BusinessMagazin

Tag: tigari

  • Producătorul ţigărilor Marlboro investeşte 13 miliarde de dolari într-un startup de ţigarete electronice

    Înţelegerea evaluează Juul la 38 de miliarde de dolari, de două ori mai mult decât cea mai recentă evaluare a companiei. În urma acestui deal, Juul poate utiliza reţeaua de distribuţie a tutunului a Altria pentru a ajunge la fumătorii adulţi, dar şi baza de date a producătorului. Juul va rămâne pe deplin independentă, iar produsele lor vor fi disponibile doar pe site-ul acestora, potrivit comunicatului.

    “Am spus de multe ori că oferind fumătorilor adulţi produse superioare satisfăcatoare cu potenţialul de a reduce nocivitatea este cel mai bun mod de a reduce consumul de tutun. Prin Juul, facem cea mai mare investiţie din istoria noastră pentru a atinge acest scop. Credem cu tărie că lucrând cu Juul spre accelerarea misiunii sale vom avea beneficii pe termen lung pentru fumătorii adulţi şi pentru acţionarii noştri”, a spus Howard Willard, CEO-ul Altria.
     
    Înţelegerea dintre cele două companii nu este o surpriză având în vedere faptul că Altria are nevoie de inovaţie pentru a se alinia creşterii accelerate din industrie pe segmentul ţigărilor electronice, potrivit unui grup de analişti de la Cowen condus de Vivien Azer. Conducerea Altria şi-a anunţat investitorii în octombrie că declinul ţigărilor obişnuite s-a accentuat, ceea ce a determinat tranziţia consumatorilor către ţigaretele electronice.
     

  • Producătorul ţigărilor Marlboro, Altria Group, intră în industria marijuanei

    Altria preia până la 55% din Cronos, aceasta fiind cea mai recentă dintr-o serie de investiţii ale marilor companiilor care speră să beneficieze de legalizarea marijuanei în Canada, pentru uz recreaţional.

    Producătorul de bere Corona, Constellation Brands, a anunţat o investiţie de 4 miliarde dolari în compania canadiană Canopy Growth în luna august, cea mai mare investiţie din industrie până în prezent.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este acesta cel mai prost hoţ din istorie? A scăpat arma şi a rămas fără pantaloni în timpul jafului – VIDEO

    Camerele de supraveghere ale unui magazin ce comercializează ţigări electronice au surprins imagini cel puţin hilare.

    În înregistrarea prezentată de DailyMail se poate vedea cum hoţul scapă arma cu care o ameninţa pe casieră, după care o ia la fugă spre ieşire.

    Hoţul purta mănuşi, dar forţele de ordine speră să îl poată identifica în urma analizei imaginilor surprinse.

     

  • GRĂITOR: România este campioana Europei la creşterea preţurilor. Între 2000-2017 au crescut cu 257%

    În România preţurile băuturilor alcoolice şi al ţigărilor au crescut cel mai mult în perioada 2000-2017, cu 726%, peste media europeană, care a fost 92,1%. De asemenea, creşteri semnificative de preţuri în perioada analizată s-au înregistrat la combustibili, locuinţe, apă, gaz şi electricitate (536%), în timp ce media europeană a fost 57,2%.

    Transportul în România a crescut în perioada analizată cu 338%, iar restaurantele şi spaţiile de cazare au crescut preţurile şi tarifele cu 328%, media europeană în acest sector fiind de 56%. Românii plătesc mai mult şi pentru educaţie, cu 297% în perioada 2000-2017, în timp ce media europeană a fost 91%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât mai valorează salariile când inflaţia din România atinge un record european?

    La nivelul salariului mediu pe economie, creşterea nominală din iunie 2017 până în iunie 2018 a fost de 14,33% (de la 2.380 la 2.721 de lei), dar din cauza inflaţiei, majorarea reală a fost de doar 8,93%, potrivit seriilor de date ale Institutului Naţional de Statistică. Iar dacă pe medie – ca rezultantă generală – s-a întâmplat aşa, înseamnă că există domenii în care puterea de cumpărare a crescut chiar în condiţii de scumpiri, dar există şi domenii în care, deşi salariul a crescut, puterea de cumpărare a scăzut.

