BusinessMagazin

Tag: trafic de influenta

  • Mircea Băsescu a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare, pentru trafic de infuenţă

    Mircea Băsescu a fost condamnat, vineri, la patru ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă, în dosarul privind mita pe care ar fi primit-o de la familia lui Sandu Anghel, iar Marian Căpăţână a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare, pentru complicitate la trafic de influenţă.

    Magistraţii Tribunalului Constanţa i-au condamnat, vineri dimineaţă, pe Mircea Băsescu la patru ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă, iar pe Marian Căpăţână la trei ani de închisoare cu executare pentru complicitate la trafic de influenţă.

    Decizia instanţei nu este definitivă şi poate fi contestată în termen de zece zile de la comunicare la Curtea de Apel Constanţa.

    Din pedepsele celor doi urmează să se scadă perioada arestului preventiv şi cea a arestului la domiciliu. Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au fost arestaţi preventiv şi la domiciliu din 19 iulie 2014 până în 24 iunie 2015.

    Tribunalul Constanţa a amânat de mai multe ori pronunţarea în dosarul în care Mircea Băsescu a fost judecat pentru trafic de influenţă, iar Marian Căpăţână pentru complicitate la trafic de influenţă.

  • Vicepreşedintele ANAF Romeo Nicolae, urmărit penal pentru trafic de influenţă

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti au dispus începerea urmăririi penale pentru trafic de influenţă faţă de Romeo Florin Nicolae, la data faptelor consilier superior în cadrul ANAF – Direcţia Generală de Coordonare Inspecţie Fiscală, în prezent vicepreşedinte ANAF şi director general al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală.

    În ordonanţa de efectuare a urmăririi penale se arată că, în calitate de consilier superior în ANAF – Direcţia Generală de Coordonare Inspecţie Fiscală, în vara anului 2010, Romeo Florin Nicolae a pretins şi primit echivalentul în lei al sumei de 5.000 euro de la un denunţător, reprezentant al unei societăţi comerciale, lăsând să se înţeleagă că are influenţă asupra factorilor de decizie din ANAF pentru soluţionarea favorabilă a unei contestaţii formulate societatea respectivă împotriva unei decizii de impunere.

    Decizia de impunere privind obligaţii fiscale suplimentare de plată la bugetul statului în valoare totală de 13.034.043 lei fusese emisă ca urmare a unei inspecţii fiscale de către reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Prahova .

    Ulterior, decizia de impunere a fost desfiinţată parţial de ANAF – Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, în sensul diminuării obligaţilor de plată de la bugetul statului, de la suma de 13.034.043 lei la suma de 1.097.923 lei.

    La ora transmiterii acestei ştiri, Romeo Florin Nicolae este audiat la DNA Ploieşti, unde a ajuns, în jurul orei 14.40, însoţit de avocatul Alexandru Chiciu, la intrarea în sediul instituţiei el spunând că nu a făcut nimic ce i s-ar putea reproşa.

    Şeful Antifraudă din ANAF, suspectat de corupţie, are trei case, patru terenuri, două autoturisme

    Şeful Direcţiei Antifraudă Fiscală, Romeo-Florin Nicolae, audiat miercuri la DNA Ploieşti, deţine două apartamente şi o casă, patru terenuri, două autoturisme, depozite bancare de aproximativ 32.000 de euro şi venituri declarate de circa 100.000 lei.

    Nicolae este vicepreşedinte ANAF cu rang de sectretar de stat şi coordonează Direcţia Generală Antifraudă şi Direcţia Generală Vamală.

    Romeo-Florin Nicolae a condus Autoritatea Naţională a Vămilor până la începutul lunii august 2013, când a fost numit de premierul Victor Ponta coordonator al Direcţiei Generale de Antifraudă Fiscală, direcţie nou înfiinţată la acel moment cu scopul de combatere a evaziunii fiscale.

