Tag: transporturi

  • Eurostat: În România, terenul arabil costă mai puţin de 1 leu metrul pătrat, minimul pieţei din UE

    La exproprierile pentru construcţia de autostrăzi, statul le oferă proprietarilor, ca despăgubire, sume între 1,5 şi 3,5 lei pe metrul pătrat, arată ultimele proiecte normative lansate în acest sens de Ministerul Transporturilor.

    La nivel de state membre ale Uniunii Europene, preţul de aproape 2.000 de euro pe hectarul arabil este cel mai mic din Europa, iar la nivel de regiune, în Bulgaria – zona Yugozapaden – costurile pentru un hectar arabil sunt şi mai mici, 1.165 de euro/hectar.

    Cel mai mare preţ de achiziţie pentru un hectar arabil din UE a fost în Olanda: 63.000 de euro în 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXCLUSIV | Rovinieta pentru dube şi camioane se va scumpi cu cel puţin 85%. Cât vor plăti şoferii în 2018

    De exemplu, rovinieta pentru vehiculele de transport de marfă cu masa cuprinsă între 3,5 şi 7,5 tone creşte de la 4 la 12 euro pentru o zi, de la 16 la 30 de euro pentru 7 zile, apoi de la 32 la 60 de euro pentru 30 de zile, de la 92 la 171 de euro pentru 90 de zile şi de la 320 la 600 de euro pentru 12 luni.

    În continuare, rovinieta pentru vehiculele de transport de marfă cu masa cuprinsă între 7,5 şi 12 tone creşte de la 7 la 12 euro pentru o zi, de la 28 la 33 de euro pentru 7 zile, apoi de la 56 la 66 de euro pentru 30 de zile, de la 160 la 188 de euro pentru 90 de zile şi de la 560 la 660 de euro pentru 12 luni.

    Cât va costa noua rovinietă:

    Categoria A – autoturisme
    7 zile – 3 euro;
    30 de zile – 7 euro;
    90 de zile – 13 euro;
    12 luni – 28 de euro.

    Categoria B – vehicule de transport marfă cu MTMA (masa totală maxim autorizată) între 0 si 3,5 tone
    7 zile – 6 euro;
    30 de zile – 16 euro;
    90 de zile – 36 de euro;
    12 luni – 96 de euro.

    Categoria C – vehicule de transport marfa cu MTMA între 3,5 si 7,5 tone
    1 zi – 12 euro;
    7 zile – 30 de euro;
    30 de zile – 60 de euro;
    90 de zile – 171 de euro;
    12 luni – 600 de euro.

    Categoria D – vehicule de transport marfa cu MTMA între 7,5 si 12 tone
    1 zi – 12 euro;
    7 zile – 33 de euro;
    30 de zile – 66 de euro;
    90 de zile – 188 de euro;
    12 luni – 660 de euro.

    Categoria E – vehicule de transport marfa cu MTMA mai mare sau egală cu 12 t, cu maxim 3 axe (inclusiv)
    1 zi – 12 euro;
    7 zile – 36 de euro;
    30 de zile – 72 de euro;
    90 de zile – 206 euro;
    12 luni – 720 de euro.

    Categoria F – vehicule de transport marfa cu MTMA mai mare sau egala cu 12 t, cu minimum 4 axe (inclusiv)
    1 zi – 12 euro;
    7 zile – 60 de euro;
    30 de zile – 121 de euro;
    90 de zile – 345 de euro;
    12 luni – 1.210 euro.

    Categoria G – vehicule de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune (inclusiv şoferul) şi maxim 23 de locuri pe scaune
    1 zi – 4 euro;
    7 zile – 20 de euro;
    30 de zile – 52 de euro;
    90 de zile – 120 de euro;
    12 luni – 320 de euro.

    Categoria H – vehicule de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune (inclusiv şoferul).
    1 zi – 7 euro;
    7 zile – 35 de euro;
    30 de zile – 91 de euro;
    90 de zile – 210 euro;
    12 luni – 560 de euro.

    Potrivit proiectului normativ, tarifele de utilizare achitate anterior intrării în vigoare a tarifelor prevăzute în noua Ordonanţă „îşi vor menţine valabilitatea”, în sensul că după intrarea în vigoare şoferii nu trebuie să achiziţioneze noi roviniete, ci merg cu cele pe care le-au cumpărat anterior.

