BusinessMagazin

Tag: tigarete

  • Contrabanda cu ţigări: scădere uşoară la nivel naţional, creştere spectaculoasă în nord vest

    „Regiunea nord-est rămâne şi în luna mai cea mai afectată de comerţul ilegal cu ţigarete, înregistrând o pondere de 37,3%, deşi s-a înregistrat o scădere semnificativă de 5,7% faţă de martie 2017. Regiunile vest şi sud-vest continuă să aibă cote ridicate ale comerţului ilicit (18,2%, respectiv 20,8%). În luna mai, cea mai substanţială creştere a pieţei ilicite se înregistrează în partea de nord-vest a ţării (plus 5,6 puncte procentuale comparativ cu martie, până la 18,7%). Din punct de vedere al provenienţei, categoria „cheap whites” deţine în continuare cea mai mare pondere (58,2%), urmată de produsele provenite din Moldova (22,4%, în scădere cu 2,1 p.p. comparativ cu martie 2017) şi Ucraina (15,7%, relativ constant). Ponderea produselor provenite din Serbia se situează la 0,6%, în creştere cu 0,5 puncte procentuale faţă de luna martie 2017”, a declarat Marian Marcu, director al companiei de cercetare Novel Research.

    „De la începutul anului, autorităţile au oprit 67 milioane de ţigări de contrabandă să ajungă pe piaţă, conform datelor centralizate pe www.stopcontrabanda.ro. Raportat la dimensiunea pieţei negre din 2016, asta înseamnă circa 3% din consumul de contrabandă pentru primele 6 luni ale anului. Din păcate, în ciuda eforturilor semnificative ale autorităţilor, contrabandiştii reuşesc să găsească metode prin care să-şi aducă produsele pe piaţă, fără să plătească vreo taxă şi fără să ţină cont de cine sunt cumpărătorii lor”, a declarat Ileana Dumitru, director legal & external affairs, BAT Romania.

     „Notăm cea mai importantă scădere a comerţului ilegal cu ţigarete în nord-estul ţării, acolo unde s-a desfăşurat, în parteneriat cu Poliţia şi Poliţia de Frontieră, campania iniţiată de JTI: „Contrabanda, o modă care te prinde. De la 2 la 7 ani”.  Aceasta scădere este compensată, însă, de o creştere în procent aproape similar în zona nord- vest. Pentru ca piaţa neagră să scadă semnificativ, la nivel naţional, este nevoie în continuare de o colaborare strânsă între instituţiile statului şi mediul de afaceri. Aşa cum am menţionat în mai multe rânduri, în condiţiile în care echipele mobile nu sunt suficiente, iar scannerele din punctele vamale sunt nefuncţionale din cauza nealocării de fonduri pentru mentenanţă, situaţie semnalată recent şi de ANAF, câinii special instruiţi pentru depistarea ţigaretelor ilegale rămân cel mai eficient mijloc de luptă împotriva contrabandei. Echipele canine sunt foarte eficiente şi au un rol important în prevenirea comerţului ilicit. JTI a donat Vămii romane, începând din 2010, circa 40 de câini, asigurând totodată suport logistic pentru trainingul echipelor canine. Salutăm recentul acord al ANAF pentru continuarea programului de înnoire şi formare a acestor echipe, JTI fiind gata să sprijine înlocuirea celor 12 câini care se vor pensiona anul acesta. De asemenea, ne bucurăm să putem contribui la combaterea fenomenului pe ambele maluri ale Prutului, JTI urmând să doneze autorităţii vamale din Moldova, alături de o serie de echipamente specifice, şi patru câini pentru combaterea contrabandei. Vom pune şi pe viitor la dispoziţia autorităţilor experienţa şi resursele noastre, aşa cum am făcut-o din anul 2005 încoace, când am semnat primul Protocol de colaborare cu ANAF, în scopul combaterii pieţei negre”, a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

