Potrivit studiului, peste o treime (36%) dintre aceste tranzacţii au fost în sectorul imobiliar. De asemenea, şi în sectorul energetic a fost efervescenţă: 11% din cele 157 de tranzacţii s-au făcut în zona de energie. „În cadrul studiului nostru am luat în considerare tranzacţiile cu participaţii tranzacţionate mai mari de 5%. De asemenea, am luat în considerare tranzacţii care s-au consumat local sau internaţional şi la cele internaţionale ne-am uitat dacă au o componentă locală. Am încercat să estimăm businessurile din România versus businessul internaţional. 157 dintre tranzacţii au corespuns  criteriilor menţionate.  Valoarea totală a tranzacţiilor a fost între  6,5 şi 7,5 miliarde de euro”, mai spune Radu Dumitrescu.

    Pentru a face o radiografie a pieţei de fuziuni şi achiziţii din 2022 şi pentru a pune pe masă perspectivele pentru 2023, Deloitte România cu sprijinul ecosistemului media ZF şi BUSINESS Magazin, a organizat conferinţa anuală Deloitte M&A, ediţia a doua. La dezbatere au participat fonduri de private equity, care au venit cu perspectiva investitorilor, jucători din piaţa de fuziuni şi achiziţii în 2022 şi specialiştii Deloitte şi Reff & Asociaţii/Deloitte Legal. În prima parte a evenimentului, Răzvan Popescu, CEO-ul Romgaz, producător de gaze cu capital de stat, a dat detalii despre tranzacţia record de 1 miliard de euro, prin care Romgaz a cumpărat jumătate din drepturile de exploatare ale zăcământului Neptun Deep.

    Tranzacţia a venit pe fondul ieşirii gigantului american ExxonMobil de la Marea Neagră. Celălalt partener de la Neptun Deep este OMV Petrom. „Din perspectiva tranzacţiei, a fost un fel de a alerga înainte să înveţi să mergi. Piaţa de M&A de la noi nu cred că este atât de dezvoltată astfel încât astfel de tranzacţii să se întâmple uzual. Noi am încercat mereu să comunicăm cu investitorii, orice pas pe care îl facem să fie comunicat cât mai clar şi mai corect”, povesteşte Răzvan Popescu.

    Cu toate că prognozele pentru economia europeană şi mondială indică cel puţin o încetinire a activităţii economice, perspectivele pentru piaţa românească sunt mai optimiste, este de părere Daniela Iliescu, director executiv la ROPEA, asociaţia fondurilor de private equity din România.  „Atât în zona corporaţiilor, cât şi în zona investitorilor financiari se poate observa o repoziţionare ca urmare a şocurilor din lanţul de producţie, a creşterii costurilor de finanţare, dar şi a presiunii unei eventuale recesiuni în 2023 în anumite pieţe dezvoltate. Dacă ne uităm la piaţa din România, aş spune că lucrurile sunt puţin diferite şi mai optimiste.”

    Într-un context în care consumul încetineşte vizibil, investiţiile, aşa cum a arătat ultimul trimestru din 2022 pentru economia României, joacă un rol esenţial. În acest context, industria fondurilor de investiţii ar trebui să fie o chestiune de interes naţional, au fost de acord speakerii conferinţei Deloitte M&A. „Îndrăznesc să spun că în momentul acesta vorbim de un interes naţional. Aş spune că noi avem un interes naţional pentru facilitarea dezvoltării industriei fondurilor din România. Iată că aproape jumătate de miliard de euro bat la uşă să intre în România”, a spus Andrei Burz-Pînzaru, partener la Reff & Asociaţii Î Deloitte Legal. Ca investitorii să vină, însă, este nevoie de un cadru fiscal şi legislativ predictibil, o poveste veche în România, dar încă de actualitate. Managerii de fonduri de investiţii au reiterat acest mesaj. „Piaţa românească este piaţa în care riscul e mare şi veniturile sunt mari. Aşa este privită de jucătorii locali, aşa este privită de jucătorii internaţionali şi până când nu ieşim din această paradigmă nu vom ieşi din problemă. Legislaţia din producţia de energie electrică din resurse regenerabile a suferit şase modificări anul trecut.” 

    „Îndrăznesc să spun că în momentul acesta vorbim de un interes naţional. Aş spune că noi avem un interes naţional pentru facilitarea dezvoltării industriei fondurilor din România. Iată că aproape jumătate de miliard de euro bat la uşă să intre în România.”