    La ce curs valutar se calculează rovinieta, exprimată în euro? Potrivit Art. 6 din Ordonanţa 15/2002, utilizatorii infrastructurii de transport rutier cu autovehicule înmatriculate în România vor achita rovinieta „în lei, la cursul de schimb al zilei comunicat de Banca Naţională a României (BNR) la data cumpărării”. Iar utilizatorii cu autovehicule înmatriculate în alte state vor achita rovinieta „în valută liber convertibilă la echivalentul tarifului exprimat în euro sau în lei”, la cursul de schimb al zilei comunicat de BNR la data cumpărării.

     

  • Când vom avea metrou până la Aeroportul Otopeni. Anunţul ministrului Transporturilor

    ”Această magistrală cu siguranţă va fi gata în anul 2020, până în anul 2020, adică va fi gata la timp pentru angajamentul care îl are România cu activităţile din anul 2020”, a spus Felix Stroe la începutul şedinţei de Guvern.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Ministerul Transporturilor, parte civilă în dosarul “Astoria”. Prejudiciul este de 7,6 milioane de euro

    Suma de 7,6 milioane de euro, constituind prejudiciul material, reprezintă 3,2 milioane de euro – valoarea de piaţă a activului Hotel Restaurant Astoria (drept de proprietate asupra clădirii şi drept de folosinţă asupra terenului aferent în suprafaţă de 1.218,35 mp) şi 4,4 milioane de euro – drept de proprietate asupra clădirii şi asupra terenului aferent în suprafaţă de 1.781,80 mp, potrivit concluziilor expertului tehnic judiciar, citate în comunicatul emis de Ministerul Transporturilor.

    În urma executării silite, Hotelul Restaurant Astoria, ce aparţinea Ministerului Transporturilor în calitate de acţionar unic al SFT CFR SA, a fost adjudecat către Orhideea Gardens SRL.

    În septembrie 2014, prin ordinul ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Hotelul Restaurant Astoria, alături de alte active, a fost transferat din patrimoniul CFR SA (SAAF) în patrimoniul SFT CFR SA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trecută “din pix” de la profit la pierdere: tăierea subvenţiilor pentru CFR Călători a trecut societatea pe pierdere în 2017

    CFR Călători estimează pierderi de 90,5 milioane de lei în bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe 2017, potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern pus în dezbatere de Ministerul Transporturilor, de la un profit de 1,4 milioane de lei, în varianta propusă în luna martie.

    Schimbările proiectului de buget rectificat vizează „modificarea alocaţiilor de la bugetul de stat sub forma subvenţiilor conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 63/2017 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2017”, se arată în nota de fundamentare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trecută “din pix” de la profit la pierdere: tăierea subvenţiilor pentru CFR Călători a trecut societatea pe pierdere în 2017

    CFR Călători estimează pierderi de 90,5 milioane de lei în bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe 2017, potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern pus în dezbatere de Ministerul Transporturilor, de la un profit de 1,4 milioane de lei, în varianta propusă în luna martie.

    Schimbările proiectului de buget rectificat vizează „modificarea alocaţiilor de la bugetul de stat sub forma subvenţiilor conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 63/2017 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2017”, se arată în nota de fundamentare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aceasta va fi cea mai MARE LOVITURĂ a unui Guvern al României din ultimii 30 de ani încoace. Anunţul a fost făcut chiar în timpul şedinţei de guvern de azi

    Este vorba de Ploieşti-Braşov, iar previziunea îi aparţine ministrului Transporturilor, Felix Stroe. Deşi nu a avansat un termen, optimismul său se bazează pe o colaborare cu Banca Mondială, care ar fi dispusă să finanţeze lucrarea şi a  cărei echipă tehnică e deja în teren pentru a identifica „punctele nevralgice”

    Tronsonul Ploieşti-Braşov a fost o provocare pentru toţi miniştrii Transporturilor, în 2009, Radu Beceanu anunţând că va fi gata cinci ani mai târziu, iar ulterior Ioan Rus avansa 2017 ca termen.  Lucrările nu au început însă niciodată.