    La conducerea Autorităţii Naţionale a Vămilor a stat în perioada iunie-august 2013. Anterior, el a fost director general adjunct la Direcţia Generală de Informaţii Fiscale din cadrul ANAF, iar înainte a fost consilier la Direcţia Generală de Coordonare Inspecţie Fiscală din cadrul ANAF.

    Potrivit celei mai recente declaraţii de avere a lui Nicolae, din iunie 2015, acesta deţine în Ploieşti un apartament de 115,9 metri pătraţi, din anul 2004, împreună cu soţia, o casă de 142 metri pătraţi primită ca donaţie de la părinţi în 2012, iar pe numele soţiei mai figurează un apartament de 50,36 metri pătraţi, tot din 2012, dobândit în urma unei succesiuni.

    Tot ca donaţie de la părinţi, Nicolae mai deţine în judeţul Prahova, din 2012, un teren intravilan de 899 de metri pătraţi şi jumătate din altul de 537 metri pătraţi. Soţia lui, Adriana Nicolae, are în urma unei succesiuni din 2012 un teren intravilan de 1.260 metri pătraţi şi un teren extravilan de 5.933 metri pătraţi, ambele în Prahova.

    Vicepreşedintele ANAF are două autoturisme – un Peugeot cumpărat în 2007 şi un BMW achiziţionat în leasing în 2011. Totodată, are un contract de leasing de circa 20.500 euro la Porsche Leasing, pentru perioada 2013-2017.

    Nicolae figurează cu depozite bancare de aproape 25.000 de euro şi aproximativ 29.500 de lei, în posesia cărora a intrat prin succesiune, dar şi cu un depozit bancar de 1.000 lei deschis în acest an.

    La capitolul venituri, şeful Direcţiei Antifraudă a declarat 47.580 de lei din salariul obţinut la ANAF sector 5 Bucureşti, iar soţia a încasat 76.612 lei ca salariu de actualizat, de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Prahova.

    Totodată, Nicolae a obţinut 13.069 lei din indemnizaţia de membru al AGA la Compania Naţională “Loteria Română” şi 41.516 lei din indemnizaţia la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM).

    Romeo Florin Nicolae este urmărit penal de DNA pentru trafic de influenţă după ce, în 2010, ar fi pretins şi primit 5.000 de euro de la reprezentantul unei firme penru soluţionarea favorabilă a unei contestaţii împotriva unei decizii de impunere.

    Potrivit DNA, în calitate de consilier superior în ANAF – Direcţia Generală de Coordonare Inspecţie Fiscală, în vara anului 2010, Romeo Florin Nicolae a pretins şi primit echivalentul în lei al sumei de 5.000 euro de la un denunţător, reprezentant al unei societăţi comerciale, lăsând să se înţeleagă că are influenţă asupra factorilor de decizie din ANAF pentru soluţionarea favorabilă a unei contestaţii formulate societatea respectivă împotriva unei decizii de impunere.

    Decizia de impunere privind obligaţii fiscale suplimentare de plată la bugetul statului în valoare totală de 13.034.043 lei fusese emisă ca urmare a unei inspecţii fiscale de către reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Prahova .

    Ulterior, decizia de impunere a fost desfiinţată parţial de ANAF – Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, în sensul diminuării obligaţilor de plată de la bugetul statului, de la suma de 13.034.043 lei la suma de 1.097.923 lei.

    La ora transmiterii acestei ştiri, Romeo Florin Nicolae este audiat la DNA Ploieşti, unde a ajuns în jurul orei 14.40, însoţit de avocatul Alexandru Chiciu, la intrarea în sediul instituţiei el spunând că nu a făcut nimic ce i s-ar putea reproşa.

     

  • Vicepreşedintele ANAF Romeo Nicolae, urmărit penal pentru trafic de influenţă

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti au dispus începerea urmăririi penale pentru trafic de influenţă faţă de Romeo Florin Nicolae, la data faptelor consilier superior în cadrul ANAF – Direcţia Generală de Coordonare Inspecţie Fiscală, în prezent vicepreşedinte ANAF şi director general al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală.