    Andrei Burz-Pînzaru, partener Reff & Asociaţii | Deloitte Legal

    „Mă aştept ca piaţa să se revigoreze în vară-toamnă. După cum spuneam, trendul pe care îl avem din iarnă mă aştept să continue în primele luni ale 2023. Consider că există lichiditate suficientă, că există companii pentru investitori şi aceştia sunt interesaţi să investească în România, este clar unul dintre locurile la care ei se uită cu mare atenţie.”

    Radu Dumitrescu, partener coordonator consultanţă financiară, Deloitte România

    „Atât în zona corporaţiilor, cât şi în zona investitorilor financiari se poate observa o repoziţionare ca urmare a şocurilor din lanţul de producţie, a creşterii costurilor de finanţare, dar şi a presiunii unei eventuale recesiuni în 2023 în anumite pieţe dezvoltate. Dacă ne uităm la piaţa din România, aş spune că lucrurile sunt puţin diferite şi mai optimiste.”

    Daniela Iliescu, director executiv, ROPEA

  • DEER, cel mai mare distribuitor de energie din România, parte a grupului Electrica, anunţă tranzacţii de 200 mil. lei cu Hidroelectrica în ultimul an

    Electrica (simbol bursier EL), furnizor şi distribuitor de energie electrică controlat majoritar de statul român prin Ministerul Energiei, şi-a informat investitorii cu privire la efectuarea unor tranzacţii realizate între 17 februarie 2022 şi 16 februarie 2023 între DEER, parte a grupului Electrica, şi Hidroelectrica, cel mai mare producător local de energie.

    Tranzacţiile sunt în valoare de 199 de milioane de lei, ceea ce depăşeşte pragul de 5% din activele nete ale Electrica, conform situaţiilor financiare individuale de la jumătatea anului trecut, se arată într-un raport publicat vineri la BVB.

    Obiectul tranzacţiilor a constat în „prestarea serviciului de distribuţie a energiei electrice de către operatorul de distribuţie pentru utilizatorii, clienţi finali ai furnizorului, ale căror instalaţii sunt racordate la reţeaua electrică a operatorului de distribuţie”, cât şi în „cumpărarea de energie electrică prin negociere directă”.

    Distribuţie Energie Electrică România (DEER) este cel mai mare distribuitor de energie la nivel local, cu 3,7 milioane de consumatori conectaţi la începutul anului trecut.

    Electrica a avut un profit net de 533,7 milioane de lei la nivel consolidat în primele nouă luni de anul trecut, cu 640,8% peste rezultatul perioadei similare din 2021. Veniturile au urcat cu 44,4% la 7,2 miliarde de lei, potrivit raportului trimestrial.

    În ultimul an, acţiunile EL au pierdut 10%, pe un rulaj de 148 de milioane de lei. Compania inclusă în indicele BET valorează 3,1 miliarde de lei, statul român deţinând 49% din capitalul social.

     

  • Pe lângă lichiditatea istorică de aproape 100 mil. lei, anul 2022 a mai adus un record la Bursa de Valori Bucureşti: rulaj record de 24 mld. lei în 1,7 milioane de tranzacţii

    Investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti au realizat 1,67 milioane de tranzacţii în 2022, un număr record, cu 9% peste nivelul din 2021, arată datele publicate de BVB. De asemenea, anul trecut au fost realizate 42 de runde de finanţare, mai mult de jumătate din nivelul record din 2021. 

    Valoarea totală a rundelor a ajuns la 1,9 miliarde euro, apropiat de maximul din 2021, de 2 miliarde euro. 

    „Anul 2022 a fost un adevărat caruşel pentru pieţele de capital internaţionale, care au fost marcate de volatilitate accentuată. După o perioada foarte lungă caracterizată prin politici monetare relaxate, presiunile inflaţioniste au determinat demararea unui ciclu de creştere agresivă a dobânzilor la nivel global. Ceea ce a fost remarcabil în 2022 este faptul că rundele de finanţare prin piaţa de capital au continuat, chiar dacă într-un ritm mai lent, fiind dovezi clare că ne îndeplinim cu eficienţă rolul de pilon esenţial pentru finanţarea economiei”, a spus Radu Hanga, preşedintele BVB.