     „Lupta împotriva comerţului ilicit este una dintre priorităţile Philip Morris International, un exemplu în acest sens fiind programul PMI Impact, lansat anul trecut. Acesta este o iniţiativă globală, de acordare de fonduri pentru proiecte dedicate luptei împotriva contrabandei şi infracţiunilor asociate acesteia, cu un buget alocat de 100 milioane USD. 170 de organizaţii, incluzând agenţii guvernamentale, universităţi şi instituţii de cercetare, organizaţii non-guvernamentale şi entităţi private au înscris peste 200 de proiecte pentru cele trei categorii acoperite de acest program: cercetare, educaţie şi conştientizare a impactului comerţului ilicit. Înscrierile au venit din 42 de ţări, inclusiv România. Dar aceste proiecte nu pot suplini rolul autorităţilor în stoparea şi prevenirea acestui fenomen, şi, pentru ca aceste acţiuni să aibă consistenţă, reiterăm necesitatea implementării „Strategiei Naţionale pentru prevenirea şi combaterea traficului ilicit cu ţigarete 2017-2020”, iniţiată deja de către Direcţia Generală a Vămilor, precum şi asumarea acesteia de către toţi factorii implicaţi”, a precizat Alexandra Olaru, director corporate affairs, Philip Morris Romania.

    „Zecile de acţiuni ale autorităţilor de aplicare a legii continuă să dea rezultate vizibile. Chiar dacă vorbim despre o scădere uşoară, este îmbucurător că trendul de reducere a comerţului ilegal se păstrează. Este nevoie însă în continuare de o comunicare bună între mediul de afaceri şi autorităţile statului, în vederea unei informări cât mai exacte asupra caracteristicilor unei pieţe care plăteşte anual peste trei miliarde de euro la buget, pentru a preveni situaţii ca cea generată de întârzierea transpunerii Directivei tutunului. Circa 70.000 de comercianţi au achiziţionat produse pe care nu le-au mai putut vinde din data de 20 mai, fiind pasibili de amenzi de până la 100.000 lei. Pentru produsele în curs de retragere, care urmează să fie distruse, producătorii vor solicita returnarea accizelor plătite la buget. Nu se pot recupera însă costurile de producţie, taxa de viciu, contribuţia pentru sport, preţul timbrelor, costurile de retragere, depozitare, transport şi distrugere etc. Ceea ce înseamnă pierderi şi pentru producători, şi pentru stat. Pe de alta parte, este îmbucurătoare receptivitatea Ministerului Finanţelor la semnalele industriei, concretizată în modificarea poziţiei Executivului faţă de OUG 54/2010, a cărei abrogare ar fi dus la reinstituirea regimului nereglementat al magazinelor Duty Free şi la creşterea contrabandei”, a declarat Adrian Pirau, director comercial, Imperial Tobacco Romania.

    Conform unui comunicat de presă, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), prin Direcţia Generală a Vămilor, a declanşat „Operaţiunea Scut III” pentru combaterea traficului ilicit la frontierele U.E. „În perioada 20 mai 2017 – 20 iunie 2017 au fost intensificate controalele la frontieră, controalele în trafic, pieţe, târguri şi oboare, în vederea eliminării ţigaretelor provenite din trafic ilicit. În urma acestor controale, echipele mobile şi echipele canine din cadrul Direcţiei Generale a Vămilor împreuna cu inspectorii vamali din cadrul direcţiilor regionale vamale Braşov, Craiova, Cluj, Galaţi, Iaşi, Timişoara, au întocmit 148 procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor aplicând amenzi în valoare totală de 806.300 lei şi trei sesizări penale. Au confiscat 1.545.451 bucăţi ţigarete, 512 litri alcool, nouă autoturisme şi alte bunuri în valoare de 239.108 lei”.

    Producătorii de ţigarete consideră că, pentru reducerea contrabandei în continuare, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autorităţile de aplicare a legii, le solicită de ani de zile. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, este necesară clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora – pieţe, oboare, staţii de metrou.

    Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa trei miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, ceea ce înseamnă echivalentul bugetului destinat Apărării.

  • PERICOLUL uriaş din ţigaretele ”revoluţionare” IQOS pe care şi le doresc mulţi români. Ce se ascunde în spatele tutunului care nu arde şi nu face fum

    Noile ţigări care folosesc tehnologia ”heat-not-burn” (care nu arde tutunul) promiteau o soluţie viabilă pentru sănătatea fumătorilor. Un nou studiu publicat în JAMA Internal Medicine dovedeşte însă contrariul. 

    Autorul acestui studiu, Dr. Reto Auer, de la Universitatea Bern din Elveţia, a descoperit că ţigaretele ”revoluţionare” IQOS sunt la fel de periculoase precum ţigările convenţionale.