    În ordonanţa de efectuare a urmăririi penale se arată că, în calitate de consilier superior în ANAF – Direcţia Generală de Coordonare Inspecţie Fiscală, în vara anului 2010, Romeo Florin Nicolae a pretins şi primit echivalentul în lei al sumei de 5.000 euro de la un denunţător, reprezentant al unei societăţi comerciale, lăsând să se înţeleagă că are influenţă asupra factorilor de decizie din ANAF pentru soluţionarea favorabilă a unei contestaţii formulate societatea respectivă împotriva unei decizii de impunere.

    Decizia de impunere privind obligaţii fiscale suplimentare de plată la bugetul statului în valoare totală de 13.034.043 lei fusese emisă ca urmare a unei inspecţii fiscale de către reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Prahova .

    Ulterior, decizia de impunere a fost desfiinţată parţial de ANAF – Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, în sensul diminuării obligaţilor de plată de la bugetul statului, de la suma de 13.034.043 lei la suma de 1.097.923 lei.

    La ora transmiterii acestei ştiri, Romeo Florin Nicolae este audiat la DNA Ploieşti, unde a ajuns, în jurul orei 14.40, însoţit de avocatul Alexandru Chiciu, la intrarea în sediul instituţiei el spunând că nu a făcut nimic ce i s-ar putea reproşa.

    Şeful Antifraudă din ANAF, suspectat de corupţie, are trei case, patru terenuri, două autoturisme

    Şeful Direcţiei Antifraudă Fiscală, Romeo-Florin Nicolae, audiat miercuri la DNA Ploieşti, deţine două apartamente şi o casă, patru terenuri, două autoturisme, depozite bancare de aproximativ 32.000 de euro şi venituri declarate de circa 100.000 lei.

    Nicolae este vicepreşedinte ANAF cu rang de sectretar de stat şi coordonează Direcţia Generală Antifraudă şi Direcţia Generală Vamală.

    Romeo-Florin Nicolae a condus Autoritatea Naţională a Vămilor până la începutul lunii august 2013, când a fost numit de premierul Victor Ponta coordonator al Direcţiei Generale de Antifraudă Fiscală, direcţie nou înfiinţată la acel moment cu scopul de combatere a evaziunii fiscale.

    La conducerea Autorităţii Naţionale a Vămilor a stat în perioada iunie-august 2013. Anterior, el a fost director general adjunct la Direcţia Generală de Informaţii Fiscale din cadrul ANAF, iar înainte a fost consilier la Direcţia Generală de Coordonare Inspecţie Fiscală din cadrul ANAF.

    Potrivit celei mai recente declaraţii de avere a lui Nicolae, din iunie 2015, acesta deţine în Ploieşti un apartament de 115,9 metri pătraţi, din anul 2004, împreună cu soţia, o casă de 142 metri pătraţi primită ca donaţie de la părinţi în 2012, iar pe numele soţiei mai figurează un apartament de 50,36 metri pătraţi, tot din 2012, dobândit în urma unei succesiuni.

    Tot ca donaţie de la părinţi, Nicolae mai deţine în judeţul Prahova, din 2012, un teren intravilan de 899 de metri pătraţi şi jumătate din altul de 537 metri pătraţi. Soţia lui, Adriana Nicolae, are în urma unei succesiuni din 2012 un teren intravilan de 1.260 metri pătraţi şi un teren extravilan de 5.933 metri pătraţi, ambele în Prahova.

    Vicepreşedintele ANAF are două autoturisme – un Peugeot cumpărat în 2007 şi un BMW achiziţionat în leasing în 2011. Totodată, are un contract de leasing de circa 20.500 euro la Porsche Leasing, pentru perioada 2013-2017.

    Nicolae figurează cu depozite bancare de aproape 25.000 de euro şi aproximativ 29.500 de lei, în posesia cărora a intrat prin succesiune, dar şi cu un depozit bancar de 1.000 lei deschis în acest an.

