BusinessMagazin

Tag: tendinte

  • Ce tendinţe se disting în industria de fashion în 2022?

    În ciuda faptului că, pe durata pandemiei, nu am mai ieşit atât de des din casă, piaţa locală de retail vestimentar a continuat să crească şi să atragă jucători internaţionali sau să nască noi businessuri locale. Ce tendinţe se disting în industria de fashion în 2022?

     

    Ponderea e-commerce-ului în totalul pieţei de retail este în creştere, momentan ajungându-se ca un procent de 10% din totalul cumpărăturilor de îmbrăcăminte şi încălţăminte din România să se facă online”, susţine Raluca Radu, country manager, Answear România şi CEO, MTH Digital. Potrivit ei, în rândul companiei pe care o reprezintă a evoluat, odată cu debutul pandemiei, nu doar numărul de noi cumpărători, ci şi valoarea comenzii medii, care a ajuns la 360 de lei, o explicaţie fiind faptul că există interes crescut pentru achiziţionarea brandurilor mai scumpe. „A crescut, de asemenea, procentul de comenzi plătite online cu cardul, ceea ce demonstrează şi o creştere a încrederii publicului în comerţul online”, subliniază executivul, adăugând că o altă evoluţie se remarcă în preferinţa clienţilor pentru soluţii de tip Buy Now Pay Later, plată în rate, livrare către lockere sau către pickup pointuri, „deci este un obiectiv pentru noi să diversificăm opţiunile de plată şi livrare pe care le oferim”. Datele Statista.com, citate de ZF, arată că în anul precedent valoarea produselor din  segmentul de fashion achiziţionate de români s-a ridicat la 2,7 miliarde de dolari, cifrele făcând referire la venitul brut anual, nefiind luate în calcul costurile de transport.

    Un alt trend remarcat în industria de fashion este integrarea tehnologiilor în magazinele de profil. Un exemplu este retailerul polonez de încălţăminte CCC, care a implementat tehnologii precum magazine electronice, care oferă accesul la produsele şi reducerile online, sau scannere care permit găsirea mărimii potrivite. O altă inovaţie implementată de companie, momentan doar în Polonia, este cea a cumpărăturilor în live stream. „Intenţionăm să le testăm şi pe piaţa locală. Este o tendinţă care cu siguranţă va creşte”, susţine Bianca Grama, general manager, CCC.

    Despre serviciile personalizate, cum e cazul start-up-ului The Outfit, lansat în 2021, care oferă servicii de styling şi shopping adaptat în funcţie de preferinţele fiecare client, Raluca Radu crede că acesta este un trend în e-commerce în general, nu doar în fashion. „Este momentan o piaţă foarte mică pentru că şi piaţa de e-commerce din România este la început. Dar este o piaţă cu potenţial, care va evolua.” 

    O altă tendinţă puternică de consum, notează Bianca Grama, este creşterea conştientizării impactului asupra mediului, „ceea ce se traduce prin alegerea produselor de la mărci implicate şi responsabile, ce oferă colecţii care au fost fabricate sustenabil, cu grijă sporită faţă de mediul înconjurător”. Ideea este susţinută şi de executivul din fruntea Answear. „Dacă ne uităm la pieţele din Europa de Est, fashionul sustenabil este deja mai mult decât doar o tendinţă, deci ne aşteptăm ca această creştere să se menţină în România. Se observă tot mai mulţi utilizatori care folosesc filtrele legate de materiale sustenabile şi primim tot mai multe întrebări legate de materiale şi de provenienţa articolelor de pe site, deci ne aşteptăm să crească interesul pentru fashion sustenabil.” Legat de strategia de business axată exclusiv pe modelul tradiţional, cum e cazul altor retaileri ca Primark, jucător care urmează să intre în piaţa locală la finele acestui an, în opinia Ralucăi Radu fiecare brand va trebui să fie prezent atât în offline, cât şi în online. „Nu cred că pe termen mediu vor putea funcţiona una fără cealaltă. Omnichannelul este viitorul comerţului.”

    Bianca Grama, general manager, CCC: „Colaborările CCC cu influenţatori şi creatori de conţinut reprezintă o direcţie strategică şi sunt prezente în toate pieţele importante ale grupului.”

    Mergând mai departe, la funcţiile de shopping puse la dispoziţie de reţelele de socializare, Raluca Radu este de părere că social commerce şi conversational commerce sunt, cu siguranţă, o tendinţă ce va creşte mult chiar de anul acesta. „Social commerce se referă la cumpărarea din live streaming şi din reţelele de socializare, iar conversational commerce la cumpărarea din aplicaţiile de mesagerie. Vom vedea tot mai multe branduri care investesc în această zonă şi tot mai mulţi utilizatori care le folosesc.” În opinia Ralucăi Radu, marele avantaj al funcţiilor de Instagram Shopping, shoppable stories şi shoppable live streams este acela că te ajută să creşti rata de conversie a campaniilor de promovare prin creatori de conţinut, dar şi să măsori mai uşor impactul acestor campanii în vânzările directe.

    Bianca Grama susţine, la rândul său, că aplicaţiile precum Instagram reprezintă canale de social media foarte influente, care ajută la generarea vânzărilor printr-o serie de instrumente disponibile. „Opţiunea pe care o folosim cu succes în activităţile noastre de marketing e reprezentată de postările cu link direct către magazinul online. Remarcăm, de asemenea, eficienţa soluţiilor precum Reels sau IGTV pentru a ne prezenta mărcile şi a ajunge la clienţi.” Potrivit ei, odată cu dezvoltarea tot mai puternică a canalelor de comunicare din online, mai ales în ultimii ani – cei de pandemie –, pasionaţii de shopping au petrecut şi mai mult timp conectaţi si au devenit mult mai atenţi la trenduri şi la tot ce se promovează în social media. Astfel, adaugă executivul, pandemia a favorizat nu numai creşterea timpului petrecut în faţa ecranelor şi mutarea multor tipuri de activităţi în online, ci şi ascensiunea anumitor categorii de profesionişti ai online-ului, printre care se remarcă mai ales creatorii de conţinut. „Colaborările CCC cu influenţatori şi creatori de conţinut reprezintă o direcţie strategică şi sunt prezente în toate pieţele importante ale grupului. Această strategie s-a dovedit a fi mai mult decât potrivită, performanţele atinse în ultimii doi ani urmând un trend ascendent, fiind reflectate nu doar în brand awareness şi poziţionare, ci şi în vânzări.”

    Raluca Radu, Answear, subliniază că este încă dificil de măsurat cu exactitate impactul pe care îl au asupra deciziei de cumpărare creatorii de conţinut din online. „Dar cert este că impactul există şi nu ar trebui măsurat prin vânzări directe, ci prin creşterea notorietăţii de brand şi creşterea credibilităţii brandului.” De asemenea, ea aminteşte că de la finalul anului trecut Instagram a lansat shoppable live streams, cu ajutorul cărora creatorii de conţinut vor putea eticheta produse în live streamingurile pe care le fac. „Anul acesta, shoppable live streams se vor lansa şi pe Facebook. Ca urmare, va fi tot mai uşor să măsurăm impactul acestora. Scopul colaborării noastre atunci când colaborăm cu un creator de conţinut este să obţinem acces în comunitatea din jurul acestuia şi să obţinem susţinerea sa.” Acest lucru, adaugă ea, reuşeşte, de obicei, dacă există o afinitate bună între brand şi creatorul de conţinut şi dacă se gândeşte colaborarea ca pe un parteneriat pe termen lung, mai degrabă decât o colaborare care are loc o singură dată cu nişte livrabile bine definite. „Nu în ultimul rând, este deosebit de important să existe autenticitate şi conţinutul de brand să fie similar celui pe care creatorul respectiv de conţinut îl publică de obicei.”

    Unul dintre creatorii de conţinut activi îndeosebi pe Instagram este şi Denisa Sima. De profesie psihoterapeut, ea povesteşte că activitatea sa în online a început în urmă cu zece ani, mai precis în ultimul an de liceu, iar prima zonă de interes a fost cea de machiaj. „Mi-am deschis un blog şi am scris despre subiecte care îmi făceau plăcere din zona de frumuseţe. Treceam în clasa a XII-a şi aveam destul timp pentru asta, însă nu aveam un buget care să îmi permită să testez prea multe produse.” A trecut timpul şi, doi ani mai târziu, a pornit şi un cont de YouTube, pe care l-a închis de două ori înainte să i se dedice complet. „În acelaşi an mi-am făcut si un cont de Instagram, pe care iniţial nu l-am luat în serios. Abia în 2015, un an mai târziu, am început să postez cu o frecvenţă anume.” Acum, pe Instagram are aproape 65.000 de urmăritori, iar canalul său de YouTube e urmărit de 142.000 de abonaţi.

    „Momentan, comunic cel mai mult prin Instagram, dar încă sunt mulţi oameni relevanţi şi pe celelalte platforme. Eu consider că e important să comunici acolo unde ai oamenii, în felul acesta poţi schimba ceva prin retorica ta.” Este însă prezentă şi pe toate celelalte canale populare la noi: YouTube, Instagram, şi mai nou TikTok. „Încă mai am blogul, mai plătesc întreţinerea lui deşi nu rentează, dar este primul meu pas în lumea aceasta şi nu mă pot despărţi de el, plus că îmi place mult să scriu.”