    În intermedierile financiare (bănci, asigurări, pensii, fonduri mutuale), spre exemplu, salariul nominal net a crescut cu 4,39%, de la 4.581 de lei în iunie 2017 la 4.782 de lei în iunie 2018; însă, din cauza inflaţiei, salariul real – puterea de cumpărare – a scăzut cu 1%. Cu alte cuvinte, acel plus de 200 de lei la salariul finanţiştilor s-a transformat într-un minus la puterea de cumpărare, din cauza scumpirilor de peste an.
    La fel au păţit şi funcţionarii din IFN-uri (instituţiile financiare nonbancare) sau din companiile de leasing ori de brokeraj pentru microcredite: salariile lor nominale au crescut pe medie cu 2,2%, de la 4.756 de lei în iunie 2017 la 4.860 de lei în iunie 2018, dar – din cauza inflaţiei – puterea lor de cumpărare a scăzut cu 3,2%.

    Alt exemplu: în industria tutunului, care până nu demult era campioana majorărilor salariale şi domina topul veniturilor, salariul mediu a crescut cu 3,76%, de la 4.094 de lei în iunie 2017 la 4.248 de lei în iunie 2018, dar de fapt puterea de cumpărare a acestor angajaţi a scăzut cu 1,64%.

    Ghinionişti şi norocoşi în lupta cu scumpirile

    Din statistici mai reiese că petroliştii, angajaţii din domeniul gazelor şi colegii lor din domeniul extractiv par să fie cei mai ghinionişti din acest punct de vedere. Pe lângă neplăcuta scădere salarială, cu 3,8% (de la 5.478 de lei în iunie 2017 la 5.269 de lei în iunie 2018), ei s-au confruntat şi cu scumpirile de 5,4% în perioada analizată, fapt care le-a provocat o scădere a puterii de cumpărare cu 9,2%. Şi chiar cu peste 14%, în cazul angajaţilor din domeniul servicii anexe extracţiei.

    Domeniul poştă şi curierat se remarcă prin altceva: angajaţii de aici au pierdut din cauza scumpirilor exact cât au câştigat prin creşterea veniturilor, salariul lor real (ajustat cu inflaţia) urcând în acest an cu puţin peste 0%.

    De cealaltă parte, cu creşteri consistente ale puterii de cumpărare în condiţii de inflaţie, se regăsesc norocoşii din domeniile în care salariile s-au majorat spectaculos. Topul majorărilor este dominat de angajaţii din rafinării şi cocserii (+35% la salariul nominal, respectiv +29,6% la puterea de cumpărare), urmaţi de cei din companiile de editare (+33% la salariul nominal, respectiv +27,6% la puterea de cumpărare), de cei din sănătate şi asistenţă socială (+31,7% la salariul nominal, respectiv +26,3% la puterea de cumpărare) şi de lucrătorii din minele metalifere (+25,6% la salariul nominal, respectiv +27,2% la puterea de cumpărare).

    Ca o consolare pentru cei loviţi la temelia puterii de cumpărare, s-ar putea menţiona două argumente:

    1. Chiar şi în anii 2016-2017, când inflaţia era negativă, au existat domenii în care capacitatea financiară a unor angajaţi s-a erodat pentru că scăderile salariilor acestora erau mai mari decât scăderile de preţuri;

    2. Banca Naţională ne anunţă, acum, că în a doua parte a acestui an inflaţia se va tempera, coborând spre 3,5%, iar Comisia Naţională de Prognoză anticipează că majorările salariale nu se vor opri nici în 2018, nici la anul.

    Deocamdată, statisticile oficiale arată că inflaţia a „muşcat” destul de adânc din creşterile de salarii, contrazicând declaraţiile triumfaliste ale oficialilor de la butoanele economiei.

    Tot mai mulţi români pierd bătălia cu scumpirile, chiar dacă salariile lor cresc

    Cât costă inflaţia

    Din statisticile oficiale ar putea fi dedusă un fel de formulă de calcul pentru cât costă inflaţia, prima constatare fiind aceea că „preţul scumpirilor” este cu atât mai mare cu cât salariile cresc mai puţin. La nivelul mediei, unde majorarea salariului real a fost de doar 8,9% când putea fi de 14,3%, calculul arată un „preţ” de 130 de lei per salariat. Adică puterea de cumpărare, în loc să crească cu 341 de lei (cât a fost majorarea salarială nominală), a crescut doar cu 211 lei, din cauza scumpirilor. Sau: dacă salariul tău nu a crescut în ultimul an cu mai mult de 100-130 de lei (în funcţie şi de venitul net), atunci e clar că puterea ta de cumpărare s-a erodat din cauza inflaţiei.

