BusinessMagazin

Tag: telecom

  • Povestea românului care a sacrificat totul pentru visul lui. El şi-a vândut chiar şi casa pentru a porni afacerea pe care şi-o dorea

    Andrei Cerbu, de formaţie inginer în telecomunicaţii, cu experienţă în străinătate, dar şi în companii multinaţionale din IT şi telecom, a pornit în aprilie 2018, din pasiunea pentru gătit, o afacere cu mâncare mexicană.

    Cu un credit de nevoi personale de 20.000 de euro, a pus pe roţi un food-truck cu mâncare mexicană, apoi şi-a vândut apartamentul ca să cumpere a doua rulotă, iar ulterior a atras un credit de la BT Mic pentru a dezvolta şi un restaurant cu mâncare mediteraneană, pe care l-a deschis în 2019.

    „Am ales bucătăria mexicană pentru că avea legătură cu stilul meu de a găti, cu pasiunea mea pentru condimente. Am avut o perioadă când găteam foarte mult şi prietenii îmi spuneau mereu că e bun tare, iar de aici m-am gândit să fac un business.

    Am început în aprilie 2018, deşi la bază sunt inginer în domeniul telecomunicaţiilor. Mi-am dat seama că e mai bine să stau în bucătărie, deoarece facilităţile din companie au devenit monotone pentru mine, iar eu nu sunt o persoană comodă”, spune Andrei Cerbu, fondatorul buntare.ro.

    El povesteşte că a renunţat astfel la un program de lucru de 8 ore pe zi, într-o clădire de birouri modernă, cu nenumărate facilităţi, pentru un program de 16 ore pe zi, în care rolul său începe de la aprovizionare şi ajunge până la poveştile cu clienţii interesaţi de ceea ce le găteşte.
    Andrei Cerbu şi-a făcut prima rulotă cu 20.000 de euro, obţinuţi printr-un credit de nevoi personale.

    Piaţa l-a primit cu braţele deschise, spune el, căci în numai câteva zile brandul Mexican Bizness, operat de compania Buntare, a obţinut venituri de 20.000 de lei. Efervescenţa din acele zile l-a îndemnat să cumpere al doilea food-truck, pentru achiziţia căruia a folosit o parte din banii încasaţi din vânzarea unui apartament din Bucureşti.

  • Românul care şi-a vândut apartamentul ca să îşi deschidă o afacere cu mâncare. Care este reţeta care l-a ajutat să câştige câteva zeci de mii de lei la doar câteva zile după ce a lansat afacerea


    Cu un credit de nevoi personale de 20.000 de euro, a pus pe roţi un food-truck cu mâncare mexicană, apoi şi-a vândut apartamentul ca să cumpere a doua rulotă, iar ulterior a atras un credit de la BT Mic pentru a dezvolta şi un restaurant cu mâncare mediteraneană, pe care l-a deschis în 2019.
    „Am ales bucătăria mexicană pentru că avea legătură cu stilul meu de a găti, cu pasiunea mea pentru condimente. Am avut o perioadă când găteam foarte mult şi prietenii îmi spuneau mereu că e bun tare, iar de aici m-am gândit să fac un business. Am început în aprilie 2018, deşi la bază sunt inginer în domeniul telecomunicaţiilor. Mi-am dat seama că e mai bine să stau în bucătărie, deoarece facilităţile din companie au devenit monotone pentru mine, iar eu nu sunt o persoană comodă”, spune Andrei Cerbu, fondatorul buntare.ro. El povesteşte că a renunţat astfel la un program de lucru de 8 ore pe zi, într-o clădire de birouri modernă, cu nenumărate facilităţi, pentru un program de 16 ore pe zi, în care rolul său începe de la aprovizionare şi ajunge până la poveştile cu clienţii interesaţi de ceea ce le găteşte.
    Andrei Cerbu şi-a făcut prima rulotă cu 20.000 de euro, obţinuţi printr-un credit de nevoi personale. Piaţa l-a primit cu braţele deschise, spune el, căci în numai câteva zile brandul Mexican Bizness, operat de compania Buntare, a obţinut venituri de 20.000 de lei. Efervescenţa din acele zile l-a îndemnat să cumpere al doilea food-truck, pentru achiziţia căruia a folosit o parte din banii încasaţi din vânzarea unui apartament din Bucureşti.

  • Bani reali din reţele virtuale

    Aşa a luat naştere businessul VIVA Telecom, care a demonstrat după opt ani de activitate că pariul pe antreprenoriat a fost câştigător: anul trecut, afacerile companiei au ajuns la peste 1,5 milioane euro pe una dintre cele mai concurenţiale pieţe din economia locală. 