    Raluca Radu, country manager, Answear România şi CEO, MTH Digital:„Ponderea e-commerce-ului în totalul pieţei de retail este în creştere, momentan ajungându-se ca un procent de 10% din totalul cumpărăturilor de îmbrăcăminte şi încălţăminte din România să se facă online.”

    Din rândul campaniilor pe care le desfăşoară în colaborare cu diverse branduri se numără şi cele de fashion, care anul trecut au reprezentat cam 10-15% din totalul proiectelor. Denisa Sima spune că în primul rând e important să fii sincer în legătură cu ceea ce spui şi ce promovezi. Personal, povesteşte că încă de când a deschis blogul, în 2012, şi-a dorit să scrie sau să vorbească aşa cum şi-ar dori la rândul său să citească sau să vizioneze alte postări, „adică sincer şi fără determinarea acerbă de a îi convinge pe oameni să cumpere fără argumente solide, lucru pe care îl văd foarte des în online, din păcate”. Cu siguranţă, adaugă ea, şi părerea sa joacă un rol „într-o comunitate care e acolo pentru că vrea să audă ce am de spus şi e firesc să fie aşa”. În toamna trecută povesteşte, de pildă, că a avut un proiect cu un produs de câteva sute de lei, „un produs scump dacă mă întrebi pe mine”, care într-un weekend „cu cinci stories” a generat peste 85 de comenzi, din datele de la brand. „Eu nu mă bucur de vânzări, mă bucur să aflu că părerea mea contează, că oamenii ţin cont de ea şi mai ales mă bucur mult că după ce achiziţionează ceva despre care eu vorbesc, îmi scriu înapoi mulţumindu-mi pentru recomandare. Acest lucru nu poate să însemne decât un singur lucru: am comunicat responsabil.” Legat de numărul anual de campanii, Denisa spune că acesta diferă în funcţie de trenduri, context naţional sau internaţional (pandemie, criză economică, conflict internaţional), dar şi de apariţia de feţe noi, pentru că „sunt branduri care lucrează mereu cu aceleaşi persoane pentru că ştiu cum şi cât livrează şi branduri care vor mereu feţe noi”, explică ea.

    Despre modul în care vom face shopping în viitor, Raluca Radu spune că deja se conturează anumite tendinţe. „O să vorbesc despre o tendinţă pe care chiar o văd ajunsă realitate destul de curând. Cred că se va face tot mai mult comerţ conversaţional, în care se va folosi căutarea vocală de produse şi comanda vocală – aceasta este o zonă pe care se observă creşteri şi mă refer aici la creşterea numărului de mesaje vocale şi comenzi vocale pe care le face publicul.” De altfel, acesta este şi unul dintre punctele de focus alte companiei. „Ne uităm tot mai mult la comerţul conversaţional şi, mai ales, la căutarea vocală. Investiţiile pe partea aceasta sunt considerabile, dar este o tendinţă care va prinde. În ceea ce priveşte social commerce, nu există investiţii mari, barierele de intrare sunt mici şi cu siguranţă este un canal de marketing online pe care îl vom testa.” Ea spune că principalele obiective în acest an sunt legate de lărgirea portofoliului de branduri şi de îmbunătăţirea experienţei utilizatorului pe website-ul companiei şi în aplicaţia mobilă. „Avem ca strategie să creştem cu cel puţin 50 de branduri noi în acest an. Ne dorim să adăugăm în portofoliu tot mai multe branduri medium-high.” Ca venituri, compania vizează o creştere de cel puţin 30% a businessului în 2022.

    În ceea ce priveşte brandul CCC, compania a deschis anul trecut primul centru logistic în afara Poloniei, cu sediul în Bucureşti. „În acest moment, ne concentrăm atât pe dezvoltarea sa, cât şi pe dezvoltarea canalelor noastre de vânzare pe piaţă.” Conform strategiei la nivel de grup, în următorii 4 ani compania plănuieşte să investească aproximativ 2-4% din cifra de afaceri în logistică, tehnologii şi dezvoltarea mărcilor.

    Denisa Sima, creator de conţinut: „Momentan, comunic cel mai mult prin Instagram, dar încă sunt mulţi oameni relevanţi şi pe celelalte platforme. Eu consider că e important să comunici acolo unde ai oamenii, în felul acesta poţi schimba ceva prin retorica ta.”

     

  • Săptămâna de lucru de 4 zile în lume şi în România

     

    În ultimii ani, am asistat la o serie de schimbări importante ale legislaţiei muncii, determinate atât de nevoia companiilor de a-şi menţine angajaţii motivaţi şi productivi, cât şi de tendinţele impuse de noile generaţii care acordă mai multă importanţă echilibrului dintre viaţa personală şi cea profesională şi care preferă locuri de muncă cu program flexibil, în detrimentul standardelor rigide impuse de legislaţia în domeniu.

    Legislaţia europeană a făcut paşi importanţi în flexibilizarea muncii, atât prin recunoaşterea unor noi formule flexibile de lucru, cât şi prin reafirmarea unor principii mai vechi, în contextul noilor tendinţe.

    Directiva (UE) 2019/1158 privind asigurarea echilibrului dintre viaţa profesională şi cea privată a părinţilor şi îngrijitorilor introduce conceptul de „formule flexibile de lucru” cu ajutorul cărora salariaţii să îşi poată adapta programul de lucru, inclusiv prin utilizarea formulelor de muncă la distanţă, a programelor de muncă flexibile sau a unor programe de muncă cu timp redus de lucru.

    Astfel, directiva prevede obligaţia statelor membre de a lua măsurile necesare pentru a se asigura că salariaţii care au copii de până la o anumită vârstă, dar nu mai puţin de 8 ani, au dreptul de a presta muncă într-o formă flexibilă. În astfel de cazuri, angajatorii vor fi obligaţi să dea curs solicitărilor angajaţilor, iar orice refuz va trebui motivat de către angajator.

    De asemenea, Directiva (UE) 2019/1152 privind transparenţa şi previzibilitatea condiţiilor de muncă în Uniunea Europeană prevede posibilitatea prestării muncii, după un model de organizare parţial sau total imprevizibil, precum şi conceptul de contracte la cerere (on-call).

    Săptămâna de lucru de 4 zile – un experiment global de succes

      Islanda, Spania, Marea Britanie şi Japonia se numără printre ţările care au testat sau urmează să testeze programul de lucru de 4 zile pe săptămână.

    În Islanda, între 2015 şi 2019, au fost derulate teste în care angajaţii au fost plătiţi la fel pentru un program de lucru mai scurt, de doar 4 zile pe săptămână. Testele au vizat aproximativ 1% din populaţia activă, fiind incluse în programul pilot locuri de muncă din grădiniţe, birouri, servicii publice şi spitale. În urma testelor efectuate la nivelul forţei de muncă din Islanda, sindicatele au renegociat programul de lucru, iar în prezent, mai mult de 80% din forţa de muncă din Islanda a trecut sau urmează să treacă la programe de lucru mai scurte, cu menţinerea salariului.

    Spania s-a alăturat recent acestei mişcări, aprobând un program pilot pe trei ani. Sute de companii sunt aşteptate să se înscrie în programul guvernamental pentru a testa eficienţa pe scară largă a săptămânii de lucru de 4 zile. Membri ai partidelor politice din Spania au susţinut acest experiment încă dinainte de pandemia Covid-19 şi cu atât mai mult în ultima perioadă, după ce pandemia a dovedit că este posibilă o flexibilizare majoră în ceea ce priveşte relaţiile de muncă.

    În Marea Britanie a fost lansat recent un program pilot, pe o perioadă de 6 luni, în care companiile participante vor permite angajaţilor să muncească 4 zile (respectiv 32 de ore) pe săptămână, fără a le diminua salariile şi beneficiile. Acesta se desfăşoară în paralel cu programe pilot similare care au loc, spre exemplu, în Irlanda, Australia şi Noua Zeelandă. În Marea Britanie, programul se va desfăşura începând cu luna iunie 2022 şi are în vedere, pentru început, 30 de companii. Programul va funcţiona după “modelul 100:80:100” care presupune că salariaţii primesc 100% din salariu pentru 80% din timpul lucrat, în schimbul menţinerii a 100% din productivitatea lor anterioară.

    Poate cea mai neaşteptată iniţiativă vine din Japonia, ţară renumită pentru numărul deceselor cauzate de suprasolicitarea la locul de muncă şi pentru numeroasele ore de muncă suplimentară. Guvernul japonez este implicat activ în stimularea companiilor să adopte programe de lucru de patru zile pe săptămână, menite să îmbunătăţească viaţa salariaţilor.

    În Belgia, programul de lucru de 4 zile pe săptămână a fost deja adoptat la nivel naţional, salariaţii având posibilitatea să lucreze 10 ore pe zi şi să beneficieze de 3 zile libere.