    Vezi aici PERICOLUL uriaş din ţigaretele ”revoluţionare” IQOS pe care şi le doresc mulţi români. Ce se ascunde în spatele tutunului care nu arde şi nu face fum

  • Sfaturi de carieră de la managerul care conduce filiala locală a celui mai mare producător de ţigarete din lume – VIDEO

  • Şef ANAF: Peste 100 de milioane de euro ar putea ajunge la buget prin reducerea traficul de ţigarete

    “Sunt convins că putem coborâ sub 13,5%. Un procent de trafic ilicit cu ţigarete reprezintă 37-38 de milioane de euro. Putem să facem acest lucru. De exemplu, în 2010, traficul ilicit cu ţigarete reprezenta 36% din consum. În luna iunie 2011 a ajuns la 11,8%. După care a crescut. În luna ianuarie am reuşit să diminuăm acest trafic la 16,2%. Dacă luăm măsuri integrate, dacă continuăm cu dezvoltarea şi reoperaţionalizarea echipelor mobile, echipelor canine, reoperaţionalizarea schenerelor, cooperarea transfrontalieră şi operaţiunile vamale commune, categoric în acest an putem diminua traficul de ţigarete. Mai este nevoie şi de o reaşezare a structurii vamale. Fiindcă în anul 2013 a fost desfiinţată Autoritatea Naţională Vamală. Vama contribuie la bugetul de stat prin combaterea traficului ilicit”, a declarant, joi, Dorel Fronea, Vice preşedinte ANAF şi coordonatorul Structurilor Vamale din România. Acesta a subliniat că desfiinţarea Autorităţii Vamale a fost o greşeală.

    La nivelul UE, media traficului ilicit cu ţigarete este de 10%.

    Fronea a recunoscut că mai există vameşi corupţi. “Corupţie zero nu există, cum nu există trafic ilicit zero. Corupţia este legată de evaziunea fiscal. Importat este să se ia măsuri pentru combaterea lor”.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Acciza specifică de la ţigări va scădea de la 1 aprilie

    „Nu scade acciza totală, ci doar se recalculează componenta specifică, în funcţie de preţul minim ponderat al anului 2016”, au explicat pentru MEDIAFAX reprezentanţi ai industriei tutunului, care precizează, astfel, că preţul final al pachetelor de ţigări nu va suferi modificări în urma acestei măsuri.
     
    Componenta numită „ad valorem” are o pondere de 14%. Acciza totală a crescut în ianuarie la 436 lei/1.000 de ţigarete, pentru a compensa reducerea de TVA, dar componenta specifică a fost calculată la referinţa din 2015, întrucât cea din 2016 nu era disponibilă la momentul respectiv. „Acciza totală nu se va indexa în aprilie, pentru că rata inflaţiei a fost negativă în perioada avută în vedere. Componenta specifică se va calcula, însă, în funcţie de preţul minim ponderat al anului 2016”, au mai arătat sursele citate. Acciza totală a crescut la nivelul UE (90 euro/1.000 de ţigarete) încă din anul 2015 (faţă de 2018, cum era prevăzut), iar în prezent acciza totală este de circa 98 de euro/1.000 de ţigarete.
     
    Acciza specifică datorată pentru mia de ţigarete a fost majorată la 1 aprilie 2016 cu 4,7%, de la 314 la 329 de lei, tot printr-un Ordin al Ministrului Finanţelor, dar majorarea nu a condus la scumpirea ţigărilor . Pentru ţigarete, acciza totală este calculată în funcţie de acciza specifică şi cea „ad-valorem”.
     

  • Philip Morris a vândut 1 milion de produse care înlocuiesc ţigaretele tradiţionale

    Philip Morris a anunţat că peste un milion de fumători adulţi au cumpărat IQOS, unul dintre produsele fără fum ale companiei. .Acest produs încălzeşte tutunul în loc să îl ardă,  a fost lansat în 2014 şi va fi disponibil anul acesta în oraşe importante din alte 30 de pieţe la nivel global. Pe piaţa locală, produsul compania a lansat tehnologia IQOS pe plan local, făcând parte din strategia inovativă pentru produse cu risc scăzut. 

