Tag: tractoare

  • Pe timpul lui Ceauşescu trimitea tractoare în toată Europa. Ce se află acum pe spaţiul vechii fabrici

    Tractorul Braşov, cel mai important producător de tractoare, avea înainte de 1990 circa 23.000 de angajaţi şi o capacitate de producţie de 32.000 de tractoare pe an. În 2004 compania a fost la un pas de a fi privatizată şi preluată de italienii de la landini, însă privatizarea nu a mai avut loc, iar situaţia companiei a continuat să se deterioreze, în 2007 fiind declarat falimentul.

    Activele uzinei au fost achiziţionate în acelaşi an pentru suma de 92 de milioane de euro de firma imobiliară flavus invest bucureşti, controlată de fondul britanic de investiţii centerra capital partner cu scopul de a dezvolta un proiect imobiliar. În 1999 tractorul avea 10.000 de salariaţi, afaceri de 68 de milioane de lei şi genera pierderi de 38,3 de milioane de lei, iar în 2006 mai avea afaceri de 11,6 milioane de lei, iar pierderile erau mai mari decât afacerile.

    Tranformarea fostei platforme industriale Tractorul în singurul centru comercial din Braşov a început în urmă cu aproape trei ani, când grupul Auchan a decis să se extindă la Braşov şi a cumpărat 100 de hectare de teren, reprezentând aproximativ 8% din suprafaţa disponibilă a oraşului. Immochan România a investit aproximativ 20 de milioane de euro în achiziţionarea fostei platforme industriale, având în vedere proiectul global Coresi Shopping Resort, ce va fi format din 95.500 metri pătraţi suprafaţă totală închiriabilă. Proiectul a fost gândit în trei faze: prima fază, construcţia centrul comercial şi de distracţii pe o suprafaţă totală de 24 ha care s-a încheiat în primăvara acestui an, cea de-a doua fază a proiectului va fi dezvoltată pe o suprafaţă de 8 hectare de teren şi presupune construcţia unui parc comercial cu retailer de mobilier şi decoraţiuni, bricolaj, articole sportive, service auto, benzinărie şi un complex de birouri; a treia fază a fost gândită ca un ansamblu rezidenţial şi va începe anul viitor.

    Dezvoltat cu scopul de a-i atrage aici nu doar pe braşoveni, ci şi pe clienţii din oraşele de pe o rază de 60 de kilometri, centrul comercial deschis la finalul lunii martie are o suprafaţă de 40.000 de metri pătraţi şi este ocupat integral în prezent. Mallul din Braşov va ajunge la un număr de vizitatori de opt milioane până la sfârşitul anului, iar investiţia în acesta va fi amortizată în 9-10 ani, potrivit lui Tatian Diaconu, directorul general al Immochan România. După încheierea primei faze a proiectului, Immochan a demarat începerea celei de-a doua construcţii, despre care Diaconu spune că va fi de tip „strip mall“, adică magazinele vor fi înşirate de-a lungul unei alei.

    Un pas mai departe, în cursul anului viitor, reprezentantul Immochan se aşteaptă să poată începe construirea părţii rezidenţiale a proiectului. „Pentru mall am folosit 24 de hectare. Mai avem 76, dar nu integral utile. Practic avem 56 de hectare pentru rezidenţial“, declara el. În ceea ce priveşte noul cartier care va fi amenajat lângă mall, Tatian Diaconu nu a precizat valoarea totală a investiţiei, precizând că grupul francez studiază posibilitatea de a colabora cu un dezvoltator specializat pe zona rezidenţială. Complexul rezidenţial ar urma să fie compus din 2.000 de apartamente, pe o suprafaţă de 22 ha, iar lista se menţine deschisă: spaţii verzi, locuri de parcare, şcoală, grădiniţă. „O să tot fie de construit, câţiva ani de acum încolo“, concluzionează directorul general al Immochan România.
     

  • Povestea românului care a facut carieră în Noua Zeelandă, Australia si Africa de Sud şi s-a întors în România la conducerea unei firme ce vinde tractoare

    George Stanson este un român pasionat de rugby, pentru care acasă este în Australia, unde s-a ocupat de înfiinţarea şi dezvoltarea unei companii  daneze. Cariera sa l-a purtat prin Danemarca, alte ţări nordice, iar apoi  în emisfera sudică, unde compania pentru care lucra nu avea activităţi.  A ajuns în Noua Zeelandă doar cu un card în buzunar, fără niciun fel de informaţii sau contacte, şi a construit de la zero o firmă care s-a extins apoi în Australia, Japonia şi Africa de Sud. Acum coordonează de la Bucureşti activitatea unuia dintre cei mai mari producători mondiali de tractoare. Fără falsă modestie, spune că a reuşit în viaţă.