    Metode de flexibilizare a muncii în România

    Recent, a fost înregistrat la Senat un proiect de lege de modificare a Codului Muncii prin care se introduce posibilitatea ca angajatorii şi salariaţii să stabilească de comun acord un program de lucru de 10 ore pe zi, timp de 4 zile, cu 3 zile de repaus.

    Dacă majoritatea ţărilor în care programul de lucru de 4 zile pe săptămână a fost testat au avut în vedere reducerea proporţională a numărului de ore lucrate într-o săptămână cu menţinerea nemodificată a salariului, este de observat că, în România şi în Belgia, conceptul de săptămână scurtă de lucru are în vedere doar o comasare a săptămânii de lucru de 40 de ore în 4 zile lucrătoare şi acordarea a 3 zile libere.

    Mai mult, formula de lucru propusă spre dezbatere în Senat este deja permisă de Codul Muncii, companiile având la îndemână mai multe opţiuni pentru a asigura flexibilizarea muncii chiar şi în cazul în care proiectul legislativ nu este adoptat.

    Astfel, Codul Muncii prevede posibilitatea utilizării programului de lucru inegal sau a celui comprimat, în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore. Programul de lucru inegal permite flexibilizarea numărului de ore lucrate în fiecare zi a săptămânii, iar programul de lucru comprimat permite scurtarea săptămânii normale de lucru, de exemplu de la 5 la 4 zile, în ambele cazuri cu respectarea săptămânii de lucru de 40 de ore. Pentru a putea fi implementate, aceste programe trebuie prevăzute în mod expres în contractul individual de muncă.   

    O altă modalitate de flexibilizare a muncii reglementată de Codul Muncii o reprezintă programul de lucru individualizat. Programele individualizate de muncă pot fi implementate cu acordul sau la solicitarea salariatului şi presupun împărţirea duratei zilnice a muncii în două perioade: una fixă, în care salariaţii se află simultan la locul de muncă şi una variabilă, în care salariatul îşi alege orele de sosire şi de plecare.

    Oricare dintre metodele de flexibilizare a muncii enumerate mai sus pot fi dublate de beneficiul muncii în regim de telemuncă, de la domiciliul salariatului sau din alte locuri, astfel cum acestea sunt stabilite de către părţi.

    Având în vedere succesul înregistrat de Islanda în implementarea săptămânii de lucru de 4 zile (fără a fi diminuat salariul), cu adevărat de impact ar fi o modificare legislativă care să transpună aceste idei şi în legislaţia românească. O astfel de iniţiativă legislativă va necesita, însă, un studiu prealabil aprofundat al efectelor sale asupra legislaţiei muncii, în general (ex. normă întreagă vs. normă parţială de muncă) şi cea a securităţii sociale, în particular (ex. impactul asupra stagiului de cotizare la pensie). 

    Autori:

    Anca Atanasiu, Managing Associate Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL

    Ana Flueran, Senior Associate Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL


     

     

  • Artă pentru criptocolecţionari

    Atraşi de arta sub formă de NFT-uri, din care şi-au alcătuit deja o colecţie plătită cu criptomonede, diverşi colecţionari doresc mai nou să-şi investească criptomonedele în ceva tangibil, ca arta reală, scrie The New York Times. Aceştia colindă evenimentele din domeniu sau galeriile de artă şi sunt deschişi la recomandări, căutând mai ales lucrări a căror valoare va creşte, după părerea experţilor. Unii îşi doresc atât de mult creaţii tangibile încât participă la licitaţii de artă ori ajung să se pună pe lista de aşteptare a unor artişti contemporani la mare căutare. Printre motivele pentru care acest tip de colecţionari se îndreaptă spre arta tangibilă se numără faptul că e mai greu să te lauzi cu NFT-urile, lucrările obişnuite putând fi expuse mai uşor în locuinţă sau spaţii dedicate unde pot fi arătate prietenilor şi cunoştinţelor.

  • Ce tendinţe se disting în digital marketing anul acesta

    „La fiecare început de an, atunci când ne construim strategia generală de marketing online şi ne planificăm bugetul, ne gândim cum să implementăm principalele tendinţe de dezvoltare din domeniu, cu focus pe rezultate, cifre şi pe atragerea unui public ţintă cât mai relevant. La început de 2022, între discuţii despre Metaverse, Core Web Vitals, căutare vocală şi NFT-uri, este tot mai dificil pentru un marketer să distingă între tendinţele ce ar putea fi de interes în viitor şi cele care au sens contextual, în actuala situaţie de piaţă”, susţine Raluca Radu, fondator şi CEO MTH Digital, într-un comunicat de presă. Astfel, ea a analizat situaţia de pe piaţa de e-commerce şi digital din România, ţinând cont de principalele cifre de piaţă, şi a tras câteva concluzii cu privire la preocupările de bază ce ar trebui să ocupe un loc în strategia de digital marketing a companiilor în 2022, pe care le-a rezumat în opt tendinţe majore:

    1. Colectarea de date zero-party despre utilizatori în aşteptarea cookieless era

    Nu mai este un secret că era cookieless este aproape şi că datele private de comportament al utilizatorilor vor fi din ce în ce mai preţioase. Primul pas a fost făcut anul trecut şi a putut fi observat în scăderea Facebook Ads. De asemenea, Google a anunţat că din 2023 va renunţa la cookie-urile third-party (cookie-urile despre utilizatori şi comportamentul lor ce sunt colectate din surse terţe, deci nu de website-ul cu care a interacţionat direct utilizatorul). În ceea ce priveşte strategia de digital marketing, una dintre principalele preocupări ale marketerilor şi business-urilor în 2022 ar trebui să fie colectarea de date zero-party, date obţinute direct de la utilizatori.

    Ca urmare, crearea unei comunităţi în jurul brandului şi colectarea unei baze de date proprii va fi o prioritate pentru majoritatea afacerilor în 2022. În consecinţă, ne aşteptăm ca email marketing să devină din ce în ce mai important în mixul de marketing, iar crearea de campanii de lead generation care să colecteze date direct de utilizatori ar trebui să fie o prioritate pentru marketeri în digital în 2022. În acest context, un minim din bugetul de digital marketing ar trebui direcţionat către realizarea de campanii de lead generation şi către colectarea de leaduri.

    În ceea ce priveşte Facebook Ads, dat fiind că folosirea datelor obţinute prin Facebook Pixel este din ce în ce mai anevoioasă, o variantă de preferat ar fi utilizarea interacţiunilor dintre utilizator şi asset-urile directe din Facebook – cum ar fi contul de Instagram, pagina de Facebook, videouri publicate pe Facebook, Instant Experience, shop-ul Facebook sau Instagram, formulare de colectare leaduri sau event-uri Facebook.

    2. Creşterea ponderii owned media şi earned media în mixul de digital marketing

    Dacă ne uităm la ponderea dintre owned media, paid media şi earned media pentru majoritatea brandurilor prezinte în digital în România, cu siguranţă componenta de paid media va câştiga. Cu toate acestea, creşterea costurilor per click în publicitatea online (generate de creşterea numărului de advertiseri), dar şi faptul că nu vom mai avea cookie-uri şi targetarea va fi tot mai dificilă vor face ca focusul advertiserilor să se mute din zona de publicitate plătită către zona de creare de canale proprii de digital marketing (owned media). Ne referim aici la creşterea comunităţilor online susţinute de branduri, la creşterea canalelor de conţinut construite în jurul acestora (blog, secţiune de articole, canal Youtube sau canale Social media), dar şi la creşterea apartenenţei utilizatorilor în tribul unui brand (cluburi de fidelitate, comunicare prin email şi newsletter, mobile apps). Pentru orice tip de afacere, dependenţa de canalele plătite de digital (cum ar fi Facebook Ads şi Google Ads) este deosebit de periculoasă şi creşte foarte mult costurile de achiziţie ale clienţilor, precum şi costurile de retenţie a acestora. Ca urmare, ne aşteptăm ca nevoia de eficientizare a costurilor, dar şi dorinţa de îmbunătăţire a rezultatelor obţinute din campaniile de marketing să conducă brandurile către creşterea comunităţilor lor în mediul online.

    Din acelaşi punct de vedere, colaborările cu creatorii de conţinut şi vizibilitatea în cadrul comunităţilor acestora vor fi din ce în ce mai importante, deci ne aşteptăm să crească ponderea bugetelor alocate în această zonă. Spre deosebire de ceea ce înţelegeam acum 2-3 ani prin influencer marketing, ce s-a schimbat acum este faptul că brandurile vor conştientiza din ce în ce mai mult importanţa colaborărilor pe termen lung şi a conţinutului nativ pentru a obţine rezultate.

