„Pe termen scurt din punct de vedere financiar, poate că nu este o victorie pentru noi, dar din punct de vedere strategic pe termen lung, credem că este direcţia exactă în care vrem să mergem”, a declarat Dara Khosrowshahi, CEO-ul Uber.
Compania de car-sharing a investit într-o divizie de biciclete în ultimul an. Bicicletele sale electrice Jump sunt disponibile în opt oraşe din SUA, inclusiv New York şi Washington, iar în curând se va lansa în Berlin.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Preţul petrolului este în uşoară creştere, datorită reducerii producţiei de către Arabia Saudită, care, în ciuda declaraţiilor de creştere a extracţiei, a redus în iulie 2018 nivelul producţiei la 10,3 milioane de barili pe zi (b/zi), ceea ce reprezintă o scădere cu 189.000 b/zi faţă de iunie 2018. Intrarea în vigoare a primei runde a sancţiunilor SUA asupra Irakului a avut, de asemenea, o influenţă semnificativă asupra preţului petrolului”, spune analistul Marek Paciorkowski.
Potrivit analizei, cotaţia OIL WTI (Oil West Texas Intermediate, clasa de ţiţei utilizată drept referinţă în preţul petrolului) a depăşit 69 de dolari/baril, în timp ce valoarea Brent a crescut la peste 74 de dolari/baril. Alte schimbări majore pe piaţa petrolului sunt aşteptate în ultimul trimestru al anului 2018. În noiembrie 2018, este planificată încă o serie de restricţii din partea SUA, ce vizează sectorul petrolului şi al gazului iranian, precum şi operaţiuni ale băncii centrale iraniene.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
Această concluzie a rezultat în urma raportului R&D realizat de Deloitte, menit să susţină analiza tendinţelor curente şi să identifice obstacolele majore din calea investiţiilor mai mari în domeniul cercetării şi dezvoltării. Studiul din acest an a cuprins răspunsurile unor respondenţi reprezentând 329 de companii din nouă ţări din regiune (Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia).
Situaţia macroeconomică din regiune este relativ bună, dar există mai multe provocări în viitorul apropiat. Statele din Europa Centrală se află în pericolul de a cădea în capcana „venitului mediu“, care a ridicat numeroase dificultăţi în Spania şi Portugalia. Simplu spus, este vorba de situaţia în care un stat atinge un PIB pe cap de locuitor moderat, iar apoi nu reuşeşte să se mai apropie de statele bogate ale lumii. O soluţie la această capcană este acordarea unui grad sporit de atenţie sectorului de cercetare şi dezvoltare, notează autorii studiului.
„Dacă gradul de inovaţie al unei economii se află în legătură strânsă cu cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea, succesul unei ţări în domeniul inovaţiei este influenţat de finanţarea indirectă prin intermediul stimulentelor dedicate”, remarcă Dinu Bumbăcea, partener coordonator al companiei de consultanţă Deloitte România.
În privinţa cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea, studiul arată că puţin peste jumătate dintre respondenţi (52%) anticipează că firmele pentru care lucrează vor cheltui mai mult în viitorul apropiat (următorul an sau doi) faţă de 2017, o creştere de şapte puncte procentuale faţă de ultima ediţie a studiului din 2016. Abordarea pro-inovaţie pare să fie mai puternică dacă ne referim la o perioadă pe termen lung. Două treimi (67%) din companiile intervievate au în plan să-şi crească investiţile în R&D în următorii trei până la cinci ani (în creştere cu 10 puncte procentuale faţă de ediţia anterioară).
Optimismul intervievaţilor are la bază două motive: subvenţiile oferite companiilor care investesc în acest sector şi înţelegerea faptului că folosirea forţei de muncă ieftină nu mai dă rezultatele scontate.
Uniunea Europeană oferă subvenţii importante instituţiilor care promovează cercetarea şi dezvoltarea, iar acest lucru se traduce prin faptul că un număr tot mai mare de proiecte pot genera profit. Fondurile încurajează şi derularea unor activităţi cu potenţial crescut de risc, pentru că finanţarea este doar parţială. Nu în ultimul rând, trebuie menţionat că aceste subvenţii din partea Uniunii Europene vor scădea în cazul unor state (un exemplu fiind Polonia), astfel încât companiile din ţări cu o evoluţie pozitivă pe plan european ar putea fi avantajate.