    „Echipa tehnică a Ministerului Transporturilor e pe teren să vizioneze punctele nevralgice de pe autostrada Ploieşti-Braşov, cu echipa tehnică de la Banca Mondială. După ce se întorc din teren, se face o foaie de parcurs foarte condensată. Am credinţa că, dacă o gestionăm cum trebuie , vom face extrem de repede autostrada. E o oportunitate extraordinară”, a spus Felix Stroe, în debutul şedinţei de Guvern.

    Premierul Mihai Tudose s-a întâlnit, marţi, la Palatul Victoria, cu o delegaţie a Băncii Mondiale care i-a adus la cunoştinţă că instituţia financiară a decis să ofere asistenţă în ceea ce priveşte implementarea proiectului autostrăzii Ploieşti-Braşov.

    Delegaţia Băncii Mondiale a fost condusă de către Tatiana Proskuriakova, manager de ţară, care l-a informat pe premierul Tudose de decizia luată de către BM.

    ”Salutăm decizia Băncii Mondiale de a sprijini modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport din România, domeniu prioritar pentru Guvern. Dorim ca acest proiect de importanţă strategică, finanţat de BancaMondială, să reprezinte începutul unei schimbări de paradigmă în zona investiţiilor din infrastructura rutieră”, a declarat premierul Tudose.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Aceasta va fi cea mai MARE LOVITURĂ a unui Guvern al României din ultimii 30 de ani încoace. Anunţul a fost făcut chiar în timpul şedinţei de guvern de azi

    Este vorba de Ploieşti-Braşov, iar previziunea îi aparţine ministrului Transporturilor, Felix Stroe. Deşi nu a avansat un termen, optimismul său se bazează pe o colaborare cu Banca Mondială, care ar fi dispusă să finanţeze lucrarea şi a  cărei echipă tehnică e deja în teren pentru a identifica „punctele nevralgice”

    Tronsonul Ploieşti-Braşov a fost o provocare pentru toţi miniştrii Transporturilor, în 2009, Radu Beceanu anunţând că va fi gata cinci ani mai târziu, iar ulterior Ioan Rus avansa 2017 ca termen.  Lucrările nu au început însă niciodată.

    „Echipa tehnică a Ministerului Transporturilor e pe teren să vizioneze punctele nevralgice de pe autostrada Ploieşti-Braşov, cu echipa tehnică de la Banca Mondială. După ce se întorc din teren, se face o foaie de parcurs foarte condensată. Am credinţa că, dacă o gestionăm cum trebuie , vom face extrem de repede autostrada. E o oportunitate extraordinară”, a spus Felix Stroe, în debutul şedinţei de Guvern.

    Premierul Mihai Tudose s-a întâlnit, marţi, la Palatul Victoria, cu o delegaţie a Băncii Mondiale care i-a adus la cunoştinţă că instituţia financiară a decis să ofere asistenţă în ceea ce priveşte implementarea proiectului autostrăzii Ploieşti-Braşov.

    Delegaţia Băncii Mondiale a fost condusă de către Tatiana Proskuriakova, manager de ţară, care l-a informat pe premierul Tudose de decizia luată de către BM.

    ”Salutăm decizia Băncii Mondiale de a sprijini modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport din România, domeniu prioritar pentru Guvern. Dorim ca acest proiect de importanţă strategică, finanţat de BancaMondială, să reprezinte începutul unei schimbări de paradigmă în zona investiţiilor din infrastructura rutieră”, a declarat premierul Tudose.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • 13 ani de Business Magazin: Tânărul de 35 de ani care mişcă Europa de Vest cu TIR-urile româneşti

    Decebal Popescu are 35 de ani şi conduce una dintre cele mai dinamice afaceri din transporturi. A preluat conducerea Cartrans, „când curtea era toată portocalie” şi a redresat compania în plină criză, în timp ce concurenţii lui pierdeau dramatic cotă de piaţă.

    Decebal Popescu, directorul general al firmei prahovene de transport Cartrans, începe discuţia despre afacerea pe care o conduce făcând referire la stilul antreprenorial de management pe care îl aplică în afacerea ajunsă anul trecut la peste 15 milioane de euro. În 2011, când avea 33 de ani, Popescu a primit funcţia de CEO, cu scopul de  a transforma compania „într-o forţă a Europei de Est„. Era momentul când inginerul Cristian Preda, proprietarul afacerii şi fost fotbalist al echipei Petrolul, a decis să facă pasul înapoi după ce îşi formase ani buni sub acoperişul propriu noua structură de conducere.