    3. Creşterea Social Commerce şi a importanţei sale în campaniile de marketing online

    Social commerce a început să fie un termen din ce în ce mai des folosit, odată cu creşterea numărului de opţiuni de shopping online puse la dispoziţie de principalele reţele de socializare. Spre exemplu, Instagram a lansat shoppable live streams în septembrie 2021, iar în curând va fi lansată o opţiune similară şi pentru Facebook. În acelaşi timp, Youtube Live permite deja etichetarea de produse. Shopurile puse la dispoziţie de Instagram şi Facebook, opţiunea de a face trimitere către paginile de produs sau către clone ale acestora din reţelele sociale, toate aceste funcţionalităţi uşurează în mod deosebit munca unui utilizator care doreşte să cumpere un produs promovat de un creator de conţinut sau de un brand în Social media.

    Se glumeşte mult pe tema faptului că live shoppingul este o formă de teleshopping în digital, iar cu siguranţă sentimentul de urgenţă şi raritate imprimat se aseamănă mult cu teleshoppingul. Dat fiind faptul că utilizatorii sunt din ce în ce mai atraşi de conţinutul nativ şi non-promoţional, iar cea mai mare rată de interacţiune în Social media este cu conţinutul de acest tip, reclama real-time şi cât mai mascată va avea cel mai mare impact. Prin urmare, social commerce ar trebui luat în calcul de branduri şi îşi va demonstra rezultatele din punct de vedere eficienţă în acest an.
    4. Conţinutul video devine în sfârşit rege

    Acest trend pare a nu veni cu nimic nou în peisaj, dat fiind că deja de 10 ani se vorbeşte despre importanţa conţinutului video în digital marketing. Cu toate acestea, deşi majoritatea specialiştilor îi prevesteau creşterea de ani buni, video marketingul începe abia acum să fie o tendinţă des întâlnită în digitalul românesc. Ascensiunea Instagram Reels, Tik Tok sau Youtube în România face în sfârşit brandurile să acorde o importanţă sporită conţinutului video propriu şi conţinutului video de scurtă durată (spre exemplu, Youtube Shorts).

    Odată cu creşterea importanţei conţinutului video, brandurile vor acorda din ce în ce mai multă atenţie realizării de conţinut video propriu şi vor apela atât la animaţii (motion graphics), cât şi la filmări care să prezinte oameni reali. Pentru a avea o rată bună de interacţiune, videourile ar trebui să fie construite fie într-o narativă educativă şi să răspundă unor întrebări concrete, fie să pună accentul pe divertisment şi să fie cât mai entertaining.


    5. Metaverse va duce la testarea mai frecventă a tehnologiilor AR şi VR

    Se vorbeşte de ceva ani de AR (Augmented Reality) şi VR (Virtual Reality) şi de diversele aplicabilităţi ale acestora pentru creşterea engagement-ului în digital. Cu toate acestea, punerea în practică s-a menţinut la scară destul de limitată, atât din cauza costurilor ridicate, cât şi din cauza dificultăţii de implementare. Totuşi, recenta creştere a notorietăţii Metaverse şi anunţul celor de la Facebook că se vor concentra din ce în ce mai mult pe acesta în viitor, vor aduce din nou în prim-plan aplicaţiile AR şi VR şi brandurile vor căuta din ce în ce mai mult să experimenteze cu acestea. Costurile vor fi cu siguranţă ridicate, într-o primă fază, deci nu toate brandurile vor considera eficiente aceste investiţii, dar cu siguranţă vom vedea noi experimente în această sferă şi vom începe să vedem tot mai multe aplicaţii practice pentru branduri în această zonă.

    6. Inovaţiile de automatizare aduse de PPC marketing vor fi testate la scară din ce în ce mai largă

    Campaniile de PPC marketing realizate manual par a fi de domeniul trecutului. Chiar dacă tactici precum SKAG (Single Keyword Ad Groups) sau strategii de bidding precum Enhanced CPC aduc un mai mare control asupra rezultatelor, automatizarea ocupă un loc central în preocupările specialiştilor PPC şi nu mai poate fi ocolită. Mai mult decât atât, Google, Facebook, LinkedIn, TikTok, toţi investesc în inovaţii pentru campaniile lor de PPC.

    Spre exemplu, la finalul anului trecut campaniile de tip Performance Max au ieşit din Beta şi au putut fi testate pe majoritatea conturilor de Google Ads. Acest tip de campanii vin cu inovaţia de a se afişa pe toate tipurile de reţele Google (Search, Display, Local, Discover, Maps, Gmail, Youtube şi Shopping) şi combină beneficiile de automatizare ale campaniilor Smart cu opţiunile de anunţuri dinamice ale campaniilor Responsive şi cu targetarea multi-plasament a campaniilor Social media. Pentru acest tip de campanii trebuie furnizat către Google un set de resurse din componenta creativă, set compus din imagini, video-uri, logo-uri, titluri şi texte. Dacă momentan rezultatele aduse de campaniile de tip Performance Max sunt îndoielnice şi utilizarea lor de către marketeri se rezumă la nivelul de testare, ei bine în 2022 acestea vor înlocui definitiv campaniile de Smart Shopping şi campaniile Local. Pe de altă parte, în cazul în care mai foloseai Expanded Text Ads în Google Ads, nu uita că data lor limită este iunie 2022 şi după această dată nu vor mai putea fi folosite, ci vor trebui înlocuite cu Responsive Search Ads.

    7. Personalizarea va începe să prindă teren, indiferent de mărimea businessurilor

    Se vorbeşte de ceva ani despre personalizare în comunicarea online şi îndeosebi în e-commerce, iar beneficiile aduse de personalizare sunt evidente. Cu toate acestea, costurile crescute ale personalizării (fie că ne referim aici la costurile crescute ale tool-urilor sau la eforturile mari de personalizare din punct de vedere resurse umane necesare) au dus la adopţia destul de scăzută a acestui trend în realitate.

    Din fericire, apariţia unor soluţii din ce în ce mai uşor de folosit şi mai convenabile ca preţ au făcut ca minime personalizări ale comunicării online să fie din ce în ce mai folosite. Fie că ne referim aici la soluţii de tip RTB House sau Criteo pentru retargetarea personalizată a reclamelor, fie că ne referim chiar la soluţii care îmbină automatizarea şi personalizarea cum ar fi Retargeting.biz, realitatea este că este din ce în ce mai uşor să personalizezi anumite părţi din comunicarea în mediul digital. Fie că trimiţi trigger emails în mod automat la o anumită durată de timp după o acţiune a utilizatorului sau că te gândeşti la personalizarea unor push notifications sau SMS-uri, este din ce în ce mai important să incluzi astfel de scenarii automatizate de comunicare în strategia de marketing.


    8. Strategiile multi-channel şi cross-channel marketing vor fi folosite la scară mai largă

    Dacă până acum vorbeam, în cazul majorităţii business-urilor, de strategii de achiziţie de trafic prin PPC marketing, scăderea rezultatelor din performance marketing anul trecut, dar şi creşterea costurilor de achiziţie vor conduce brandurile către diversificarea canalelor de digital marketing folosite şi includerea de noi medii de digital în comunicarea lor. Ca urmare, brandurile vor comunica din ce în ce mai mult şi pe Pinterest, Youtube, LinkedIn, TikTok, Snapchat, dar şi prin creatori de conţinut şi alte tipuri de content marketing. De asemenea, brandurile vor conştientiza din ce în ce mai mult importanţa unei abordări holistice a canalelor de digital marketing pentru a nu dubla costurile de achiziţie ale clienţilor. Comunicarea online a unui brand trebuie să abordeze întregul funnel de marketing şi să se adreseze potenţialilor clienţi şi clienţilor actuali, indiferent de stadiul în care se află în interacţiunea cu business-ul. Ca urmare, este important ca brandurile să îşi împartă eforturile între achiziţia de noi clienţi şi retenţia clienţilor existenţi. Aşadar, word of mouth, notorietatea de brand, review-urile clienţilor existenţi vor avea toate un rol din ce în ce mai important în construcţia comunicării online. Anumite canale de marketing vor avea rol de atragere de trafic nou din anumite segmente de audienţă, iar alte canale vor avea rol de creştere a retenţiei sau recurenţei pentru alte segmente de audienţă.

    Ca urmare, abordarea integrată a canalelor de digital marketing sub o singură umbrelă unitară de strategie de marketing online va deveni din ce în ce mai importantă.


     

  • Care sunt tendinţele care conturează piaţa rezidenţială astăzi?

    Anul 2021 s-a dovedit a fi mai predictibil decât 2020, când pandemia a făcut ca, în perioada martie-mai, în plin lockdown, incertitudinea să fie la cote alarmante. Cum piaţa s-a mai aşezat anul acesta, apetitul dezvoltatorilor şi cel al cumpărătorilor a revenit, iar consultanţii pot desprinde noi tendinţe.

    „Segmentarea pieţei rezidenţiale în mass-market, middle market, upper, high-end, are în vedere mai mulţi factori: preţ, poziţionare, finisaje, calitatea construcţiei, suprafeţe. În general, cu excepţia anului 2019, zona de mass-market este majoritară în ceea ce priveşte oferta. Diferenţa faţă de middle market nu este însă mare, mass-market reprezentând 56% din ofertă, iar middle market – 44%”, a spus Gabriel Voicu, vicepreşedintele companiei de consultanţă imobiliară SVN România, în cadrul celui mai recent webinar Real Estate. Real Talk, realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN.