    În ceea ce priveşte rulajul, BVB  a atins un nou record, cu o valoare de tranzacţionare pe toate pieţele, cu toate tipurile de instrumente financiare, de 24 miliarde lei, în creştere cu 11%. Pe segmentul de acţiuni, anul trecut au fost realizate tranzacţii de aproape 13,5 miliarde lei. Lichiditatea medie zilnică pe Piaţă Reglementata (PR) şi Sistemul Multilateral de Tranzacţionare (SMT) a fost de 95,6 milioane lei. 

     

  • A început prăbuşirea pieţei imobiliare: Tranzacţiile în una dintre cele mai puternice pieţe europene au scăzut cu 50%

    Piaţa imobiliară din Germania a suferit o lovitură profundă în trimestrul al patrulea, deoarece investitorii s-au ferit de tranzacţii din cauza creşterii costurilor de finanţare, a raportat Bloomberg.

    Investiţiile totale în sectorul imobiliar comercial al ţării au atins doar 9,9 miliarde de euro (10,6 miliarde de dolari) în ultimele trei luni ale anului 2022, o scădere de 50% faţă de media pe cinci ani a perioadei, potrivit unui raport publicat luni de unitatea imobilară BNP Paribas. Evoluţia se datorează în mare parte creşterii ratelor dobânzilor, slăbirii economiei şi inflaţiei record, se arată în comunicat.

    Înrăutăţirea mediului „a anulat o serie semnificativă de tranzacţii mari care se aflau deja în stadiul de marketing”, deoarece costurile de finanţare în creştere au creat o pană între aşteptările cumpărătorilor şi ale vânzătorilor cu privire la preţuri, a declarat Marcus Zorn, directorul executiv al BNP Paribas Real Estate Germania. Tendinţa va continua probabil şi în prima jumătate a anului 2023, dar se va inversa în a doua jumătate, a spus el.

    O dinamică similară are loc şi pe piaţa imobiliară rezidenţială, unde volumul tranzacţiilor pentru întregul an s-a prăbuşit cu 74% faţă de 2021, a declarat BNP într-un comunicat de presă separat.

    Firmele imobiliare din Europa se confruntă cu o scădere a evaluărilor şi a tranzacţiilor după ce Banca Centrală Europeană şi alţi factori de decizie politică monetară au crescut rapid ratele dobânzilor în 2022, punând capăt unui boom al preţurilor activelor care a durat mai bine de un deceniu.

  • Cea mai mare bătălie pe ambulatoriu. Marile reţele private de sănătate înghit zeci de clinici din ţară pentru portofoliul de medici specialişti care nu mai sunt de găsit la stat şi pe care statul pune acum taxă

    ♦ MedLife a semnat 13 tranzacţii în acest an, Regina Maria şi-a adjudecat  9 clinici din ţară într-o piaţă în care marii jucători îi preiau pe cei mici şi mijlocii pentru a avea cât mai mulţi medici specialişti, iar statul tocmai ce anunţă că pune o taxă suplimentară pentru accesul la medicii specialişti în unităţile sanitare de stat.

    Marii jucători de pe piaţa serviciilor medicale private au bifat anul acesta achiziţii de zeci de milioane de euro, focusul fiind pe clinicile mici şi mijlocii din diferite oraşe ale ţării. Aceste tranzacţii întăresc poziţia marilor reţele în ţară în special pe partea de ambulatoriu, unde cei mai mulţi pacienţi accesează serviciile medicale contra cost.

    MedLife a semnat 13 tranzacţii în acest an,  Regina Maria a cumpărat 9 companii, iar suedezii de la Medicover au bifat trei tranzacţii în acest an până acum.

    Privaţii au pariat pe asistenţa medicală specializată, pe nivelul secundar,  şi au dezvoltat în principal infrastructura de ambulatoriu, unde cei mai mulţi pacienţi plătesc serviciile medicale. Atragerea de medici specialişti în clinicile pe care le deţin reprezintă principala prioritate, în piaţă se duce o „bătălie“ pe cei mai buni medici care sunt vânaţi de reţelele private.

    Deşi au făcut investiţii şi în spitale private, cei mai mulţi operatori privaţi nu asigură şi urgenţele medicale, care îşi găsesc în continuare rezolvare în spitalele de stat. Între timp medicina în ambulatoriul spita­lelor de stat, unde încă există teoretic infrastructura necesară, este pe cale de dispa­riţie, între „nu avem niciun loc dispo­nibil“, „acel medic consultă doar contra cost“ sau „nu facem programări“.