  • Cât mai valorează salariile când inflaţia din România atinge un record european?

    La nivelul salariului mediu pe economie, creşterea nominală din iunie 2017 până în iunie 2018 a fost de 14,33% (de la 2.380 la 2.721 de lei), dar din cauza inflaţiei, majorarea reală a fost de doar 8,93%, potrivit seriilor de date ale Institutului Naţional de Statistică. Iar dacă pe medie – ca rezultantă generală – s-a întâmplat aşa, înseamnă că există domenii în care puterea de cumpărare a crescut chiar în condiţii de scumpiri, dar există şi domenii în care, deşi salariul a crescut, puterea de cumpărare a scăzut.

    În intermedierile financiare (bănci, asigurări, pensii, fonduri mutuale), spre exemplu, salariul nominal net a crescut cu 4,39%, de la 4.581 de lei în iunie 2017 la 4.782 de lei în iunie 2018; însă, din cauza inflaţiei, salariul real – puterea de cumpărare – a scăzut cu 1%. Cu alte cuvinte, acel plus de 200 de lei la salariul finanţiştilor s-a transformat într-un minus la puterea de cumpărare, din cauza scumpirilor de peste an.
    La fel au păţit şi funcţionarii din IFN-uri (instituţiile financiare nonbancare) sau din companiile de leasing ori de brokeraj pentru microcredite: salariile lor nominale au crescut pe medie cu 2,2%, de la 4.756 de lei în iunie 2017 la 4.860 de lei în iunie 2018, dar – din cauza inflaţiei – puterea lor de cumpărare a scăzut cu 3,2%.

    Alt exemplu: în industria tutunului, care până nu demult era campioana majorărilor salariale şi domina topul veniturilor, salariul mediu a crescut cu 3,76%, de la 4.094 de lei în iunie 2017 la 4.248 de lei în iunie 2018, dar de fapt puterea de cumpărare a acestor angajaţi a scăzut cu 1,64%.

    Ghinionişti şi norocoşi în lupta cu scumpirile

    Din statistici mai reiese că petroliştii, angajaţii din domeniul gazelor şi colegii lor din domeniul extractiv par să fie cei mai ghinionişti din acest punct de vedere. Pe lângă neplăcuta scădere salarială, cu 3,8% (de la 5.478 de lei în iunie 2017 la 5.269 de lei în iunie 2018), ei s-au confruntat şi cu scumpirile de 5,4% în perioada analizată, fapt care le-a provocat o scădere a puterii de cumpărare cu 9,2%. Şi chiar cu peste 14%, în cazul angajaţilor din domeniul servicii anexe extracţiei.

    Domeniul poştă şi curierat se remarcă prin altceva: angajaţii de aici au pierdut din cauza scumpirilor exact cât au câştigat prin creşterea veniturilor, salariul lor real (ajustat cu inflaţia) urcând în acest an cu puţin peste 0%.

    De cealaltă parte, cu creşteri consistente ale puterii de cumpărare în condiţii de inflaţie, se regăsesc norocoşii din domeniile în care salariile s-au majorat spectaculos. Topul majorărilor este dominat de angajaţii din rafinării şi cocserii (+35% la salariul nominal, respectiv +29,6% la puterea de cumpărare), urmaţi de cei din companiile de editare (+33% la salariul nominal, respectiv +27,6% la puterea de cumpărare), de cei din sănătate şi asistenţă socială (+31,7% la salariul nominal, respectiv +26,3% la puterea de cumpărare) şi de lucrătorii din minele metalifere (+25,6% la salariul nominal, respectiv +27,2% la puterea de cumpărare).

    Ca o consolare pentru cei loviţi la temelia puterii de cumpărare, s-ar putea menţiona două argumente:

    1. Chiar şi în anii 2016-2017, când inflaţia era negativă, au existat domenii în care capacitatea financiară a unor angajaţi s-a erodat pentru că scăderile salariilor acestora erau mai mari decât scăderile de preţuri;

    2. Banca Naţională ne anunţă, acum, că în a doua parte a acestui an inflaţia se va tempera, coborând spre 3,5%, iar Comisia Naţională de Prognoză anticipează că majorările salariale nu se vor opri nici în 2018, nici la anul.