    El a mai precizat că a remarcat o evoluţie a segmentului middle market în anii 2016-2017, ceea ce denotă că oamenii au început să caute altfel de proiecte rezidenţiale, cu finisaje mai bune şi facilităţi premium. În plus, după ce, în urmă cu zece ani, programul guvernamental Prima Casă a fost motorul pieţei rezidenţiale, persoanele care au cumpărat locuinţele de la acea vreme au făcut un upgrade, deci se poate vedea chiar dinspre ele o migrare de la mass-market la middle market.

    În ceea ce priveşte interesul pentru case şi pentru apartament, Gabriel Voicu a vorbit despre cum înclină balanţa în această perioadă.

    „Noi, istoric, suntem atraşi de case pe pământ, iar cererea pentru acestea a fost oricum la un nivel ridicat în ultimii ani. Totuşi, pandemia a arătat nevoia de spaţii locuibile mai mari, ceea nu înseamnă neapărat casă, dar poate un apartament cu o terasă mai mare sau cu o cameră în plus, de unde să se poată lucra de acasă. Casele sunt însă starul creşterii pieţei rezidenţiale, deoarece pe acest segment cererea a crescut foarte mult în ultimul an şi jumătate. Şi după perioada post-pandemică, cererea de case va rămâne ridicată.”

    O altă tendinţă care se conturează tot mai mult este cea a proiectelor mixte.

    „Deşi avem două-trei decenii de piaţă rezidenţială modernă, abia acum se văd primele proiecte integrate de case, oraşele de lângă oraşe, cartiere de case unde se construiesc adevărate comunităţi. Sunt proiecte care oferă toate facilităţile – de alimentaţie, educaţie, strip-malluri. Vom vedea din ce în ce mai mult astfel de proiecte mari, pentru că este clar că nu poţi să vinzi o casă oriunde, fără să ai acces la infrastructură şi la minimul necesar pentru un trai decent”, a adăugat Gabriel Voicu.

    Proiectele integrate încep să se regăsească pe toată harta României, pe lângă toate marile oraşe din ţară, extinderea către zonele limitrofe acestora fiind naturală. Nici oraşele în sine nu duc însă lipsă de noi proiecte.

    „Timişoara cred că va deveni a doua piaţă rezidenţială din ţară după Bucureşti, este starul, cu circa 5.000 de unităţi noi care se vor livra. În Braşov sunt 3.800 de locuinţe a căror livrare a fost anunţată, în Constanţa sunt 3.500. Rămân la cote ridicate Cluj-Napoca, Iaşi, Oradea, marile centre universitare consacrate.”

    Cât despre Bucureşti, aici autostrăzile metropolitane vor determina extinderea rezidenţială către zona de nord a judeţului Ilfov, deoarece orice cale de acces creşte potenţialul de dezvoltări în zona respectivă. Iar acest principiu este valabil nu doar pentru sectorul rezidenţial, ci şi pentru cel de retail.

    „Zona de nord a Bucureştiului a fost şi rămâne foarte atractivă, are potenţial foarte mare. Vedem o extindere atât de-a lungul autostrăzii, cât şi de-a lungul drumurilor naţionale. Totuşi, au început să apară proiecte şi în zona de est a Capitalei.”

    Pentru cei care privesc cu scepticism efervescenţa actuală din rezidenţial, făcând analogie cu situaţia din urmă cu aproximativ un deceniu, care a precedat criza financiară din 2008-2009 – Gabriel Voicu spune că, spre deosebire de acea perioadă, astăzi piaţa este mai matură.

    „În 2008-2009, piaţa era speculativă, creşterea era bazată doar pe cerere şi ofertă – cererea era foarte mare, iar oferta era foarte mică. În 2008, piaţa era formată 90% din investitori speculativi şi 10% din cumpărători finali. Astăzi, piaţa este formată, în proporţie de 85%, din clienţi finali, şi de 15% din investitori care cumpără ca să închirieze, pentru randament, nu speculativi. De aceea, nu avem cum să ne întoarcem la situaţia din 2008, decât dacă vor apărea probleme grave la nivel macroeconomic. Piaţa de azi este total diferită faţă de cea din 2008”, spune Gabriel Voicu, vicepreşedintele SVN România.

    Citiţi mai multe despre evoluţia preţurilor locuinţelor în 2021 şi 2022 şi sfaturile de care trebuie să ţină cont un viitor cumpărător atunci când se decide să devină proprietar în celelalte articole rezultate în urma webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care l-a avut ca invitat pe Gabriel Voicu, vicepreşedintele companiei de consultanţă imobiliară SVN România.

    Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS, Android şi HUAWEI. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar şi nu numai.

     

  • 50 de tendinţe pentru economia românească în 2022

    ♦ Ce va fi în 2022 din punct de vedere macroeconomic, fiscal, bugetar? l Va continua creşterea economică? ♦ Vor începe proiectele din PNRR? ♦ Va continua creşterea preţurilor la apartamente, terenuri şi case? ♦ Va mai creşte bursa? ♦ Ce companii se vor mai lista? ♦ Vor cumpăra retailerii români companii în străinătate?

     

    FISCALITATE

    ♦ Salariul minim creşte cu 11%. Un salariat nu are voie să aibă salariul minim mai mult de 2 ani.

    ♦ Pragul de „import“ de muncitori din afara UE creşte la 100.000, dublu faţă de 2021.

    ♦ TVA pentru locuinţele cu un preţ sub 140.000 de euro scade de la 19% la 5%.

    ♦ Angajatorii care nu plătesc taxele la stat aferente salariilor angajaţilor riscă închisoarea.

    ♦ SAF-T, fişierul prin care firmele comunică cu Fiscul, devine obligatoriu pentru 3.000 de companii mari.

    ♦ Consolidare fiscală: 80.000 de firme trebuie să decidă cum plătesc impozitul pe profit în 2022.

    ♦ Tichetele-cadou, neimpozabile până la 300 de lei.

    ♦ Vor fi impozitate tichetele-cadou pentru „ziua companiei“ sau „ziua angajatului“.

    ♦ Dispar tichetele-cadou pentru angajaţii care promovează produse în magazine.

    ♦ Deadline-ul pentru amnistia fiscală se prelungeşte.

     

    PIAŢA MUNCII

    ♦ Salariile din privat cresc, în medie, cu 5%, iar creşterile de salarii abia vor acoperi inflaţia.

    ♦ Fluctuaţia de personal va ajunge iar la 20%.

    ♦ Deficitul de personal din unele sectoare, precum HoReCa şi IT, se va accentua.

    ♦ Companiile vor decide cine şi când se întoarce la birou.

    ♦ Vaccinul ar putea deveni obligatoriu pentru cei care vor să se întoarcă la birou.

     

    BĂNCI

    ♦ Dobânzile vor creşte în 2022, iar creditarea poate să încetinească. Dar, programele guvernamentale, precum IMM Invest şi Noua casă, vor susţine creditarea. BNR va continua să majoreze dobânda-cheie de la 1,75%, cu cât a închis anul 2021, deoarece inflaţia rămâne mare.

    ♦ Presiunea creditelor neperformante ar putea să reapară.

    ♦ Restructurarea şi consolidarea sistemului bancar pot continua. Şi digitalizarea merge mai departe.

    ♦ Sistemul bancar va rămâne pe profit în 2022, iar câştigul poate să fie consistent, după nivelul record din 2021.

    ♦ Reglementări în sectorul bancar. Din 2022 se aplică regulamentul BNR privind majorarea cu 10% a avansului la creditele populaţiei pentru investiţii imobiliare. Există şi reglementări europene care se aplică în banking.

     

    BURSE

    ♦ Trendul listărilor, atât pe piaţa AeRO, cât şi pe segmentul principal, va continua şi în 2022. Ce companii vor veni la Bursă?

    ♦ Analiştii estimează că indicele principal BET va avea un trend pozitiv şi în 2022.

    ♦ Preţurile la energie vor afecta şi în acest an dinamica acţiunilor producătorilor, transportatorilor şi consumatorilor de energie.

    ♦ Şi alte companii listate la BVB sunt aşteptate să fie incluse în indicii globali pentru pieţe emergente.

    ♦ Randamentele dividendelor distribuite de companii vor fi mai mici. Mai puţine randamente de două cifre.

     

    ENERGIE

    ♦ Decizia finală privind gazul din Marea Neagră. Anul acesta se va lua o decizie finală privind lansarea lucrărilor de exploatare a gazului din zona de mare adâncime a Mării Negre.

    ♦ Startul celui mai mare şantier din România. Anul 2022 va deveni anul relansării industriei de energie verde din România după un îngheţ total al pieţei din 2014.

    ♦ Banii din PNRR şi din Fondul de Modernizare. Anul viitor va fi primul în care România va dovedi dacă este sau nu în stare să îndeplinească reformele la care s-a angajat pentru a primi banii din PNRR. Dar dacă în PNRR sunt 1,6 miliarde de euro pentru energie, în Fondul de Modernizare sunt 12 miliarde de euro, iar pentru accesarea lor nu s-a făcut aproape nimic.