    Realitatea din teren arată că pacientul român nu doar că găseşte cu greu un loc la consultaţie cu bilet de trrimitere, dar nici măcar nu poate efectua un set de analize medicale în baza biletului atunci când are nevoie. Chiar Avocatul Poporului (AP) constată că  termenele de aşteptare sunt prea lungi pentru analize medicale şi propune o platformă electronică ca să îmbunătăţească accesul pacienţilor la aceste servicii.

    Paradoxal însă,  prin strategia naţională de sănătate 2022-2030 Ministerul Sănătăţii îşi asumă implementarea unor reforme pentru „accesul în timp util la servicii de sănătate“ dar şi „diversificarea serviciilor de sănătate oferite ca şi servicii ambulatorii“. Mai nou, statul propune chiar introducerea unei noi taxe (co-plată) pentru pacienţii  care vor să acceseze  serviciile medicale ale unui anumit medic, ca parte a unor „mecanisme inovative de plată a serviciilor şi profesioniştilor din sănătate“, potrivit proiectului de hotărâre a Guvernului  privind aprobarea strategiei naţionale de sănătate 2022-2030 publicat pe site-ul ministerului.

    În prezent, medicii din spitalele de stat sunt de găsit pentru consultaţie în ambulatoriul clinicilor private, al căror business  este în creştere. Datele de la ONRC arată că afacerile companiilor care activează în acest domeniu (asistenţă medicală specializată, cod CAEN 8622) au ajuns anul trecut la 9,1 miliarde de lei (1,9 miliarde de euro), faţă de 7,2 miliarde de lei anul anterior.

    „(…) În ciuda faptului că a fost un an complicat, am reuşit să continuăm expansiunea la nivel naţional într-un ritm accelerat, marcând nu mai puţin de 13 tranzacţii importante în primele nouă luni ale anului, dincolo de cele 7 proiecte dezvoltate organic“, a declarat pentru ZF Mihai Marcu, CEO şi preşedinte al MedLife Group. El a precizat că Medlife a achiziţionat aât business-uri cu servicii medicale integrate care urmează modelul companiei, cât şi business-uri de nişă din zona oncologiei, oftalmologiei şi wellness.

    Şi Regina Maria a semnat 9 tranzacţii anul acesta, pe lângă investiţiile realizate în dezvoltarea organică.

    „Am cumpărat 9 companii, focusul nostru fiind pe creştere organică. Am creat peste 10.000 de mp noi de infrastructură medicală doar anul acesta prin creştere organică, nu prin achiziţii”, au transmis către ZF oficialii reţelei Regina Maria.

    Pe de altă parte, suedezii de la Medicover au preluat trei companii în acest an, reţeaua de clinici Laurus Medical, spitalul Polaris Medical de lângă Cluj Napoca şi clinica MediPlus.

    Numărul de companii din sectorul de asistenţă medicală specializată a crescut la 8.800 de firme anul trecut, faţă de 8.082 de companii în 2020, arată datele ONRC.

  • Reţelele de farmacii au ieşit la cumpărături: şapte tranzacţii s-au încheiat doar în ultimul an

    În ultimele 12 luni, reţelele de farmacii, atât cele active naţional, cât şi cele regionale, au anunţat achiziţia unor businessuri mai mici, cele şapte tranzacţii adunate de ZF vizând un număr total de 155 de unităţi farmaceutice.

    Cel mai activ jucător la achiziţii în acest domeniu a fost Dr. Max/ Sensiblu, cu trei din şapte tranzacţii.

    Şi în curtea retailerilor mai mici, cu prezenţă doar în câteva judeţe, s-au adăugat noi farmacii în urma unor achiziţii, deşi au cumpărat mai puţine unităţi faţă de operatorii naţionali.

    Cea mai mare tranzacţie ca număr de unităţi a bifat-o Dr. Max Group, care a anunţat în octombrie 2022 achiziţia farmaciilor şi a diviziei de distribuţie a ungurilor de la Gedeon Richter. Tranzacţia este evaluată la peste 20 mil. euro, potrivit surselor ZF, şi include 94 de farmacii Richter, aflându-se în analiza Concurenţei. Această mutare duce numărul de farmacii din portofoliul Sensiblu/ Dr. Max la peste 800 de unităţi şi apropie jucătorul de liderul pieţei, Catena, care are 900 de farmacii la nivel naţional.