    La capitolul venituri, şeful Direcţiei Antifraudă a declarat 47.580 de lei din salariul obţinut la ANAF sector 5 Bucureşti, iar soţia a încasat 76.612 lei ca salariu de actualizat, de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Prahova.

    Totodată, Nicolae a obţinut 13.069 lei din indemnizaţia de membru al AGA la Compania Naţională “Loteria Română” şi 41.516 lei din indemnizaţia la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM).

    Romeo Florin Nicolae este urmărit penal de DNA pentru trafic de influenţă după ce, în 2010, ar fi pretins şi primit 5.000 de euro de la reprezentantul unei firme penru soluţionarea favorabilă a unei contestaţii împotriva unei decizii de impunere.

    Potrivit DNA, în calitate de consilier superior în ANAF – Direcţia Generală de Coordonare Inspecţie Fiscală, în vara anului 2010, Romeo Florin Nicolae a pretins şi primit echivalentul în lei al sumei de 5.000 euro de la un denunţător, reprezentant al unei societăţi comerciale, lăsând să se înţeleagă că are influenţă asupra factorilor de decizie din ANAF pentru soluţionarea favorabilă a unei contestaţii formulate societatea respectivă împotriva unei decizii de impunere.

    Decizia de impunere privind obligaţii fiscale suplimentare de plată la bugetul statului în valoare totală de 13.034.043 lei fusese emisă ca urmare a unei inspecţii fiscale de către reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Prahova .

    Ulterior, decizia de impunere a fost desfiinţată parţial de ANAF – Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, în sensul diminuării obligaţilor de plată de la bugetul statului, de la suma de 13.034.043 lei la suma de 1.097.923 lei.

    La ora transmiterii acestei ştiri, Romeo Florin Nicolae este audiat la DNA Ploieşti, unde a ajuns în jurul orei 14.40, însoţit de avocatul Alexandru Chiciu, la intrarea în sediul instituţiei el spunând că nu a făcut nimic ce i s-ar putea reproşa.

     

  • Săptămâna fraudelor: aproape 200 de infracţiuni economice depistate de poliţişti

    În ultima săptămână, sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Fraudelor – I.G.P.R., poliţiştii formaţiunilor de investigare a fraudelor au constatat 195 de infracţiuni economice.

    De comiterea acestora sunt bănuite 178 de persoane, dintre care 62 au fost reţinute şi 25 arestate, a informat Poliţia Română.

    Astfel, poliţiştii au constatat, în ultima săptămână, 63 de infracţiuni de evaziune fiscală, 17 fapte de înşelăciune, 22 infracţiuni de fals (în înscrisuri oficiale, în înscrisuri sub semnătură privată şi privind identitatea), 12 infracţiuni de uz de fals, 8 fapte de complicitate la falsuri în înscrisuri sub semnătură privată, 6 fapte la Legea nr. 656/2003 privind spălarea banilor, câte două fapte de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu.

    De asemenea, poliţiştii fac cercetări cu privire la 17 fapte penale prevăzute de Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal, la 22 infracţiuni din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, 4 fapte de delapidare, câte 7 fapte de tentativă la înşelăciune şi complicitate la uz de fals, câte o faptă privind bancruta frauduloasă, la Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicatiile geografice, la Legea 31/1990 privind societăţile comerciale şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, precum şi alte două fapte de natură penală.

    Totodată, poliţiştii specializaţi în investigarea fraudelor au constatat 7 infracţiuni de corupţie, respectiv 3 infracţiuni de dare de mită, două de luare de mită, o infracţiune de trafic de influenţă şi o infracţiune de cumpărare de influenţă.

     

  • Cum arată corupţia de fiecare zi din România, dincolo de cazurile care ajung celebre

    1.617 persoane sunt bănuite de comiterea acestora, dintre care 633 de săvârşirea infracţiunilor de dare şi luare de mită, 176 de săvârşirea infracţiunilor de trafic şi cumpărare de influenţă, 31 de săvârşirea infracţiunii de conflict de interese şi 777 de persoane sunt bănuite de săvârşirea unor infracţiuni conexe celor de corupţie, aşa cum sunt ele prevăzute în Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

    Din numărul total de persoane implicate în fapte de corupţie cercetate cu sprijinul Poliţiei Române, 854 deţineau diferite funcţii de conducere în cadrul administraţiei publice locale, 301 dintre acestea fiind deferite DNA.