    Deocamdată, statisticile oficiale arată că inflaţia a „muşcat” destul de adânc din creşterile de salarii, contrazicând declaraţiile triumfaliste ale oficialilor de la butoanele economiei.

    Tot mai mulţi români pierd bătălia cu scumpirile, chiar dacă salariile lor cresc

    Cât costă inflaţia

    Din statisticile oficiale ar putea fi dedusă un fel de formulă de calcul pentru cât costă inflaţia, prima constatare fiind aceea că „preţul scumpirilor” este cu atât mai mare cu cât salariile cresc mai puţin. La nivelul mediei, unde majorarea salariului real a fost de doar 8,9% când putea fi de 14,3%, calculul arată un „preţ” de 130 de lei per salariat. Adică puterea de cumpărare, în loc să crească cu 341 de lei (cât a fost majorarea salarială nominală), a crescut doar cu 211 lei, din cauza scumpirilor. Sau: dacă salariul tău nu a crescut în ultimul an cu mai mult de 100-130 de lei (în funcţie şi de venitul net), atunci e clar că puterea ta de cumpărare s-a erodat din cauza inflaţiei.

  • VÂND RINICHI. 14 ani, perfect sănătoasă, non-alcoolică, nu consum droguri sau ţigări.10.000 €, NEGOCIABIL. Soluţia disperată a românilor care vor SĂ SCAPE DE SĂRĂCIE. Zeci de anunţuri, în atenţia Poliţiei

    „Vând rinichi. 14 ani, perfect sănătoasă, non-alcoolică, nu consum droguri sau ţigări. Pret:10.000 € negociabil”;

    „Vând rinichi grupa sanguină B3-Sunt un băiat în varstă de 20 de ani locuiesc în Cluj Napoca. Nu mă droghez. Nu beau alcool. Fumez ocazional. La cererea cumpărătorului, mă deplasez şi în alte oraşe, cu condiţia de a plăti cumpărătorul plata transportului. Sunt foarte hotărât să fac treaba asta, altfel nu postam aşa ceva”;

    „Vând foarte URGENT rinichi de grupa 0 pozitiv. Am mare nevoie de bani pentru a îmi rezolva toate datoriile . Nu beau alcool, fumez şi nu consum droguri . Preţul este de 8.000 de euro negociabil”;

    „Vând rinichi gr 0 pozitiv, am 18 ani, nu mă droghez, beau foarte rar, fumez. nu am avut nici o problema de sănătate până acum. Am mare nevoie de bani aşa că rog şi ofer seriozitate maximă. Eu sunt în Portugalia, dar când îmi găsesc o persoană pentru a cumpără rinichiul, vin în România. Preţul se discuta. Ma puteţi suna la nr de telefon sau pe whatsapp”;

    „Vând urgent rinichi, sunt disperată, prefer să mor fără un rinichi, decat să mor nevazand copiii.”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţie masivă în România făcută de una dintre cele mai mari multinaţionale din lume

    Compania spune că într-o primă etapă, investiţia va genera 200 de noi locuri de muncă.
     
    ”Suma de 800 de mil. euro care urmează să fie investită în Ploieşti în următorii 5 ani este o dovadă a angajamentului nostru faţă de România. În prezent 60% din produsele fabricate în România pleacă la export în alte 45 de ţări, iar acest procent va creşte la 70% ca urmare a noilor investiţii. Dorim să continuăm să investim în România şi sperăm că guvernul român va oferi predictibilitatea necesară”, a declarat Ram Addanki, director Europa Centrală şi de Sud în cadrul BAT.
     
    Ţigările clasice au fost interzise în restaurante sau cluburi, însă posesorii de dispozitive care încălzesc tutunul pot fuma oriunde.

    În timp ce acciza plătită de jucătorii din industria tutunului pentru o ţigară clasică, ce necesită ardere, este de 0,43 lei pe ţigaretă, în cazul unei ţigări care se încălzeşte prin dispozitive precum iQOS sau glo acciza este de patru ori mai mică, respectiv 0,11 lei pe unitate.

    Acestea reprezintă principalele mize din spatele push-ului pe care producătorii de ţigări îl fac pentru dispozitive de tipul iQOS (Philip Morris) sau glo (British American Tobacco).