     

  • Rusia a devenit a treia cea mai mare piaţă pentru tranzacţii cu yuani în afara Chinei, deoarece sancţiunile occidentale blochează plăţile în dolari şi euro

    Rusia este a treia cea mai mare piaţă pentru tranzacţii cu yuani în afara Chinei, deoarece sancţiunile occidentale blochează plăţile folosind dolarul şi euro, raportează Insider.

    Companiile şi băncile cu sediul în Rusia au fost implicate în aproape 4% din tranzacţiile cu yuani la nivel global în luna iulie, potrivit datelor SWIFT compilate de Reuters. Aceasta este o creştere de la 1,42% în iunie şi 0% în februarie, când Rusia a început războiul împotriva Ucrainei.

    Hong Kong a păstrat primul loc ca cel mai mare utilizator al yuanului în afara continentului, reprezentând 73,8%. Marea Britanie este pe locul al doilea cu 6,4%.

    Între timp, yuanul este a cincea cea mai utilizată monedă pe pieţele internaţionale de plăţi, conform datelor SWIFT. Dolarul american rămâne în vârf, urmat de euro, lira sterlină şi yenul japonez.

    Kremlinul a crescut constant utilizarea monedei chineze pentru a eluda sancţiunile occidentale.

    Rusia a plătit pentru exporturile sale de petrol în yuani în loc de dolari, acceptând moneda şi pentru transporturile de cărbune. În martie, banca centrală a Rusiei a declarat că va folosi yuanul în rezervele sale valutare.

    După ce Rusia a invadat Ucraina, guvernele occidentale au îngheţat rezervele de valută ale Moscovei deţinute în străinătate, împiedicând în mare măsură ţara să tranzacţioneze în dolari şi euro.

  • SVN Romania: Tranzacţiile pe piaţa rezidenţială au crescut cu 3,4% la nivel naţional în semestrul I

    Peste 85.000 de case şi apartamente au fost vândute în România în primele şase luni din acest an, în creştere cu 3,4% faţă de perioada similară din 2021, în timp ce numărul de locuinţe vândute în Bucureşti şi Ilfov a crescut anual cu 16,6%, relevă un raport al compania de consultanţă imobiliară SVN.

    Cele mai multe tranzacţii cu locuinţe au fost încheiate în 2022 în Bucureşti şi împrejurimi, Timiş, Cluj, Braşov, Constanţa şi Iaşi, arată datele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

    Timişoara a devenit astfel a doua cea mai mare piaţă rezidenţială regională din România, după regiunea Bucureşti – Ilfov, depăşind Cluj-Napoca atât din punct de vedere al livrărilor de locuinţe şi al proiectelor rezidenţiale noi aflate în construcţie cât şi din punct de vedere al tranzacţiilor cu locuinţe.

    Aproape 5.300 de locuinţe noi au fost finalizate anul trecut în Timişoara şi în împrejurimi potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), în timp ce în primul semestru din acest an au fost vândute aproape 5.800 de case şi apartamente în Timiş, procentul majoritar al tranzacţiilor fiind încheiate în oraş şi localităţile limitrofe.

    În Cluj – Napoca şi împrejurimi au fost finalizate puţin peste 4.100 de locuinţe anul trecut, datele biroului local SVN Romania | Cluj indicând o potenţială nouă reducere de livrări în acest an, până la aproximativ 3.500 de locuinţe noi, un nivel de peste două ori mai redus faţă de vârful înregistrat în 2019, de peste 7.500 de locuinţe finalizate – fapt care a contribuit la plasarea Cluj – Napoca pe treapta întâi în rândul celor mai scumpe pieţe rezidenţiale din ţară.

    Din punct de vedere al tranzacţiilor, aproximativ 5.170 de vânzări au fost încheiate în Cluj în primele şase luni din 2022, Braşovul situându-se pe următoarea poziţie, cu aproximativ 5.130 de tranzacţii.