    După criza economică din 2008, companiile şi-au regândit businessul şi implicit şi-au şi schimbat filosofia de business. Pornind de la aceste premise, am considerat că şi în România putea să funcţioneze conceptul de operator virtual de telecomunicaţii. În Europa conceptul era acceptat de piaţă şi de operatorii tradiţionali”, a povestit pentru Business MAGAZIN Ovidiu Popa, fondatorul şi directorul general al VIVA Telecom ideea de la care a pornit businessul. „Ideea clientului de a cumpăra fibră optică trebuia să dispară!

    El trebuia să înţeleagă că achiziţionează un serviciu de internet cu o anumită viteză şi stabilitate, suport tehnic specializat, mai bine spus nişte parametri specificaţi într-un SLA (service level agreement). Pentru client trebuia să fie transparent cine îi instala infrastructura de telecomunicaţii. Important pentru el era cine îi asigură nivelul de serviciu de care are nevoie”, a completat el

    În cei opt ani de activitate, VIVA Telecom s-a specializat în furnizarea de servicii IT&C integrate, portofoliul său cuprinzând în prezent o serie de servicii şi soluţii digitale precum servicii de telecomunicaţii – internet, telefonie, inclusiv de tip VoIP (voice over IP), servicii de găzduire, servicii de securitate IT pentru întreaga infrastructură de reţea, servicii de supraveghere video, soluţii de afişaj digital (digital signage), sistem de pontaj electronic şi servicii de management IT.

    „Portofoliul nostru a evoluat continuu, adaptându-se atât cererii, cât şi evoluţiei tehnologice. Businessul VIVA Telecom a pornit cu pachete de telefonie, servicii de internet şi digital signage destinate pieţei B2B (business to business). Cerinţele clienţilor noştri ne-au convins să ne dezvoltăm continuu portofoliul de soluţii şi servicii şi, în prezent, oferim atât companiilor din România cât şi companiilor cu prezenţă la nivel global servicii de internet, soluţii de securitate IT, hosting şi colocare în centre de date premium, private şi cloud hibrid, smart marketing şi digital signage, supraveghere video şi control acces, soluţii de premium Wi-Fi destinate evenimentelor cu număr foarte mare de participanţi – târguri, concerte, festivaluri”, a explicat antreprenorul.

    VIVA Telecom a reuşit astfel să îşi facă loc pe piaţa telecom din România, o piaţă extrem de concurenţială, dominată de giganţii Orange, Vodafone-UPC şi RCS-RDS, pe care mai există puţine companii independente. Înainte de a porni businessul propriu, Ovidiu Popa a lucrat timp de 11 ani în cadrul operatorului local de telecom RCS-RDS, ultima poziţie ocupată fiind cea de director comercial la nivel naţional.

    Care a fost însă cea mai mare provocare în demararea propriului business? „Principala provocare a fost acceptarea noţiunii de operator virtual de telecomunicaţii de către clienţi şi operatori. Ulterior, ne-am luptat pentru schimbarea conceptului prin care se contractează parametri tehnici, nu infrastructură”, a subliniat el, adăugând că o altă provocare a fost reprezentată de tarifele scăzute pe piaţa din România la serviciile de IT şi telecom. „În special în acea perioadă clientul se uita doar la preţ şi nu lua în calcul faptul că un preţ scăzut la un serviciu de bază putea să-i genereze un cost mult mai mare dacă acel serviciu nu funcţiona. Prin urmare, pentru un serviciu premium trebuia să înţeleagă că primeşte mult mai mult şi implicit trebuia să compare preţurile pentru ceea ce primeşte, nu cu cele mai mici preţuri din piaţă.”

    Anul trecut, VIVA Telecom a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 6,9 milioane lei (1,5 milioane euro), în creştere cu 22% faţă de anul anterior, şi un profit net de 377.000 lei, mai mult decât dublu comparativ cu 2017, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. „Ca procent din cifra de afaceri predomină serviciile de date, urmate de cele de data center şi premium Wi-Fi. Majoritatea clienţilor din portofoliul VIVA Telecom, folosesc, pe lângă alte servicii oferite de noi, serviciile noastre de Internet Premium”, a punctat el.

    Clienţii ţintă ai VIVA Telecom sunt atât companiile mici şi mijlocii, cât şi companiile mari din orice industrie, care au nevoie de implementarea soluţiilor din portofoliul său. Majoritatea clienţilor sunt din România, însă compania are şi proiecte în străinătate.
    „Nişa în care activăm ne oferă o plajă de 10.000-15.000 de companii pe care le putem prospecta, iar în prezent avem un portofoliu important de clienţi din segmentul B2B. Sunt puţine locaţii în care nu putem ajunge. Dacă un client doreşte o soluţie de internet în vârf de munte, cu siguranţă o va avea. Cel mai «exotic» proiect a reprezentat o soluţie de internet pentru o exploatare petrolieră în deşert”, a menţionat Ovidiu Popa.