Pe de altă parte, modificările regimului fiscal sau lipsa unor reguli sau norme clare reprezintă piedici în calea investiţiilor în R&D şi inovare: aproape o treime din cei intervievaţi au spus că au probleme în identificarea proiectelor pentru care ar putea primi subvenţii.
Cele mai multe state din Europa Centrală şi de Est cheltuie în zona de R&D un procentaj mai mic de PIB decât primele 15 state din Uniunea Europeană; acestea se confruntă şi cu problema specialiştilor care se mută în ţările cu activităţi de cercetare mult mai bine puse la punct.
Avansul înregistrat de sistemele de inteligenţă artificială (AI) face cu atât mai importantă cursa pentru inovare. Numeroase joburi repetitive vor dispărea în anii sau deceniile care vin, făcând astfel esenţială găsirea unei strategii de creare a locurilor de muncă în sectoare de activitate unde oamenii nu pot fi înlocuiţi de roboţi.
Dintr-un anumit punct de vedere, statele din Europa Centrală şi de Est sunt, totuşi, privilegiate; ele pot beneficia de inovaţiile introduse de ţările dezvoltate, replicând astfel soluţii adoptate şi testate pe pieţe mai mature.
Principalii factori care ar putea duce la creşterea investiţiilor în R&D rămân aceleaşi ca şi în anii trecuţi. Lipsa personalului calificat reprezintă încă o mare problemă pentru statele din Europa Centrală şi de Est, iar o soluţie la aceasta ar putea fi angajarea specialiştilor străini. Pentru state care nu fac parte din Uniunea Europeană Ucraina, Rusia sau chiar India regiunea este una extrem de atractivă. Din punctul de vedere al costurilor, impactul ar fi unul destul de mic, doar o treime din companiile participante la studiu indicând acest aspect ca unul important.
Un ultim subiect abordat de autorii studiului „Central European Corporate R&D Report 2018“ este acela al colaborării cu terţi, iar 76% din cei intervievaţi au declarat că au în curs astfel de parteneriate; este o măsură adesea necesară, pentru că structurarea unui departament intern de inovare poate dura ani de zile. Jumătate dintre companiile care nu lucrează cu parteneri externi au propriul centru de cercetare sau au acces la facilităţile deţinute de alte companii.
„Una dintre cele mai complicate provocări a fost să construiesc o tehnologie, în timp ce exista o agenţie de comunicare şi să le reuşesc să le combin în acelaşi timp.”
„Am reuşit să ajut clienţii să înţeleagă, că în momentul în care foloseşti tehnologia alături de o echipă senioară şi cu multă experienţă, de abia atunci apar rezultate. De obicei au fost mereu separate, partea tehnologică de partea de comunicare. Planuri pe termen mediu să devină un grup foarte important pe piaţă. Pe termen lung, să reuşesc să combin serviciile financiare, în care activez paralel cu partea de comunicare şi să funcţioneze foarte bine. Sfaturi pentru tinerii care îşi încep acum cariera, adaptabilitate şi curaj.”
„Una dintre cele mai complicate provocări a fost să construiesc o tehnologie, în timp ce exista o agenţie de comunicare şi să le reuşesc să le combin în acelaşi timp.”
„Am reuşit să ajut clienţii să înţeleagă, că în momentul în care foloseşti tehnologia alături de o echipă senioară şi cu multă experienţă, de abia atunci apar rezultate. De obicei au fost mereu separate, partea tehnologică de partea de comunicare. Planuri pe termen mediu să devină un grup foarte important pe piaţă. Pe termen lung, să reuşesc să combin serviciile financiare, în care activez paralel cu partea de comunicare şi să funcţioneze foarte bine. Sfaturi pentru tinerii care îşi încep acum cariera, adaptabilitate şi curaj.”