    ♦ Revin marile tranzacţii? Finalul de an 2021 a adus tranzacţii sau intenţii de preluări semnificative, exemple fiind intrarea Romgaz în Marea Neagră şi interesul polonezilor de la PKN Orlen sau al lui Ştefan Vuza pentru Petromidia. Concretizarea intenţiilor ar putea avea loc în 2022.

    ♦ Presiunea pe preţ continuă. După un 2021 care a dus la niveluri istorice preţul energiei, al gazului natural şi al certificatelor de emisii de CO2, 2022 dă puţine semne de calmare a pieţelor.

     

    ASIGURĂRI

    ♦ Noi jucători pot să apară în asigurări, în special pe RCA. Falimentul City Insurance continuă. Euroins rămâne în piaţă după planul de redresare impus de ASF?

    ♦ Companiile de asigurări ar putea plăti contribuţii mai mari la Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA).

    ♦ Piaţa asigurărilor şi-ar putea menţine ritmul de creştere la cote mari, în jur de 20%.

    ♦ Digitalizarea asigurătorilor va continua.

    ♦ Asigurările de viaţă ar putea creşte cu cel puţin 20%

     

    IMM-uri

    ♦ Comisia Europeană va extinde ajutorul de stat pentru IMM-uri şi în anul 2022.

    ♦ Programul IMM Invest va fi extins şi la nivelul anului 2022.

    ♦ Modalitatea de impozitare a microîntreprinderilor se va schimba

    ♦ Pregătirea şi menţinerea angajaţilor vor rămâne printre principalele probleme cu care se vor confrunta companiile.

    ♦ Va creşte gradul de digitalizare în cadrul IMM-urilor.

     

    REAL-ESTATE

    ♦ Munca de acasă şi modul hibrid de lucru vor continua şi în 2022.

    ♦ Volumul de clădiri noi de birouri va continua să scadă din cauza cererii tot mai mici.

    ♦ Dezvoltatorii de rezidenţial vor miza pe locuinţe mai mari, care să se încadreze în noua cotă a TVA de 5%.

    ♦ Comerţul online şi expansiunea marilor reţele de retail vor susţine dezvoltarea accelerată a centrelor logistice.

    ♦ Sectorul industrial va fi noul star al pieţei imobiliare.

     

    PIAŢA AUTO

    ♦ Lipsa componentelor electronice va afecta producţia auto şi în S1.

    ♦ Producţia Dacia şi Ford va reveni la peste 500.000 de unităţi.

    ♦ O formă nouă a taxei de poluare ar putea intra în vigoare.

    ♦ Programele Rabla vor continua.

    ♦ Vânzările online de maşini vor câştiga teren.

     

    CONSTRUCŢII

    ♦ Firmele de construcţii încă aşteaptă o decizie cu privire la eliminarea facilităţilor fiscale acordate prin OUG 114/2018.

    ♦ Una din întrebările sub care stă piaţa în 2022 este dacă italienii de la Astaldi s-au menţinut în fruntea firmelor de construcţii şi cu rezultatele din 2021.

    ♦ O incertitudine a începutului de an este dacă preţurile materialelor de construcţii vor continua să crească sau se vor stabiliza.

    ♦ Blocarea PUZ-urilor şi a autorizaţiilor de construire va genera efecte în anii 2022 şi mai târziu.

    ♦ Retailerii de bricolaj continuă să se extindă pe piaţa locală. Cel puţin zece magazine de bricolaj au fost anunţate să se deschidă în perioada următoare în România.

     

    IT&C

    ♦ După multe amânări timp de mai mulţi ani, statul român promite că va organiza licitaţia 5G.

    ♦ Un nou unicorn „made in Romania“: Bitdefender se va lista la bursa din SUA

    ♦ Cererea pentru soluţii software va rămâne în continuare mare în contextul digitalizării la nivelul fiecărei industrii.

    ♦ Piaţa de comerţ electronic va continua să crească şi să muşte tot mai mult din retailul tradiţional pe toate categoriile de produse.

    ♦ Criza semiconductoarelor de la nivel mondial va afecta în continuare aprovizionarea jucătorilor locali cu echipamente hardware.

     

    RETAIL ALIMENTAR

    ♦ Inflaţia va continua să crească şi va pune presiune pe consumul privat.

    ♦ Produsele vedetă în coşul de consum vor fi mărcile private, produsele „verzi“ şi cele ready to eat.

    ♦ Comerţul online şi livrările la domiciliu vor continua să câştige adepţi, dar ritmul de creştere din 2020 e istorie.

    ♦ Anul acesta se prefigurează a fi cel mai bun pentru expansiunea reţelelor internaţionale, peste 500 de unităţi şi investiţii care sar de 1 mld. euro.

    ♦ Vine al doilea val al magazinelor „de producător“, dar acestea devin complementare marilor lanţuri.

     

    SĂNĂTATE

    ♦ Pandemia va continua.

    ♦ Testarea, o nouă industrie.

    ♦ Operatorii privaţi vor relua mai accelerat investiţiile.

    ♦ Cazuri mai grave în spitale.

    ♦ Căutarea altor pieţe.

     

    TRANSPORTURI

    ♦ Transportatorii rutieri estimează un volum mai mare de mărfuri pe intern şi  intracomunitar.

    ♦ Piaţa de curierat va continua să crească.

    ♦ PNRR are 7,6 miliarde de euro pentru infrastructură.

    ♦ Traficul aerian va continua să crească.

    ♦ Promisiuni pentru noi proiecte de infrastructură.

     

    INDUSTRIA ALIMENTARĂ

    ♦ Tranzacţiile continuă: „a funcţiona“ bine pe piaţă devine o prioritate.

    ♦ Online-ul „strigă“ realizările şi primeşte investiţii mai mari.

    ♦ Brandurile vor investi în tehnologie şi inovaţie.

    ♦ Mâncarea se scumpeşte.

    ♦ Mâncare nouă.

     

    TURISM

    ♦ Turiştii vor continua să îşi rezerve vacanţele în ultimul moment, astfel că cererea de tip early-booking nu îşi va reveni.

    ♦ În pofida incertitudinii din piaţă, investitorii îşi vor duce la bun sfârşit proiectele. Anul acesta sunt aşteptate a fi deschise şase hoteluri de mare capacitate care vor purta mărci internaţionale.

    ♦ Turismul de leisure va înregistra o creştere mai aproape de nivelul din 2019, însă călătoriile în scopuri de business nu vor înregistra o revenire anul acesta.

    ♦ Pachetele turistice pe destinaţiile externe vor înregistra creşteri în contextul în care din ce în ce mai multe ţări vor relaxa măsurile de restricţie.

    ♦ Ecoturismul va fi un segment din ce în ce mai căutat în piaţa turistică atât de români, cât şi de străini.

     

  • Un an al oportunităţilor pentru micile afaceri

    Îndemnul anului: #BuyLocal.

    De la mâncare la orice altceva, comunităţile se îndeamnă să cumpere cât mai des posibil de la antreprenori mici, afaceri de la zero, născute din visuri şi construite cu trudă.

     

    Cinci tendinţe din 2021

    1. Pariul pe nişe, având clar în minte publicul-ţintă. Aşa s-au dezvoltat, în ultimii ani, şi continuă să crească nişe precum cea a mâncărurilor vegane, a laboratoarelor de deserturi cu un singur produs-vedetă – de la clătite la croissante, de la cozonac la cheesecake, de la brioşe la batoane cu seminţe şi miere, nişa hainelor pentru copii, a accesoriilor pentru bebeluşi.

    2. Un trend nou prinde contur în ultima vreme, cel al băcăniilor şi al prăvăliilor, multe din ele chiar cu această catalogare în denumire. Băcăniile actuale sunt însă diferite de cele din trecut. Noul concept adună produse artizanale, de la producători şi fermieri mici, preparate tradiţionale, toate – în producţie limitată, nu de serie, ci sezoniere. Sunt afaceri de familie.

    3. În vremuri de transformare pe piaţa muncii, mai mulţi corporatişti au dat tastele computerelor pe uneltele de grădinărit, notificările e-mailurilor intrate în inbox pe zumzetul albinelor şi dimineţile petrecute în metrou sau la semafor pe cântecul cocoşului.

    4. Calea Victoriei a devenit loc de „joacă” pentru afaceri pornite de la zero, de antreprenori care vor să fie prezenţi în unul dintre locurile în care se simte cel mai bine pulsul Capitalei. Restaurante, cafenele, gelaterii, berării, cofetării – multe astfel de afaceri şi-au găsit locul pe cea mai iconică arteră a Bucureştiului.

    5. Magazine şi servicii noi, altele decât clasicul Mega Image, încep să populeze parterul ansamblurilor rezidenţiale care se construiesc în ultima perioadă în Bucureşti. Ferma Gruiu, ANA Pan, Imacoolat, Mai mult decât un dulce, Zoomserie sunt numai câteva nume care schimbă faţa retailului de la parterul blocurilor.