    ”Piaţa rezidenţială a înregistrat rezultate bune în primele şase luni din acest an, cu creşteri de tranzacţii, care sunt raportate la 2021, cel mai bun an din istorie. Pe de o parte, este vorba de livrările de locuinţe noi iar pe de altă parte vorbim de tranzacţii încheiate pe piaţa liberă, indiferent de anul de finalizare, cererea fiind una solvabilă, într-un context în care creşterile salariale se apropie de 13% la nivel naţional în ultimul an. Temerile privind evoluţiile macroeconomice şi geopolitice din următoarea perioadă precum şi reducerea gradului de accesibilitate a accesării unui credit ipotecar, ca urmare a creşterilor accelerate de dobânzi, reprezintă principalele dificultăţi întâlnite în acest moment”, afirmă Andrei Sârbu, CEO SVN Romania.

    Clasamentul celor mai mari pieţe rezidenţiale regionale din România, după Bucureşti-Ilfov, Timişoara şi Cluj – Napoca, este completat de Constanţa şi Braşov, ambele cu aproximativ 2.800 de livrări, Sibiu şi Iaşl fiind celelalte două regiuni în care se livrează anual peste 2.000 de noi apartamente şi case.

    Oraşul reşedinţă de judeţ în care s-au finalizat cele mai puţine locuinţe noi în 2021 a fost Reşiţa, cu cinci finalizări potrivit datelor INS, urmat de Miercurea Ciuc, Giurgiu, Slobozia şi Alexandria, fiecare cu mai puţin de 50 de locuinţe finalizate.

    Datele SVN Romania arată că peste 27.000 de noi locuinţe se aflau la începutul acestui an în construcţie în Bucureşti şi împrejurimi, acesta fiind cel mai mare volum din istoria recentă. Numărul caselor şi apartamentelor finalizate în Bucureşti şi Ilfov în primul trimestru din 2022 a crescut cu 43% faţă de perioada similară din 2021.

    SVN Romania este consultantul şi agentul a peste 20 proiecte rezidenţiale amplasate în Bucureşti şi în ţară. SVN International Corp. are peste 200 de birouri în opt ţări şi regiuni, în care activează peste 1.600 de consultanţi imobiliari şi personal administrativ.

     

  • Piaţa rezidenţială din Bucureşti a crescut cu două cifre în primul semestru, în timp ce la nivel naţional volumele stagnează

    ♦ În primul semestru la nivel naţional numărul locuinţelor tranzacţionate a crescut cu numai 3% faţă de S1 2021 în timp ce în Bucureşti volumele au urcat cu 19%, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

    În luna iunie 2022 au fost vândute, la nivelul întregii ţări, 52.946 de imobile – luând în calcul atât locuinţe cât şi terenuri, cu 11.660 mai puţine faţă de luna mai. Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul tranzacţiilor în luna iunie este cu 1.835 mai mic faţă de perioada similară a anului 2021, potrivit datelor ANCPI.  Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în iunie 2022, în Bucureşti – 10.616, Ilfov – 3.495 şi Braşov – 2.714. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt Călăraşi – 292, Covasna – 309 şi Teleorman – 313. În primele şase luni ale anului 2022 au fost tran­zacţionate 341.073 de imobile, cu 21.176 mai multe faţă de perioada similară a anului tre­cut. Cele mai multe vânzări au fost în­registrate în luna martie – 72.123, iar cele mai puţine, în ianuarie – 39.510.

    „Datele ANCPI arată că numărul locuinţelor vândute în Bucureşti şi Ilfov în semestrul unu din 2022 a fost cu 16,6% mai mare comparativ cu primul semestru din 2021 – când s-a înregistrat un record absolut, vânzările de locuinţe au fost la un vârf absolut şi totuşi avem creşteri şi în 2022. Iar majorarea anuală a nu­mă­rului de tranzacţii înregistrată la nivel naţional a fost de 3% în primele şase luni din acest an“, explică Andrei Sârbu, CEO, SVN Romania.

    Statisticile oficiale includ exclusiv contracte finale şi implicit sunt şi rezultate bazate pe ante-contractarea din 2021.

    „Anul 2022 debutase cu un ianuarie şi februarie excelente, cele mai bune luni post 2008 în materie de vânzări, ante-contracte noi pentru locuinţe noi. Însă declanşarea conflictului din Ucraina şi creşterea inflaţiei, a dobânzilor şi a incertitudinile privind viitorul au dus la scăderi semnificative ale numărului de ante-contracte noi, scăderi care s de două cifre faţă de anul trecut“, a explicat CEOul companiei de consultanţă imobiliară.