    “E greu de cuantificat o zi de muncă, pentru că lumea e haotică, în sensul bun al cuvântului. E posibil să nu se întâmple nimic de luni până joi iar vineri să am pe masă un deal de 10 milioane de euro, pe care trebuie să-l rezolv până seara la 5“, spune George Stanson, business manager pentru România, Bulgaria, Croaţia şi Serbia pentru Case IH & Steyer Balkans.

    Vorbeşte relaxat şi exuberant, în biroul său cu doi pereţi de sticlă şi vedere spre lacul Herăstrău; când a venit, în urmă cu şapte ani, la conducerea operaţiunilor locale, a ales mai întâi biroul şi apoi locuinţa, la o distanţă de cinci minute de mers cu maşina. În puţine cuvinte, activitatea lui se poate rezuma la vânzarea de tractoare, produse peste hotare. Filiala pe care o conduce a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 86 de milioane de euro, România reprezentând 38%, pentru că are cea mai mare suprafaţă agricolă. Pentru anul în curs, „toate previziunile arată bine. Dar noi trăim o ruletă rusească permanentă în agricultură. A fost un an fantastic şi anul trecut, până când au venit ploile, fix la vremea recoltei“.

    Acum, de pildă, fermierii au nevoie de 2-3 săptămâni de căldură, pentru a demara lucrările. „M-aş bucura cu un plus de 15%, la 10% aş avea o grimasă în colţul gurii.“ Acum echipa numără încă şase oameni, iar firma lucrează cu opt dealeri şi distribuitori pentru mărcile Steyer şi Case IH. Reţeaua locală de dealeri este dezvoltată în parteneriat cu cel mai mare vânzător al Case IH de pe glob, Titan Machinery, care are o cifră de afaceri anuală de 1,7 miliarde de dolari din vânzarea de utilaje agricole. Americanii doreau să se extindă, iar Europa de Est, exact zona coordonată de Stanson, este cea în care au făcut primii paşi peste graniţele SUA.

    În totalul afacerii Case IH & Steyer Balkans, partea de after sales este foarte importantă, şi ajunge, împreună cu vânzările de piese, la 40-45% din cifra de afaceri. „Evoluţia fermierului român vizavi de puterea tractoarelor este rapidă, sunt fermieri care au trecut în unul sau doi ani de la un tractor de 200 CP la unul de 700 CP, or neamţul şi francezul au făcut asta în 25 de ani.“ Vârful de gamă al portofoliului firmei este un tractor de 700 CP, cu şenile, care au aderenţă în solul ud, pe care nici nu-l tasează, ca să distrugă plantele. Preţul acestui tractor este de 250.000 de euro şi Stanson spune că în martie a vândut patru la Timişoara, către doi fermieri. Un astfel de produs, argumentează el, nu poate fi vândut arătând câteva flyere. „I-am dat unuia dintre ei, Mateiu Corvin, un tractor pentru o săptămână, de probă, iar apoi mi-a dat telefon, «Vreau două». End of story.“

    Oamenii coordonaţi de Stanson constituie echipa de suport, „cu funcţiunea ca atunci când clientul este ultranemul-ţumit de ceva să discute cu sursa, adică noi, care încercăm să rezolvăm cu importatorul sau dealerul. Oamenilor le place chestia asta foarte mult. Dar nu răspund la 100 de fermieri pe zi, pentru că nu am timp“. Echipa lui Stanson se ocupă, spune el, de toate aspectele afacerii, de la activităţi de marketing, demonstraţii în câmp, la training pentru operatori, training comercial, service, piese de schimb şi aspecte comerciale ale firmei.

    Cariera lui Stanson este însă atipică faţă de cea construită de alţi manageri care coordonează companii pe plan local. „A fost un tren mare de tot care vine în gară“, îşi începe povestea Stanson. Absolvent al Institutului Agronomic, de for-maţie zootehnist, a fost unul dintre cei trei români selectaţi de o delegaţie daneză, formată din oameni de afaceri şi politicieni. „Scandinavii au un mod foarte aparte de a face afaceri. Mai întâi îşi educă oamenii după care îşi deschid afacer-ile, nu invers.“ La acel moment, studenţii nu ştiau detalii despre proiect, ci doar că nişte danezi fac recrutări, iar selecţia a fost bazată pe trei teste distincte. Primul a fost de psihometrie, „nu avea nimic de a face nici cu meseria, nici cu ce în-văţasem, cu nimic. Ne întrebau, de pildă, ce credem că se va întâmpla, în 27 de ani, în locul cutare. Ca să vadă cum gândim proactiv, global“.