     

    PERSONAJUL-CHEIE DIN 2021: Antreprenorul sustenabil

    În vremuri în care nevoile planetei pare că au început să se regăsească pe listele de priorităţi ale companiilor, au continuat să urce pe scena locală a businessului antreprenorii care încearcă să reutilizeze materie primă care altfel s-ar transforma în deş€euri ori caută alternative prietenoase cu mediul pentru a-€i pune pe piaţă propriile branduri. De la antreprenori care produc ambalaje, terarii, obiecte din lemn sau cosmetice, gama este variata ş€i dă naş€tere unei noi generaţii de mici întreprinzători.

  • Ce tendinţe actuale vor modela viitorul comerţului online

    Pe fondul pandemiei, piaţa de comerţ online, nu doar din România, ci din întreaga lume se află în acest moment în plină expansiune. Într-un comunicat de presă, Revo Technologies, o companie fintech specializată în servicii Buy Now, Pay Later, prezentă în Europa Centrală şi de Est (Polonia, România) şi Rusia, operând sub brandul Mokka, atrage atenţia asupra a cinci tendinţe dominante, care vor modela viitorul comerţului online.

    Prima vizează cumpărăturile omnichannel. Înainte de a lua decizia de a cumpăra, majoritatea clienţilor realizează o cercetare online a brandului sau produsului care le-a atras atenţia, chiar dacă intenţionează să ajungă ulterior în magazinul fizic pentru achiziţie. „Tehnologia pune astăzi la dispoziţie metode simple şi rapide de informare asupra produselor şi ofertelor. Clienţii au aşteptări în creştere ale unei experienţe holistice de cumpărături, pe toate canalele, ceea ce îi aduce pe comercianţi în situaţia de a fi nevoiţi să ştie mai multe despre preferinţele cumpărătorilor, modul în care navighează pe net şi interacţiunile pe care le au”, susţin reprezentanţii businessului. Potrivit lor, există tehnologii care pot îmbunătăţi experienţa de shopping omnichannel oferită de comercianţi, exemplificând cu Google Analytics, care dispune de funcţia „Associated conversions”, ce permite să fie observată şi urmărită navigarea pe toate canalele de vânzări. Platformele de date despre clienţi au, de asemenea, potenţialul să completeze  informaţiile despre clienţi deţinute de comercianţi. Nu în ultimul rând, adaugă ei, serviciile de finanţare cum ar fi „Cumperi acum, plăteşti mai târziu” (Buy Now Pay Later) pot oferi date  consistente despre clienţi şi asigură o experienţă coerentă pe toate canalele. 

    Reprezentanţii companiei amintesc, de asemenea, şi de oferirea de noi opţiuni de plată. Inovaţiile tehnologice din e-commerce urmăresc să ofere clienţilor o experienţă de shopping cât mai complexă şi facilă. Iar modalităţile de plată alternative sunt un aspect esenţial în acest proces, pentru că pot face diferenţa între succesul şi insuccesul unui retailer. Pentru comercianţi este vital să ofere modalităţi de plată alternativă, rapidă şi la îndemână, care să minimizeze procentul celor care renunţă la coşul de cumpărături. „Cumperi acum, plăteşti mai târziu” (Buy Now Pay Later), una dintre cele mai noi metode de plată alternative, se dovedeşte a fi foarte populară în rândul Generaţiei Z şi Millenials, la nivel global. Cu ajutorul acestui serviciu cumpărătorul poate accesa instantaneu opţiunea de a plăti pentru achiziţii mai târziu, fără a fi nevoit să completeze formulare lungi de cerere de finaţare. În mod obişnuit, acest tip de plată nu implică nicio dobândă sau doar o mică taxă, aşa că aceasta este o alternativă foarte atractivă la cardurile de credit. Pentru comercianţi, acest sistem poate oferi câştiguri semnificative, reducând incidenţa renunţării la coşul de cumpărături, sporind valoarea totală a cumpărăturilor şi frecvenţa lor”, susţin reprezentanţii businessului. Potrivit lor, în România această metodă de plată se află încă la început, dar cercetările de piaţă dovedesc că atât comercianţii, cât şi clienţii sunt foarte interesaţi de ea. O cercetare de piaţă realizată de iSense Solutions în colaborare cu Mokka România evidenţiază că 55% dintre  consumatori sunt interesaţi să utilizeze acest serviciu în următoarele 12 luni. Mokka are peste 10 milioane de utilizatori înregistraţi în acest moment.

    Dezvoltarea comerţului vizual se află, la rândul său, pe listă. Într-o lume în care volumul informaţiei este copleşitor, comercianţii trebuie să găsească noi metode de a atrage atenţia cumpărătorilor, sunt de părere aceştia. Din acest punct de vedere, comunicarea vizuală devine tot mai importantă. Fotografiile bine realizate, cu impact emoţional, video creative şi folosirea realităţii augmentate sunt noile modalităţi de comunicare la care clienţii sunt receptivi. Cercetări efectuate de Shopify, citate de companie, indică faptul că utilizarea realităţii augmentate pentru vizualizarea unui produs creşte cu 65% decizia de cumpărare.

    Folosirea noilor tehnologii pentru implementarea strategiilor dinamice de preţuri completează tendinţele enumerate. Strategia preţurilor dinamice, ajustate astfel încât să reflecte cererea cumpărătorilor nu este nouă, însă tehnologiile de ultimă oră o duc la nivelul superior, o fac mai precisă şi accesibilă, susţin reprezentanţii businessului. Amazon, exemplifică ei, a implementat deja tehnologii care să-i optimizeze strategiile de preţ, iar succesul acesteia a determinat şi alte companii să-i urmeze exemplul. „Pe o piaţă cu o creştere accelerată, care evoluează rapid datorită inovaţiilor din domeniul tehnologic, retailerii  trebuie să ţină cont de tendinţele pieţei dacă vor să rămână jucători de top în e-commerce”, concluzionează ei.

    Folosirea inteligenţe artificiale şi a realitatăţii augmentate reprezintă a altă tendinţă de care amintesc reprezentanţii companiei, acestea având capacitatea de a transforma experienţa shopping-ului onlline. Tehnologiile avansate aduc schimbări semnificative ale obiceiurilor de cumpărare. Inteligenţa artificială şi realitatea augmentată sunt folosite tot mai mult pentru îmbunătăţirea experienţei de cumpărare, cu beneficii atât pentru clienţi, cât şi pentru comercianţi. Retailerii din e-commerce au înţeles că inteligenţa artificială şi realitatea augmentată personalizează experienţa de cumpărare şi îmbunătăţesc relaţiile cu clienţii. Astfel, companiile sunt tot mai interesate să integreze aceste facilităţi oferite de tehnologie ca să avanseze în poziţii de top în preferinţele cumpărătorilor.

    Serviciul Mokka asigură comercianţilor o metodă de plată omnichannel care integrează magazine online, fizice, mobile şi puncte de ridicare, permiţând clientului să comande online, să ridice produsul din magazin şi să plătească ulterior doar cu o semnătură prin SMS, completând în acelaşi timp viziunea comercianţilor asupra perspectivei clienţilor. Acesta este acum disponibil în mai mult de 7.500 de magazine partenere care acoperă domenii cheie precum modă, încălţăminte, produse pentru copii, bijuterii, frumuseţe, bunuri de consum, electronice, sport sau călătorii. În România, este disponibil în magazine precum Noriel, CCC, Mobexpert, Ideall, Lensa şi altele.

  • Povestea tinerei care a creat o afacere de milioane de dolari şi care a fost eliminată din afacere de partenerii ei. Cum s-a răzbunat ea pe foştii parteneri de afaceri

    Povestea aplicaţiei de dating Bumble, care a stârnit recent atenţia investitorilor de pe Wall Street, începe, în mod paradoxal, cu unul dintre fondatorii principalului competitor – Tinder. Cum a ajuns Whitney Wolfe Herd să scrie noi reguli în lumea iubirii digitale?

    Fondatorul Bumble, Whitney Wolfe Herd, în vârstă de 31 de ani, a devenit recent cea mai tânără femeie care a listat vreodată o companie pe Bursa din New York şi cea mai tânără miliardară self-made din lume, cu o avere netă care se apropie de două miliarde de dolari. Însă traseul antreprenoarei a fost presărat în mod constant cu obstacole. Wolfe Herd este unul dintre cofondatorii Tinder, aplicaţie căreia ia creat numele şi pe care a ajutat-o ​​să obţină popularitate în campusurile universitare din Statele Unite, mişcare crucială pentru o platformă de dating la început de drum.

    Totuşi, perioada petrecută în cadrul acestor informaţii nu avea să dureze prea mult, de vreme ce Wolfe Herd a părăsit Tinder la doar doi ani de la înfiinţare din cauza unui caz de hărţuire sexuală. În 2015, viitoarea miliardară era „ştearsă din istoria companiei”, însă reuşea să câştige un proces împotriva companiei-mamă, IAC, în urma căruia a primit despăgubiri în valoare de un milion de dolari, dar şi acţiuni la Tinder, potrivit Reuters. Herd a declarat în presa internaţională că nu plănuia să mai dezvolte vreodată o aplicaţie de dating, ci mai degrabă să creeze un rival pentru Instagram, unde oamenii să posteze doar comentarii pozitive.