    “Fumătorii adulţi caută produse care să le ofere gustul, ritualul şi plăcerea ţigaretelor convenţionale, dar care să conţină mult mai puţine substanţe dăunătoare”, a spus Tony Snyder, vicepreşedinte de comunicare pentru Philip Morris International. “După mai bine de zece ani de cercetare şi dezvoltare, în momentul de faţă avem acces atât la ştiinţă, cât şi la tehnologiile necesare pentru a crea aceste produse pentru cei 1,1 miliarde de fumători.”

    Începând cu anul 2008, Philip Morris a angajat peste 400 de oameni de ştiinţă şi experţi şi a investit peste trei miliarde de dolari în cercetare si în dezvoltarea de noi produse.

    “Suntem optimişti în ceea ce priveşte viitorul şi lucrăm continuu pentru a face tranziţia de la produsele actuale ale Philip Morris la alternative mai puţin dăunătoare. Avem oportunitatea extraordinară de a avea un impact pozitiv asupra celor din jur, oferindu-le alternative mai bune decât fumatul, dar nu putem face acest lucru singuri. Ajutorul experţilor în sănătate, comunitatea ştiinţifică şi autorităţile de reglementare pot accelera foarte mult procesul de tranziţie de la ţigarete la produse fără fum,” a continuat Snyder.

    Philip Morris International Inc. (PMI) deţine şase dintre top 15 branduri şi produse la nivel internaţional, ce sunt comercializate în peste 180 de pieţe. Alături de fabricarea şi comercializarea ţigaretelor, incluzând Malboro, dar şi al altor produse de tutun, PMI este implicat în dezvoltarea şi comercializarea produselor cu risc redus (Reduced-Risk Products – RRPs), termen folosit pentru produsele care au potenţialul de a reduce riscul individual şi efectele nocive asupra populaţiei, o alternativă pentru fumatul tradiţional.

    Pe piaţa locală, Philip Morris activează din 1993. Compania a deschis atunci o sucursală aici, iar patru ani mai târziu  a început construcţia unei fabrici ultra-moderne în Otopeni. Philip Morris comercializează astăzi aproape 40 de variante de mărci şi are peste 900 de angajaţi.

     

  • Ţigara electronică: miracol pentru fumători sau bombă cu ceas pentru sănătatea publică?

    Bombardamentul informaţional dinspre ambele tabere face aproape imposibil pentru neiniţiaţi, pentru publicul larg, să-şi facă o părere obiectivă. Mai ales având în vedere că de ambele părţi ale baricadelor apar personalităţi eminente, cu credibilitate în zona sănătăţii publice.

    DIRECTORUL GENERAL AL ORGANIZAŢIEI MONDIALE A SĂNĂTĂŢII, MARGARET CHAN, a primit recent o scrisoare semnată de 100 de specialişti în sănătate publică şi medici, care cer forului internaţional să adopte reglementări serioase pe piaţa ţigărilor electronice şi avertizează că aceste produse ar putea fi un ”cal troian” al corporaţiilor din industria tutunului.

    Experţii cer OMS reglementarea e-ţigaretelor cu aceleaşi măsuri dure aplicate în cazul ţigărilor normale, precum şi interzicerea reclamelor şi a altor forme de promovare, cu argumentul că pentru moment nu există dovezi ştiinţifice privind siguranţa acestor dispozitive, dar şi modul în care fumătorii sunt ajutaţi să renunţe la acest viciu. De asemenea, cei 100 de specialişti cred că ţigările electronice ar putea reprezenta o strategie a industriei tutunului de a ocoli reglementările stricte aplicate în ceea ce priveşte reclamele sau fumatul în spaţii publice.

    SCRISOAREA A VENIT ÎNSĂ ÎN REPLICĂ LA O ALTĂ MĂRTURIE, PRIMITĂ CU CÂTEVA ZILE ÎNAINTE DE MARGARET CHAN DE LA 53 DE OAMENI DE ŞTIINŢĂ, CARE SUSŢIN CĂ REGLEMENTAREA E-ŢIGARETELOR LA FEL DE DUR PRECUM A ŢIGĂRILOR OBIŞNUITE AR PRIVA FUMĂTORII DE O MODALITATE INOVATOARE ŞI TOT MAI POPULARĂ DE A RENUNŢA LA VICIU. De asemenea, cred experţii, ţigările electronice reduc efectele negative produse de fumat, oferind consumatorilor posibilitatea de a-şi obţine doza de nicotină fără a se expune la substanţele chimice periculoase din ţigările obişnuite. Scrisoarea este semnată de profesori, medici şi specialişti în nicotină şi în politici de sănătate publică de la centre şi universităţi de renume, precum Johns Hopkins, Columbia University, Georgetown University, University College London, Sorbona, Universitatea din Geneva etc.