    Proiectele realizate de VIVA Telecom până acum au implicat un mix de servicii destinate unor companii din diferite industrii precum cea financiar-bancară, retail, medical, HoReCa, dar şi platforme de comerţ online sau chiar firme IT. „În portofoliul nostru de clienţi se află şi companii IT ce furnizează servicii conexe, pentru care, de mulţi ani încoace, furnizăm servicii de date, wi-fi, soluţii de call center pentru soluţiile CRM pe care le integrează sau pur şi simplu, suntem prima lor recomandare atunci când este vorba despre externalizarea IT-ului pentru clienţii acestora”, a precizat fondatorul VIVA Telecom.

    Compania a reuşit să câştige tot mai multe proiecte pe piaţa locală şi datorită faptului că pachetele de servicii personalizate pe care le oferă au în medie un tarif cu 20% mai mic decât cele practicate de competiţie.

    Pentru 2019, ţinta de afaceri a companiei este de peste 1,3 milioane euro, în condiţiile în care anul acesta VIVA Telecom a avut mai multe proiecte în zona de servicii, decât pe partea de infrastructură hardware. „Anul acesta ne-am axat mai mult pe eficientizarea proceselor şi pe categoria de servicii care generează o marjă brută mai mare pentru companie. Faţă de anul trecut am crescut cu 40 % serviciile de Premium Wi-Fi Internet şi cu 30% serviciile de colocare şi private cloud”, a explicat Ovidiu Popa. Businessul VIVA Telecom nu se află în zona de volum, cu un număr cât mai mare de clienţi, a completat el, ci se axează pe realizarea unui număr mai redus de proiecte, însă complexe, unde specificaţiile tehnice solicitate de către clienţi sunt atipice şi implică personal specializat, atât în zona de IT şi telecom cât şi în zona de programare.

    „Numărul cererilor venite din partea clienţilor cu nevoi specifice a crescut şi sperăm să putem acoperi cât mai multe dintre acestea şi implicit să avem cât mai mulţi clienţi.”

    Strategia de dezvoltare a VIVA Telecom implică creşterea constantă – încet, dar sigur. „Pentru că nu vorbim de un business de volum, dorim să generăm creşterea prin îmbunătăţirea şi exploatarea unor linii de business ce reprezintă, din punctul nostru de vedere, viitorul, fie că vorbim de servicii de telecom, internet, digital marketing sau cloud”, a subliniat el.

    O componentă importantă a creşterii businessului VIVA Telecom în viitorul apropiat va fi reprezentată de lansarea unor pachete de servicii integrate destinate start-up-urilor, pachete ce vor fi lansate la începutul anului următor. Totodată, pe termen mediu, în următorii 2-3 ani, compania are în plan să îşi dezvolte activitatea în principal în direcţia serviciilor de premium Wi-Fi, serviciilor IT şi telecom dedicate pentru principalele industrii active pe piaţa locală, şi să-şi extindă prezenţa în Europa prin intermediul serviciilor de cloud privat.
    „Planurile de extindere pe următorii 2-3 ani vizează furnizarea serviciilor de premium Wi-Fi în cât mai multe clădiri noi de birouri, să avem servicii de IT şi telecom personalizate pe principalele verticale de business din România, precum şi să ne extindem serviciile de cloud privat în cât mai multe puncte de prezenţă din Europa. Pentru clienţii care doresc servicii de cloud de la Amazon sau Microsoft Azure ne propunem să devenim principalul furnizor de link privat între sediul lor de operaţiuni şi centrele de date ale Amazon sau Microsoft”, a conchis antreprenorul.

  • Gigantul Deutsche Telekom reduce dividendele pentru investitori cu 14% pentru 2019

    Gigantul Deutsche Telekom îşi reduce dividendele cu circa 14,3%, în ciuda estimărilor pozitive de profit pentru 2019, potrivit FT.

    Cea mai mare companie telecom din Europa a anunţat că îşi va reduce dividendele la 60 eurocenţi per acţiune, de la 70 eurocenţi în 2018, reflectând costurile ridicate implicate în licitaţia pentru spectrul 50 din Germania, precum şi incertitudinea din jurul fuziunii diviziei americane T-Mobile cu competitorul Sprint.

    Compania germană nu este singura companie europeană de telecom care ia această decizie, în contextul în care şi Vodafone a decis să reducă dividendele cu 40% anul acesta.

    „Cred că decizia reflectă în principal situaţia din SUA, unde tranzacţia T-Mobile – Sprint este în expectativă”, spune Ulrich Rathe, analist în cadrul Jefferies.