     Ea a fost abordată de cofondatorul platformei de întâlniri online Badoo, Andrei Andreev. Antreprenorul ruso-britanic a convins-o să îşi îndrepte atenţia asupra unui proiect nou, Bumble, ce avea să se diferenţieze de celelalte aplicaţii de dating printr-o caracteristică unică.

    Platforma a fost lansată în 2014 cu ajutorul unei investiţii de 10 milioane de dolari din partea lui Andreev, sumă ce îi oferea la acea vreme o participaţie de 79%. Wolfe Herd a devenit CEO, cu o participaţie de 20%, potrivit Business Insider. La bază, Bumble seamănă extrem de mult cu Tinder: Utilizatorii pot aprecia nivelul de compatibilitate al persoanelor din cadrul aplicaţiei în funcţie de imaginile şi textele pe care au decis ei să le afişeze.

    Dar Wolfe Herd dorea o aplicaţie care să le ofere mai multă putere femeilor, aşa că a construit platforma cu un obiectiv clar: femeile vor fi nevoite să facă prima mişcare. Spre deosebire de Tinder, unde numărul bărbaţilor este de două ori mai mare decât cel al femeilor, Bumble înregistrează o rată de 50/50, iar utilizatorii folosesc, de regulă, aplicaţia pentru a-şi construi o relaţie serioasă.

    În medie, utilizatorul Bumble este politicos, atractiv şi se află în timpul studiilor universitare. Deşi aplicaţia prezintă un număr mai mic de potenţiali parteneri,  calitatea conversaţiilor tinde să fie mai bună prin comparaţie cu Tinder, iar algoritmii platformei înlesnesc nivelul de compatibilitate a utilizatorilor.

    De asemenea, Bumble tinde să ofere preţuri mai mici pentru servicii premium. Preţul unui „Boost” pentru o perioadă de o lună este de 24,99 dolari, faţă de 29,99 dolari pentru Tinder Gold.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL 

  • Povestea tinerei cofondatoare Tinder care a fost eliminată din afacere şi cum s-a răzbunat ea pe foştii parteneri de afaceri

    Povestea aplicaţiei de dating Bumble, care a stârnit recent atenţia investitorilor de pe Wall Street, începe, în mod paradoxal, cu unul dintre fondatorii principalului competitor – Tinder. Cum a ajuns Whitney Wolfe Herd să scrie noi reguli în lumea iubirii digitale?

    Fondatorul Bumble, Whitney Wolfe Herd, în vârstă de 31 de ani, a devenit recent cea mai tânără femeie care a listat vreodată o companie pe Bursa din New York şi cea mai tânără miliardară self-made din lume, cu o avere netă care se apropie de două miliarde de dolari. Însă traseul antreprenoarei a fost presărat în mod constant cu obstacole. Wolfe Herd este unul dintre cofondatorii Tinder, aplicaţie căreia i-a creat numele şi pe care a ajutat-o să obţină popularitate în campusurile universitare din Statele Unite, mişcare crucială pentru o platformă de dating la început de drum.

    Totuşi, perioada petrecută în cadrul acestei companii nu avea să dureze prea mult, de vreme ce Wolfe Herd a părăsit Tinder la doar doi ani de la înfiinţare din cauza unui caz de hărţuire sexuală. În 2015, viitoarea miliardară era „ştearsă din istoria companiei”, însă reuşea să câştige un proces împotriva companiei-mamă, IAC, în urma căruia a primit despăgubiri în valoare de un milion de dolari, dar şi acţiuni la Tinder, potrivit Reuters. Herd a declarat în presa internaţională că nu plănuia să mai dezvolte vreodată o aplicaţie de dating, ci mai degrabă să creeze un rival pentru Instagram, unde oamenii să posteze doar comentarii pozitive.

     Ea a fost abordată de cofondatorul platformei de întâlniri online Badoo, Andrei Andreev. Antreprenorul ruso-britanic a convins-o să îşi îndrepte atenţia asupra unui proiect nou, Bumble, ce avea să se diferenţieze de celelalte aplicaţii de dating printr-o caracteristică unică.

    Platforma a fost lansată în 2014 cu ajutorul unei investiţii de 10 milioane de dolari din partea lui Andreev, sumă ce îi oferea la acea vreme o participaţie de 79%. Wolfe Herd a devenit CEO, cu o participaţie de 20%, potrivit Business Insider. La bază, Bumble seamănă extrem de mult cu Tinder: Utilizatorii pot aprecia nivelul de compatibilitate al persoanelor din cadrul aplicaţiei în funcţie de imaginile şi textele pe care au decis ei să le afişeze.

    Dar Wolfe Herd dorea o aplicaţie care să le ofere mai multă putere femeilor, aşa că a construit platforma cu un obiectiv clar: femeile vor fi nevoite să facă prima mişcare. Spre deosebire de Tinder, unde numărul bărbaţilor este de două ori mai mare decât cel al femeilor, Bumble înregistrează o rată de 50/50, iar utilizatorii folosesc, de regulă, aplicaţia pentru a-şi construi o relaţie serioasă.

    În medie, utilizatorul Bumble este politicos, atractiv şi se află în timpul studiilor universitare. Deşi aplicaţia prezintă un număr mai mic de potenţiali parteneri,  calitatea conversaţiilor tinde să fie mai bună prin comparaţie cu Tinder, iar algoritmii platformei înlesnesc nivelul de compatibilitate a utilizatorilor.

    De asemenea, Bumble tinde să ofere preţuri mai mici pentru serviciile premium. Preţul unui „Boost” pentru o perioadă de o lună este de 24,99 dolari, faţă de 29,99 dolari pentru Tinder Gold.

    Printre principalii investitori ai companiei se găsesc fotomodelul Priyanka Chopra, câştigătoarea ediţiei din 2000 a Miss World, şi jucătoarea de tenis Serena Williams, a cărei avere depăşeşte 200 de milioane de dolari.

    O cruciadă împotriva discriminării

    În ianuarie 2015, la aproape o lună după lansare, Bumble înregistra circa 100.000 de descărcări, totalul ajungând la 22 de milioane la sfârşitul lui 2017. Pe atunci, compania a fost abordată de Match Group, aceeaşi firmă care deţine Tinder, cu o ofertă de cumpărare de 450 de milioane de dolari. Reprezentanţii Bumble au refuzat oferta.

    Între timp, aplicaţia s-a extins în afara segmentului de dating: prima dată în 2016 cu Bumble BFF, un serviciu concentrat pe relaţiile de prietenie platonică, apoi în 2017 cu Bumble Bizz, o reţea de socializare axată pe business.

    Printre principalii investitori ai companiei se găsesc fotomodelul Priyanka Chopra, câştigătoarea ediţiei din 2000 a Miss World, şi jucătoarea de tenis Serena Williams, a cărei avere depăşeşte 200 de milioane de dolari.

    În martie 2019, Wolfe Herd a convins autorităţile din Texas, statul de baştină al Bumble, să adopte o lege prin care să scoată în afara legii trimiterea de imagini indecente fără aprobarea persoanei afişate. În scurt timp, Bumble a creat o tehnologie care elimină acest tip de imagini înainte să fie văzute de persoanele care folosesc aplicaţia.

    Astfel, numărul de utilizatori a ajuns la 100 de milioane în iulie 2020, moment în care compania-mamă, MagicLab, şi-a schimbat numele în Bumble, iar Whitney Wolfe Herd a fost numită în funcţia de CEO al întregii firme, conducând 750 de angajaţi la nivel mondial. Recent, platforma a numărat 42 de milioane de utilizatori lunari activi, potrivit estimărilor companiei. „Dacă eşti un investitor orientat spre creştere, Bumble este cea mai bună variantă”, spune Jim Cramer, gazda unei emisiuni financiare difuzate de CNBC şi cofondator al trustului media TheStreet.

    Listarea pe Bursa din New York, efectuată la jumătatea lunii trecute, a fost o mişcare firească de-a lungul traseului spectaculos al companiei. Debutul pe Nasdaq a venit cu o evaluare de 8,26 miliarde de dolari, un preţ de 76 de dolari per acţiune, cu mult peste estimările iniţiale de 43 de dolari, şi cu finanţări din partea Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume.

    De asemenea, printre firmele care au condus listarea se numără giganţi precum JPMorgan, Goldman Sachs, Citigroup şi Morgan Stanley – companii care înregistrează împreună o capitalizare bursieră de peste 860 de miliarde de dolari.

    Bumble a raportat venituri de 416 milioane de dolari în ultimul an, perioadă care a oferit provocări în mod constant întâlnirilor din online şi offline, sumă fiind generată de cele 2,4 milioane de abonamente premium şi de achiziţiile din interiorul aplicaţiei.

    În plus, compania a crescut de aproape zece ori mai rapid decât rivalii de la Badoo, înregistrând un plus de 70% între 2018 şi 2019, conform unei analize Protocol.com.