    DE CEALALTĂ PARTE, SCRISOAREA CARE SE LAUDĂ CU DE DOUĂ ORI MAI MULŢI SEMNATARI ESTE SPRIJINITĂ DE MEDICI ŞI EXPERŢI ÎN ONCOLOGIE, pediatrie, boli cardiovasculare şi specialişti în sănătate publică, printre care profesori de la Universitatea Harvard, Universitatea Federală din Rio de Janeiro, Colegiul Regal de Pediatrie din Marea Britanie, Universitatea Maastricht, Universitatea Stanford, Universitatea din Sydney, Spitalul Universitar din Lausanne şi alte şcoli înalte.

    PROFESORUL FRANK CHALOUPKA, DIRECTOR LA CENTRUL PENTRU POLITICI PUBLICE ÎN SĂNĂTATE DIN CADRUL UNIVERSITĂŢII DIN ILLINOIS, crede că lansarea de vapori cu arome pentru ţigările electronice, precum căpşuni sau gumă de mestecat, sugerează că producătorii ţintesc copiii şi tinerii, deşi promovează produsele drept o modalitate de renunţare la fumat. Este posibil ca e-ţigaretele să ajute unii fumători să se lase, însă nu există încă dovezi concrete în acest sens, notează el.

    UN STUDIU RECENT AL PROFESORULUI ROBERT WEST DE LA UNIVERSITY COLLEGE LONDON RELEVĂ CĂ ŢIGĂRILE ELECTRONICE SUNT MAI EFICACE DECÂT TRATAMENTELE CU ÎNLOCUITORI DE NICOTINĂ ÎN PRIVINŢA RENUNŢĂRII LA FUMAT. West se numără printre semnatarii scrisorii care cere OMS să nu reglementeze dispozitivele pe bază de vapori.
    ”Orice politici publice vor fi recomandate fie de OMS, fie de alte instituţii, este de importanţă capitală să fie bazate pe o evaluare obiectivă a dovezilor ştiinţifice. Sunt îngrijorat că până în acest moment OMS nu a obţinut o astfel de evaluare”, a afirmat West.

    El precizează însă că semnalele de alarmă privind implicarea corporaţiilor producătoare de ţigări pe piaţa e-ţigaretelor sunt legitime.

    Comunitatea ştiinţifică se teme de o revenire, un ”comeback” al marilor companii producătoare de tutun, care sunt pe cale să devină cel mai mare jucător pe piaţa ţigărilor electronice. Companiile susţin că investiţiile pe această nişă reprezintă doar o încercare de diversificare, din moment ce afacerea de bază este supusă unor presiuni uriaşe prin reglementare strictă şi avertismente abundente privind efectele negative asupra sănătăţii.

    OMS pare să încline către tabăra proreglementare, în timp ce unele guverne au început deja să ceară sfatul organizaţiei în ceea ce priveşte ţigările electronice. OMS va discuta la întâlnirea din luna octombrie propunerea de a introduce ţigările electronice în anvelopa de reglementare şi control aplicată în cazul tutunului obişnuit. Totuşi, Derek Yach, fost director în cadrul OMS şi liderul proiectului care a condus la dezvoltarea reglementărilor antifumat, se numără printre semnatarii scrisorii care argumentează că ţigările electronice nu trebuie controlate atât de strict.

    LANSATE ÎN 2007, ŢIGĂRILE ELECTRONICE AU DEVENIT DEJA UN BUSINESS DE MILIARDE DE DOLARI, iar bugetele de promovare sunt de ordinul zecilor de milioane. Zeci de milioane de oameni din întreaga lume le-au încercat, marea majoritate fumători sau foşti fumători. Ţigara electronică arată ca un gadget şi are un aer aparte. Fumătorii spun că experienţa este una falsă, însă satisfăcătoare. Opiniile sunt polarizate atât în mediul academic, cât şi în rândul publicului larg. În final, doar dovezile ştiinţifice de netăgăduit vor aduce ordine în vacarm, iar studiile care există pe această temă sunt considerate insuficiente pentru a trage o concluzie clară.