    Faţă de 109 persoane au fost dispuse măsuri preventive, dintre care 45 de arest preventiv, 8 arest la domiciliu, 33 de control judiciar, 23 de reţinere şi au fost emise 46 de rechizitorii.

    Dintre cazurile instrumentate de către procurori cu sprijinul ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul structurilor de investigare a fraudelor ale Poliţiei Române pot fi exemplificate următoarele:

    @ Un medic gorjean este bănuit că, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pe care le avea ca funcţionar public, a participat la luarea deciziilor privind încadrarea în grad de handicap a mamei, soacrei şi socrului său, semnând, totodată, certificatele de încadrare în grad de handicap şi documentele de evaluare medicală.

    Prin încadrarea lor în grad de handicap, mama şi socrii persoanei bănuite au beneficiat de drepturile şi accesibilităţile prevăzute de Legea nr. 448/2006, respectiv de indemnizaţie lunară, buget complementar şi indemnizaţie de însoţitor. Astfel, mama sa a încasat prestaţii sociale în valoare totală de 28.869 lei (pentru perioada august 2012 – mai 2014), soacra sa, în valoare de 24.215 lei (pentru intervalul august 2011 – iulie 2012), iar socrul său suma de 18.110 lei (pentru perioada decembrie 2012 – august 2013).

    Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus trimiterea în judecată a persoanei bănuite, sub aspectul săvârşirii a 6 infracţiuni de conflict de interese.

    @ Un arădean este bănuit că, în perioada 2007-2012, în calitate de contabil în cadrul unei primării din judeţul Arad, a efectuat plăţi către o societate comercială administrată de acesta şi mama sa, obţinând un folos material injust în sumă totală de 1.219.532 lei.

    Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a emis rechizitoriu şi l-a trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de conflict de interese în formă continuată (373 de acte materiale), fals intelectual şi uz de fals.

    @ Un medic primar de expertiza medicală a muncii din Sălaj a fost prins în flagrant în timp ce primea o sumă de bani. În cauză au fost audiate peste 150 de persoane, stabilindu-se că ar fi primit suma de aproximativ 20.000 lei (în lei şi valută) pentru confirmarea gradului de pensie de boală în cadrul reviziilor anuale. Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj a emis rechizitoriu în dosarul penal întocmit, fiind trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită.
     

  • Mircea Băsescu cere înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu

     Avocatul lui Mircea Băsescu, Nelu Taşcă, a depus, miercuri dimineaţă, la Tribunalul Constanţa o cerere de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru clientul său.

    “Am depus cererea de înlocuire a măsurii arestului cu arestul la domiciliu. Se va judeca săptămâna aceasta, mâine (n.r. – joi) sau poimâine, la Tribunalul Constanţa. E prima cerere de acest fel pe care o facem, instanţa a refuzat până acum eliberarea sub control judiciar”, a declarat Nelu Taşcă.

    El a spus că această cerere ar avea şanse de reuşită deoarece este o măsură mai restrictivă decât cea a eliberării sub control judiciar, aşa cum solicitaseră avocaţii lui Mircea Băsescu săptămâna trecută.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mircea Băsescu rămâne în arest. Decizia nu este definitivă

     Magistraţii Tribunalului Constanţa au respins ca nefondată solicitarea lui Mircea Băsescu de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Aceeaşi decizie a fost luată de instanţă şi în cazul lui Marian Căpăţână.

    Hotărârea Tribunalului Constanţa în cazul lui Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână nu este definitvă, putând fi contestată în termen de 48 de ore la Curtea de Apel.