    „Patronul sau acţionarul majoritar e mult prea puţin implicat, ceea ce în industria noastră e o raritate. Ne vedem doar când avem ceva de vorbit, de regulă o dată la fiecare trei luni.” În piaţa transportatorilor, afacerile au o puternică amprentă antreprenorială, cele mai multe businessuri fiind începute şi apoi conduse chiar de către fondatori. E cazul companiilor Dumagas, deţinută şi condusă de Mihai Dugăeşescu, Internaţional Lazăr, păstorită de Ion Lazăr, Trans Car, afacerea lui Aurel Albu, şi, până acum doi ani, Edy Spedition, liderul de atunci al pieţei ieşit din mâinile lui Alin Popa, decedat în urma unui accident rutier.

    „Multă lume din industrie mă identifică pe mine drept patronul afacerii, dar nu sunt”, spune Decebal Popescu, care admite că nevoia existenţei unui management profesionist este vitală după ce afacerea depăşeşte un anumit prag. „Când aveai primul camion şi îl umpleai cu fructe şi îl duceai la Obor era OK, dar după un anumit nivel trebuie să începi să delegi foarte mult, ceea ce nu e uşor.„ De la un camion în 1994, Cartrans a ajuns la un vârf de 217 camioane în 2007, mult peste cererea din piaţă din primii ani ai crizei. Pierderile din 2008 ajunseseră la un nivel record de aproape 3 milioane de euro, ceea ce, admite Decebal Popescu, la acea vreme director de transporturi în companie, i-a dus aproape de a pune lacătul pe uşă. Drumul de la marginea prăpastiei la profit a fost mai complicat decât se aşteptau managerii obişnuiţi cu clienţi care îi căutau şi comenzi anuale de noi zeci de camioane.

    DE LA IT LA TRANSPORTURI. Primul lucru cu care iese în evidenţă Decebal Popescu este postura. Are aproape doi metri şi se mândreşte cu trecutul său în care a practicat handbal. A fost coleg de liceu cu Bogdan Padiu, actualul CEO al TeamNet, compania care a informatizat sistemul 112, Inspecţia Muncii sau consulatele României, şi cu Sebastian Ghiţă, fondatorul Asesoft Distribution şi în prezent cel mai bogat parlamentar din România. Antreprenoriatul în IT era în Ploieştiul anilor 2000 un magnet pentru tinerii absolvenţi de facultate, iar pe acest traseu a mers şi Popescu, dovedind un apetit crescut pentru antreprenoriat încă de foarte devreme. Cumpăra componente de calculatoare din Bucureşti şi le asambla în Ploieşti: „Eram copii, ne jucam, nu era nu ştiu ce afacere, dar făceam bani”.

    A preferat să rămână în oraşul natal – „Nu mi-a plăcut niciodată Bucureştiul” -, iar după calculatoare şi-a deschis o firmă care monta apometre în locuinţe. După doi ani, a încercat o afacere prin care închiria apartamente în regim hotelier în Capitală, însă a revenit în Ploieşti auzind că firma de transporturi Cartrans angaja dispeceri. „Interviurile se făceau direct cu proprietarul. El era tot, de la director general la director de resurse umane. Aşa se făceau angajările atunci.„ Îşi aminteşte că nu ştia nimic despre cum funcţionează industria şi, ca un nou venit, începuse să observe ce lucruri ar putea funcţiona mai bine în companie – „şi acum mai am mailurile trimise în 2005 de pe o adresă de Yahoo în care îi scriam proprietarului despre cum am putea promova compania. Partea de marketing era zero„. Erau ani în care compania primea comenzile prin intermediul caselor de expediţii, iar transportatorii cu flotă de peste 100 de camioane făceau regulile pe piaţă, dat fiind că aveau autorizaţii de circulaţie pe teritoriul Uniunii Europene, documente care astăzi nu mai sunt necesare – „Eram între primii cinci atunci, alături de edy Spedition, Dunca, Lazăr„. La acea vreme, companiile se măsurau mai puţin în profit sau cifră de afaceri şi mai mult în dimensiunea flotei. „Şi noi am fost printre tâmpiţii care au cumpărat mai mult decât aveam nevoie. Dacă îţi venea camionul în trei luni de la comandă erai deja norocos”, spune astăzi Decebal Popescu.