  • Încă o lovitură pentru fumători

    De luna viitoare, ţigările se scumpesc ca urmare a majorării accizei specifice datorate pentru mia de ţigarete. De la întâi aprilie, acciza va creşte cu 4,7%, de la 314 lei cât este în prezent, la 329 de lei, potrivit ordinului ministrului de Finanţe, scrie Vocea Transilvaniei.

    Majorarea nu ar trebui să ducă automat la scumpirea pachetelor de ţigări din moment ce acciza totală rămâne neschimbată. Măsura luată de executiv este una compensatorie pentru a nu se ajunge la scăderea veniturilor din comercializarea tutunului ca urmare a micşorării taxei pe valoare adăugată de la 24% la 20%.

    Preţul ţigărilor va creşte din nou la începutul anului viitor, când acciza totală se va majora la 435,58 lei. În 2016, fumătorii achită o acciză minimă de 8,35 de lei pe pachetul de ţigări, indiferent de tipul de ţigarete achizţionate.

  • Contrabanda continuă să crească

    „Şi în ianuarie 2016, regiunea nord-est continuă să fie cea mai afectată de comerţul ilegal cu ţigarete, cu o cotă a pieţei negre de 36,8%, cu toate că se află în scădere faţă de noiembrie 2015, cu peste 10 p.p. Regiunile nord-vest şi vest deţin, de asemenea, cote importante, deşi se află pe un trend descendent (28,3%, respectiv 26,7%). Din punct de vedere al provenienţei, ponderea produselor cu timbru de Ucraina continuă să crească în ritm accelerat, cu 5,5 p.p., până la 22,5%. Aşa numitele „cheap whites”, deşi se află în scădere (minus 2,5 p.p. faţă de noiembrie), continuă să deţină cea mai mare cotă (56%) din totalul pieţei negre. Produsele provenite din Moldova şi Serbia se menţin la nivel relativ constant (15,8%, respectiv 1,2%)”, a declarat Marian Marcu, directorul companiei de cercetare Novel Research.

    „Am semnalat încă de la semnarea Acordului de mic trafic de frontieră între România şi Ucraina că autorităţile nu vor fi  pregătite să combată eficient noul val de contrabandă. În Suceava şi Botoşani, în multe sate şi comune, ponderea produselor ilegale ajunge şi la 90%. Un pachet de ţigarete care costă în Ucraina 2,8 lei, se vinde dincoace de graniţă cu 8 lei. Ne îngrijorează profund lipsa unor politici coerente în domeniul tutunului, atât în ceea ce priveşte combaterea traficului ilicit, cât şi reglementarea industriei legale care, reamintim, este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat, cu aproape 3 miliarde de euro virate în 2015. Semnalele companiilor producătoare în legătură cu întârzierea transpunerii Directivei tutunului şi efectele acesteia asupra impulsionării comerţului ilegal au fost total ignorate de către autorităţi. După aproape doi ani de la publicarea Directivei în Jurnalul Oficial al UE, Guvernul a aprobat recent un text care prevede că legea ar urma să intre în vigoare pe 20 mai 2016 şi, începând cu aceeaşi dată, fabricile de ţigarete ar trebui să producă deja potrivit prevederilor Proiectului. Până atunci însă, au rămas mai puţin de trei luni, timp în care Parlamentul ar trebui să adopte legea, iar noi să comandăm furnizorilor globali alte ambalaje şi să investim în modificarea liniilor de producţie fără nici o garanţie asupra formei finale a legii şi a normelor ei de aplicare. Propunerea de a include în proiect o perioadă de tranziţie pentru producţie nu a fost luată în considerare de Executiv, care a exclus companiile de tutun din procesul normal de consultare, dialog şi transparenţă decizională, bazându-se doar pe părerile aşa-zişilor experţi”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