    Miercuri dimineaţă, Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au fost duşi împreună din arestul Poliţiei Capitalei, cu o dubă, la Tribunalul Constanţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avocat: Fiul lui Bercea Mondial este cercetat pentru cumpărare de influenţă

     Avocatul Nelu Traşcă a spus că a mers joi la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a cere lămuriri cu privire la raportul de expertiză audio-video făcut în dosarul de trafic de influenţă. El a precizat că le-a cerut anchetatorilor audierea expertului Gheorghe Pop, întrucât expertiza ar fi “contradictorie”.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că disjungerile din dosarul de la Constanţa – în care au fost trimişi în judecată soţia lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, doi fii, fiica şi ginerele său, pentru şantajarea lui Mircea Băsescu – au fost conexate la dosarul de la DNA Bucureşti, în care sunt cercetaţi fratele preşedintelui şi Marian Căpăţână. După conexare, procurorii au disjuns cauza de la Bucureşti şi au format un nou dosar în care Sandu Anghel ar fi cercetat pentru cumpărare de influenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hollande îndeamnă la respectarea “prezumţiei de nevinovăţie” după inculparea lui Sarkozy

     Preşedintele socialist a subliniat asupra principiului “independenţei justiţiei”, a declarat Stéphane Le Foll, purtătorul de cuvânt al Guvernului, la finalul unei şedinţe a Consiliului de Miniştri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Referat DNA: Şeful Poliţiei s-a prezentat la Guvern, la solicitarea premierului, să discute cu Duicu

    Procurorii DNA spun, în referatul din 27 iunie pentru prelungirea arestării lui Adrian Duicu, fostul şef al CJ Mehedinţi, că Petre Tobă s-a prezentat la Guvern pe 13 iunie, la solicitarea premierului Victor Ponta, pentru a discuta cu Duicu.

    Procurorii DNA precizează că “mai multe persoane au fost audiate în calitate de martor şi au fost solicitate înscrisuri de la mai multe instituţii, mijloacele de probă astfel administrate confirmând situaţia de fapt”.

    În acest sens, ei menţionează, printre altele, “declaraţia martorului Tobă Petre, inspectorul general al Poliţiei Române, din care rezultă faptul că s-a întâlnit cu inculpatul Duicu Ioan-Adrian în sediul Guvernului, prilej cu care acesta din urmă a făcut ‘aprecieri pozitive’ la adresa inculpatului Ponea Constantin Stefan (fostul şef al Poliţiei Mehedinţi, n.r.)”.

    La data de 13 iunie 2013, Duicu s-a deplasat la Bucureşti, spun procurorii. “Aici, de la cabinetul prim-ministrului, l-a sunat pe numitul Ponea Constantin Ştefan, transmiţându-i că la premier se află ministrul afacerilor interne. Apoi, numitul Duicu Ioan-Adrian i-a transmis lui Ponea Constantin Ştefan un SMS, transmiţându-i că prim-ministrul l-a chemat pe Tobă Petre la Guvern. La solicitarea prim-ministrului, numitul Tobă Petre s-a prezentat la Guvern, prilej cu care aici s-a întâlnit cu numitul Duicu Ioan-Adrian, care i-a solicitat menţinerea temporară a numitului Ponea Constantin Ştefan în funcţia deţinută şi promovarea sa ulterioară în funcţia de director adjunct al Direcţiei Ordine Publică, solicitare cu care numitul Tobă Petre s-a arătat de acord”, se arată în referatul procurorilor.

    Adrian Duicu şi Ştefan Ponea sunt în prezent cercetaţi în stare de arest pentru fapte de corupţie. Potrivit ordonanţei de efectuare a urmăririi penale, Duicu i-ar fi promis lui Ponea că-şi va folosi relaţiile din Guvern şi din MAI ca să-l menţină temporar pe Ponea în funcţia de inspector şef al IPJ Mehedinţi, iar la o dată ulterioară să îl numească director adjunct al Direcţiei de Ordine Publică din Inspectoratul General al Poliţiei Române, precum şi să o numească pe soţia acestuia, Elisabeta Ponea, într-o funcţie de conducere în cadrul Ministerului Public.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.