  • România mai are doar opt fabrici de utilaje agricole. În 1990 erau 27

    Industria românească a utilajelor agricole a ajuns să mai aibă opt jucători după ce în urmă cu 23 de ani pe piaţă produceau tehnică agricolă (utilaje sau subansambluri) aproa­pe 30 de unităţi de producţie, spune Ion Pirnă, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare-Dez­voltare pentru Maşini şi Instalaţii destinate Agriculturii şi Industriei Alimentare (INMA), instituţie care se ocupă cu cercetarea şi dezvoltarea de produse pentru această industrie.

    Mai mult, dacă anterior pe piaţa locală se produceau toate utilajele necesare, de la se­mă­nători la tractoare, astăzi se mai realizează local doar utilaje de mici dimensiuni.

    „În 1989 100% din necesarul intern era produs în România. Atunci erau 27 de firme tradiţionale, iar acum mai sunt doar opt. Şansa este dezvoltarea industriei pe orizontală pentru piese şi subansambluri. Industrializarea trebuie făcută pe baza polilor de competitivitate sau a clusterelor de producţie în care fiecare companie produce segmentat fiecare subansamblu.“

    Pe o piaţă de 1.800 de unităţi noi vândute anual, tractoare mai produc în România doar IRUM Reghin şi MAT Craiova. Restul producătorilor, precum Mecanica Ceahlău (pluguri, semănători) sau Ruris Craiova (motocultivatoare) se concentrează pe nişe de piaţă mai puţin abordate de marii jucători multinaţionali. Parcul de tractoare din România are 183.000 de unităţi, din care mai bine de două treimi sunt produse înainte de 1990.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro


  • „Un tractorist bun câştigă 1.000 de euro“

    Monika Puiu, managing partner al distribuitorului de utilaje agricole NHR Agropartners, care vinde în România tractoarele şi combinele produse de italienii de la New Holland, a declarat că un tractorist bun angajat într-o fermă industrială a ajuns să câştige şi 1.000 euro/lună. „Clienţii mei (fermierii – n.red.) plătesc şi 1.000 de euro  pe lună pentru un tractorist, pentru unul bun care nu fură motorină, spre exemplu. Sunt unii fermieri care vor să plă­tească un tractorist cu 1.000 lei/ lună şi îi dau pe mână un utilaj care poate fi stricat iar o repa­raţie la tractor poate costa şi 10.000-15.000 de euro“, a spus Monika Puiu la ZF Live. În luna octombrie a anului trecut salariul mediu net din agricultură era de 1.132 lei/lună (254 euro/lună), acesta fiind cu o pătrime mai mic decât salariul mediu net. Şefa NHR Agropartners a mai spus că în ultimii zece ani agricultura românească s-a dezvoltat dar nu în acelaşi ritm cu Polonia, o piaţă similară cu cea locală. Ea a adăugat că producţia agricolă de cereale poate creşte uşor de la 19 mil. tone acum la un potenţial de 30 mil. tone. Pe de altă parte, Daniel Constantin, ministrul agriculturii, a declarat că va verifica contractele de arendă şi concesiune ale celor mai mari fermieri care administrează acum terenuri arabile deţinute de stat prin Agenţia Domeniilor Statului. Ministrul a menţionat că redevenţele plătite acum sunt sub media din piaţa liberă.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Hoyo a inceput productia de tractoare la Rasnov

    Productia de tractoare a fost amanata in mai multe randuri, din
    luna decembrie 2009, din cauza unor intarzieri la lucrarile de la
    sectia de montaj.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Venitul real pe muncitor in agricultura s-a redus in 2009 cu 15,1% in Romania

    Biroul de statistica al UE estimeaza ca indicatorul a scazut in
    acest an in 22 de state membre si a urcat in celelalte cinci.
    Cele mai puternice declinuri sunt anticipate in Ungaria (-35,6%),
    Italia (-25,3%), Luxembourg (-25,1%), Cehia (-24,1%), Irlanda
    (-22,3%), Germania (-21%), Austria (-20,4%) si Franta (-19,8%).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Programul „Rabla” nu este pentru companiile cu datorii la stat

    Anul viitor, programul “Rabla” va demara incepand cu data de 1
    ianuarie 2010 si va include nu numai persoanele fizice, ci si cele
    juridice, in timp ce prima de casare va ramane la 3.800 de lei.

    De asemenea, in cadrul programului de anul viitor nu pot
    participa persoanele juridice care au inregistrat fapte sanctionate
    de legislatia financiara, vamala sau acte de indisciplina
    financiara.


    Cititi mai multe
    pe www.zf.ro