    „În ciuda condiţiilor dificile de iarnă, autorităţile au depus eforturi susţinute şi în această perioadă: au fost descoperite fabrici ilegale, s-au confiscat cantităţi importante de ţigarete de contrabandă, au fost făcute arestări şi percheziţii. Cu toate acestea, comerţul ilegal a continuat să crească şi în ianuarie, cu 0,3 p.p., confirmându-se astfel tendinţa de urcare a pieţei negre, ceea ce este de natură să ne alarmeze. Faptul că a crescut abrupt ponderea produselor traficate ilegal din Ucraina, o ţară aflată în conflict deschis, arată implicaţiile comerţului ilegal cu ţigarete, o activitate derulată de structuri criminale bine organizate. Ca urmare, reiterăm că este absolut necesară o abordare cât se poate de serioasă a fenomenului, în cadrul unei Strategii Naţionale de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, care să prevadă măsuri concrete pentru următorii ani. Această Strategie a fost cerută public, în mai multe rânduri, de autorităţile de aplicare a legii, dar şi de Consiliul Concurenţei care, în 2014, la încheierea investigaţiei pe piaţa de profil a solicitat  înfiinţarea unui Grup de lucru care  să implice atât factorii decidenţi în materie de politici fiscale, cât şi  autorităţile de reglementare, dar şi industria şi instituţiile operative”, a declarat Adrian Popa, Director Corporate & Regulatory Affairs, BAT Romania.

    „Comerţul ilicit cu ţigarete continuă să se îndepărteze din ce în ce mai mult de nivelul mediu de 10%, din Uniunea Europeană. Cu toate că autorităţile depun eforturi susţinute pentru combaterea contrabandei, pentru reducerea pe viitor a pieţei negre, este nevoie de o serie de schimbări legislative, pe care industria tutunului împreună cu autorităţile de aplicare a legii le solicită de ani de zile. Astfel, este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora – pieţe, oboare, staţii de metrou”, a declarat Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.

    „Aşa cum anticipam anul trecut, comerţul ilegal a continuat să crească şi în ianuarie 2016, în ciuda eforturilor autorităţilor competente în combaterea contrabandei. Principala ameninţare pentru piaţa legală în viitorul apropiat este cadrul de reglementare sau mai degrabă faptul că încă nu-l cunoaştem. Mă refer la proiectul de transpunere a Directivei tutunului. Acordarea unei perioade de tranziţie pentru producţie, cu respectarea termenului de „piaţă curată” (20 mai 2017) ar reprezenta o soluţie atât în beneficiul producătorilor, cât şi în cel al statului, prin îndeplinirea indicatorilor macroeconomici şi protejarea încasărilor la buget. Plătim statului 80% din preţul unui pachet de ţigarete, contribuţia lunară medie se ridică la 250 milioane de euro, suntem o industrie legală. Ca urmare, ne aşteptăm ca opiniile să ne fie ascultate obiectiv, în mod deschis şi constructiv, ca în cazul oricăror alţi actori economici”, a declarat Adrian Pirau, Market Development Manager, Imperial Tobacco Romania.

    „Faptul că potrivit Studiului Novel Research, nivelul traficului ilicit cu ţigarete  este în uşoară creştere, implică necesitatea intensificării eforturilor de combatere a fenomenului. Contrabanda cu ţigarete este principalul curent de fraudă la frontiera internaţională de nord şi nord-est. În primele două luni ale anului, s-au confiscat peste 700.000 bucăţi ţigarete, cele mai importante capturi fiind înregistrate la frontiera cu Ucraina şi Republica Moldova (de ex. 230.000 ţigarete la biroul vamal Siret, 150.000 la biroul vamal Halmeu, 10.000 ţigarete la BV Albita etc.). Pe lângă intensificarea activităţilor operative punctuale, este necesar să derulăm şi în acest an, în judeţele de graniţă, împreună cu producătorii de tutun, campanii publice de conştientizare a efectelor negative ale contrabandei. De asemenea, urmărim  instruirea şi perfecţionarea profesională a echipelor mobile canine special antrenate în depistarea ţigaretelor, precum şi a numerarului”, a declarat Claudiu Ardeleanu, Director General, Direcţia Generală a Vămilor.

    Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun şi susţin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu ţigarete.

    Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după sectorul petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa 3 miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

     

  • Cine câştigă şi cine pierde din interzicerea fumatului

    Un sfert dintre adulţii din România se declară fumători, iar patru din zece au încercat să renunţe la acest obicei în ultimul an. Intrarea în vigoare a legii care interzice fumatul în spaţiile publice, din 16 martie, va face ca acest viciu să devină unul prohibitiv. Ce înseamnă acest lucru pentru producătorii de tutun, unii dintre cei mai importanţi contributori la bugetul de stat? Experţii de la KeysFin au analizat situaţia din această industrie, iar rezultatele financiare sunt pe măsura restricţiilor dure impuse de autorităţi, se arată în studiul KeysFin

    Datele raportate la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor arată că cifra de afaceri a producătorilor de tutun din România a scăzut la jumătate în ultimii patru ani, de la 2,26 miliarde de lei în 2010 la 949 milioane de lei, în 2014.