    Segmentul nou deţine însă doar aproximativ o treime din toată piaţa rezidenţială. Cele mai multe tranzacţii se realizează cu locuinţe de pe piaţa liberă, adică care sunt revândute de proprietari, indiferent de anul de finalizare – 1964, 1983 sau 2019. Iar perioada de ante contractare de pe piaţa liberă este de maximum două luni.

    „Tranzacţiile în Bucureşti şi Ilfov au crescut anual cu 5% în iunie, cu 32% în mai şi cu 13% în aprilie, toate aceste majorări fiind obţinute într-un context în care pentru două treimi din piaţă antecontractele au fost semnate covârşitor după declanşarea conflictului din Ucraina. Explicaţia vine din incertitudinile privind viitorul – cum vor evolua dobânzile în următorul an, când se va livra apartamentul nou ante-contractat acum, cum va evolua economia şi afacerile companiei în care lucrez – şi din preţurile care sunt mai reduse, în general, pe piaţa liberă. Deci cumpărătorii sunt solvabili, mulţi sunt eligibili şi pentru a contracta un credit ipotecar fără codebitor, însă incertitudinile legate de viitor îi fac să amâne decizia de a cumpăra o locuinţă aflată în construcţie sau să se reorienteze spre piaţa liberă, unde cumpără într-un interval scurt, de câteva luni“, a spus Andrei Sârbu.

    Scăderea antecontractelor va duce invariabil şi la scăderi ale numărului final de tranzacţii cu locuinţe, estimează directorul SVN Romania, însă el explică faptul că cifrele sunt comparate cu cele din 2021, un vârf absolut, când în Bucureşti şi Ilfov s-au vândut cu 37% mai multe apartamente şi case versus 2020. Când şi atunci a fost o creştere de aprox. 5%, cu două luni de lockdown şi incertitudinile legate de Covid-19.

    „Deocamdată suntem după şase luni la o creştere de 16,6%, anul s-ar putea încheia chiar pe plus iar scăderea actuală de antecontracte să ducă la o scădere statistică în 2023, însă ne comparăm cu ani precedenţi de recorduri absolute, rămâne de văzut cum va fi afectată piaţa în sine însă este cert că momentul este mai dificil“, a spus CEO-ul.

    Pe de altă parte, în Bucureşti dezvoltatorii se confruntă cu un caz aparte cauzat de problemele urbanistice care vor duce la o reducere drastică a ofertei în următorii patru ani.

    „Piaţa chiriilor va creşte în consecinţă, inclusiv ca nivel al chiriilor lunare – anual avem zeci de mii de persoane care se stabilesc în Bucureşti, fie că vorbim de studenţi sau relocare profesională. Toate aceste persoane nu vor mai avea la fel de multe opţiuni în ceea ce priveşte o locuinţă nouă amplasată în oraş şi astfel oferta şi cererea (cea calculată la nivelul actual) se vor regla. O situaţie similară se înregistrează de câţiva ani în Cluj – Napoca, fapt care a dus la creşterile semnificative de preţuri şi de chirii“, a concluzionat Andrei Sârbu.

  • Cum îşi aminteşte şeful zonei de Strategie şi Tranzacţii de la EY anii ‘90 şi momentul integrării României în UE?

    România a avut un proces de privatizare mai lent decât alte ţări din Europa Centrală şi de Est, demarat abia din 1993, şi de aceea şi fluxul de investiţii străine a fost mai lent, îşi aminteşte Peter Latos, Head of Consulting, Strategy and Transactions EY Romania.

    ”Abia spre finalul anilor 90 s-a văzut o creştere a sectorului privat. Totuşi, ritmul este mai lent decât în alte ţări din zonă, chiar dacă el accelerează acum”.

    Având în vedere acest demaraj mai lent, intrarea României în UE în 2007 a avut un impact foarte important şi a dus la creşterea investiţiilor străine. ”România a ajuns acum să aibă un volum mare de investiţii, mai ales pe zona de M&A. Nu doar din Europa, ci şi din China sau UK”.

    Astfel, chiar dacă valoarea tranzacţiilor a scăzut în primele 4 luni ale anului, la fel cum s-a intâmplat peste tot în lume, numărul de tranzacţii a fost stabil, ceea ce arată încrederea investitorilor, a mai spus managerul EY în cadrul conferinţei ZF Cei mai mari jucători din economie.