    „Din păcate, nu putem să nu observăm în ultimele luni revenirea ofensivei media­tice a comercianţilor de tutun prin reclame agresive pentru «fumatul fără fum» folosind sisteme de încălzire a ţigărilor care conţin tutun“, a scris ieri Raed Arafat, şeful De­parta­mentului pentru Situaţii de Urgenţă şi fondatorul SMURD, pe profilul personal de Facebook.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

     

  • Veşti proaste pentru americani. Primarul New York-ului, Bill de Blasio, a crescut preţul unui pachet de ţigări cu 30%

    Valoarea în dolari australieni e relevantă pentru că Australia încă deţine cel mai mare tarif din lume pe produsele de tutun. În Sidney, un pachet de ţigări se comercializează cu 40 de dolari australieni.
     
    Trezorierul Scott Morrison a anunţat că fumătorii trebuie să se aştepte la încă o majorare a preţurilor de la 1 septembrie.  Creşterea taxelor este de aşteptat să ducă la o scumpire cu aproximativ 3 dolari pentru un pachet clasic de ţigarete.
     
    În ciuda creşterii preţurilor, Australia a înregistrat o scădere de doar 0,2% a fumătorilor în ultimii trei ani. Islanda, în schimb, a înregistrat o scădere de 12%, urmată de Norvegia, cu 7%.
     
    Cât priveşte alcoolul şi drogurile, cele mai mari preţuri sunt în Japonia, urmată îndeaproape de Australia şi Noua Zeelandă. 
     

  • Arafat: Intre vânzătorii de droguri şi cei de ţigări există o similitudine şi o diferenţă. Similitudinea este că AMÂNDOI VÂND MOARTEA, iar diferenţa este că pe unii îi băgăm în puşcărie, iar pe ceilalţi încercăm să le găsim justificări să-i ţinem mai departe să îşi facă treaba

    „Trebuie să fim cu toţii îngrijoraţi în ceea ce priveşte consumul de TUTUN. (…) Cândva am fost la o şedinţă a miniştrilor Sănătăţii. Era o şedinţă informală şi era o discuţie pe aceste subiect. Am zis următorul lucru: între vânzătorii de droguri şi cei de ţigări există o similitudine şi o diferenţă. Similitudinea este că AMÂNDOI VÂND MOARTEA, iar diferenţa este că pe unii îi băgăm în puşcărie, iar pe ceilalţi încercăm să le găsim justificări să-i ţinem mai departe să îşi facă treaba. În ultima perioadă s-a vorbim şi de ţigările electronice şi cele cu tutun încălzit. Se încearcă prezentarea lor ca pe soluţia magică în locul ţigărilor clasice, pentru că sunt mai puţin nocive. (…) Elevii de liceu le folosesc. Dacă nu oprim promovarea şi dacă nu punem o regulă, o legislaţie care să trateze toate aceste produse egal şi să se impună INTERDICŢIE de fumat în spaţii publice, noi, în fiecare zi, pierdem un număr de tineri care devin fumători folosind ţigările electronice la început sau tutunul încălzit şi unii dintre ei chiar trecând la ţigările clasice după ce fac aceste încercări la început”, a arătat Arafat.

    Arafat a spus că promovarea tutunului încălzit are menirea să atragă şi nu menţionează pericolul pentru sănătate.  “Cu cât lăsăm acest lucru să se propage, noi nu facem decât să îi ajutăm să recruteze o nouă generaţie de fumători pentru următorii 20-30 de ani. (…) La dispozitivele de tutun încălzit parcă facem reclamă la telefoanele mobile, ce culori au aparatele, avem culoarea roz, culoarea gri, culoarea albastră, culoarea verde, după placul tău, ce culoar vrei ca să arăţi în faţa colegilor. În şcoli, nu numai că este uşor să le foloseşti, sunt gadgeturi care îl clasează pe cel care le foloseşte, este mai cool că are un aparat din acest tip. S-a gândit promovarea la absolut toate aceste aspecte. Dacă nu oprim cât mai repede şi nu punem regulamente cât mai repede, în fiecare zi noi pierdem adolescenţi şi tineri pentru aceste firme şi care nu ştim cum o să îi recuperăm”, a avertizat Arafat.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info