    Interesant este că profitabilitatea sectorului a urmat un trend total diferit. Dacă în 2010, cele 15 companii întregistrate în România cu codul CAEN 1200 raportau un profit de 31,4 milioane lei, în 2014, cele 17 firme care au raportat date financiare anunţau un nivel de profitabilitate de 48,8 milioane lei.
    “După un record negativ de profitabilitate, de 24,8 milioane de lei în 2011, firmele producătoare de tutun au înţeles că este timpul să ia măsuri de restructurare, iar efectele acestora s-au văzut în anii următori. Industria tutunului a urmat trendul crizei economice, reuşind să îşi menţină marja de câştig, în ciuda prăbuşirii cifrei de afaceri”, au explicat analiştii de la KeysFin.
    Industria tutunului este, în prezent, al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, industria tutunului, care include şi firmele care comercializează ţigarete, a virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă 1,75% din PIB şi 12,5% din totalul veniturilor bugetare, potrivit reprezentanţilor producătorilor de tutun.

    Interdicţia totală privind consumul de ţigări în spaţiile publice va face ca industria să caute soluţii alternative, pentru a evita falimentul.

    “Consumul domestic nu va fi de ajuns pentru a acoperi impactul noilor interdicţii, astfel că, în prima fază, estimăm o creştere semnificativă a preţurilor ţigărilor. Pe de altă parte, asistăm deja la o reorientare a producătorilor şi comercianţilor către soluţii alternative, precum vânzarea de ţigări electronice şi alte tipuri de dispozitive. Nu este exclus, în contextul măsurilor prohibitive care vor intra în vigoare în martie, să asistăm la o regândire a promovării consumului de ţigări prin dezvoltarea unor spaţii de fumat alternative, în aer liber, care să respecte legislaţia în vigoare”, spun aceştia.

    Analiza realizată de KeysFin arată că cele mai importante firme din industria tutunului din România sunt JTI International Manufacturing SA, British American Tobacco, Philip Morris România SRL, China Tobacco International si Rom Ital SRL. Împreună, acestea au realizat în 2014, o cifră de afaceri totală de 947,5 milioane de lei.

    Cel mai important jucător este JTI International Manufacturing SA, cu afaceri de 545,2 milioane de lei şi 260 de salariaţi, urmat de British American Tobacco cu 179,1 milioane lei şi 560 de angajaţi şi Philip Morris România SRL cu 165,9 milioane lei.

    Industria tutunului, privind-o exclusiv din prisma datelor financiare oficiale, a angajat în 2014 aproape 1600 de angajaţi.

    “Există încă un comerţ important de ţigări de contrabandă, aduse din ţările din jur, dar şi un consum de ţigări nefiscalizate, a cărui valoare este de peste 20 % din piaţă. Potrivit unui studiu independent Novel Research, una din şase ţigarete vândută în România este de contrabandă. De menţionat că datele studiului se bazează strict pe informaţii de la consumatori”, spun experţii.
    img

    Datele statistice arată că, dintr-un pachet de 20 de ţigări vândut legal, 12 ţigarete reprezintă echivalentul accizelor, 4 ţigarete – TVA –ul, iar restul, profitul producătorului şi al comerciantului. Astfel, din preţul final plătit de un fumător pentru un pachet de ţigarete comercializat legal, 80% reprezintă bani care intră la bugetul de stat.
    “Intrarea în vigoare a legii fumatului va influenţa, astfel, şi încasările la bugetul de stat. Pe de altă parte, restricţiile îşi vor regăsi efectele pozitive, pe termen mediu şi lung, în starea de sănătate a populaţiei. Iar acest lucru va duce la o scădere a cheltuielilor medicale generate de efectele consumului de tutun”, afirmă cei de la KeysFin.

    Potrivit unui studiu derulat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, doar un procent de 30% dintre respondenţii care ies în localuri minim o dată pe an afirmă că legea anti fumat le va influenţa comportamentul. Marea majoritate, 69%, declară că obiceiurile lor nu vor fi influenţate de legea anti-fumat.