    Autoritatea americană de reglementare în sectorul telecomunicaţiilor a aprobat săptămâna aceasta fuziunea dintre T-Mobile şi Sprint, ceea ce ar putea da naştere unui competitor puternic într-o piaţă dominată de Verizon şi AT&T. Totuşi, tranzacţia întâmpină încă o serie de piedici la nivel guvernamental.

    Deutsche Telekom şi-a majorat estimările pentru 2019 şi aşteaptă un EBITDA (profit înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizări) de 24,1 miliarde euro, cu 200 milioane euro mai mare. Majorarea vine după un T3 2019 puternic, în care atât veniturile, cât şi EBITDA au crescut cu circa 5%.

    Compania a anunţat că a fost pentru prima dată în istorie când a înregistrat venituri de peste 20 miliarde euro într-un singur trimestru şi că înregistrează o creştere constantă pe piaţa din SUA, compensând pentru o creştere mai lentă pe piaţa de servicii mobile din Germania.

    „Câştigurile au crescut în toate zonele din grup în primele nouă luni din acest an – unele creşteri fiind chiar de două cifre. În acelaşi timp, investim sume record”, spune Tom Hottges, CEO-ul companiei.

    Investitorii reacţionează totuşi la reducerea de dividende, astfel încât joi la ora 12.30 acţiunile Deutsche Telekom se tranzacţionau pe bursa din Frankfurt la 15,2 euro per acţiune, în scădere cu 2,7% de la începutul şedinţei de tranzacţionare,  la o capitalizare bursieră de circa 72,6 miliarde euro.

    Deutsche Telekom controlează grupul elen OTE, care este acţionar majoritar al grupului Telekom România, format din fostele companii Cosmote şi Romtelecom. Joi, grupul a anunţat o creştere de 7,4% a veniturilor pe piaţa locală, până la 243,5 milioane euro, pe fondul unei creşteri cu aproape 70% a încasărilor diviziei care vinde servicii către alţi operatori.

     

  • Topul celor mai mari 10 jucători de pe piaţa de retail de telecom în 2018

    Cel mai mare jucător de pe piaţă, cu afaceri de 153 mil. lei (33 mil. euro), a fost Arsis Trading – companie deţinută de antreprenorul Radu Mirea. Arsis este unul dintre cei mai vechi jucători de pe piaţa de retail GSM, care a intrat în business în 1998 ca partener al Connex (actualul Vodafone – numărul doi pe piaţa de telefonie mobilă), cu care are o relaţie exclusivă şi în prezent. Odată cu absorbţia reţelei GSM Germanos de către Telekom România Mobile Communications şi renunţarea de către operator la acest brand în favoarea T, Arsis a devenit practic cea mai mare reţea de magazine de retail de telecom de pe piaţa locală.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Guvernul a modificat modul de calcul al taxei pe care companiile din telecom o plătesc ANCOM

    Conform actului normativ adoptat miercuri procentul pe care companiile îl plătesc pentru monitorizarea ANCOM se determină anual, fără a depăşi 2% ca raport între: a) valoarea prevăzută la art. 123 alin. (1) din care se scad sumele încasate din tariful prevăzut la art. 126 alin. (1) lit. a) şi din tariful de monitorizare stabilit în anii precedenţi, la finele lunii anterioare celei în care se determină procentul, şi; b) cifra de afaceri cumulată a persoanelor prevăzute la alin. (1) şi (2).

    Formula este asemănătoare cu cea prevăzută în OUG 111/2011, care stabilea taxa către ANCOM drept procentul care se determină anual, fără a depăşi 0,4%, ca raport între: a) cheltuielile administrative prevăzute la art. 123 alin. (2), din care se scad veniturile din alte surse; şi b) cifra de afaceri cumulată a persoanelor prevăzute la alin. (1) şi (2).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Digi lansează serviciile 5G in Romania. Care sunt primele oraşe şi ce telefoane 5G oferă jucătorul din telecom

    „Astăzi dăm drumul serviciilor 5G şi pe termen scurt vrem să acoperim zonele de trafic, zonele aglomerate, încât să îmbunătăţim experienţa clienţilor. Vom lucra la staţiile de bază, în iulie şi august, împreună cu partenerii noştri de la Ericsson şi Huawei, vom începe în Bucureşti, zona food din mall-uri, câteva parcuri mari şi Centrul Vechi. Apoi vom continua în Constanţa şi Mamaia, Oradea, Cluj-Napoa şi Iaşi”, explică Valentin Popoviciu, vicepreşedinte al companiei DIGI RCS&RDS.

    Compania susţine că în luna septembrie vor instala ehipamentele şi staţiile de bază din Braşov, Timişoara, Craiova, Sibiu, Sinaia, Buşteni, Predeal şi Poiana Braşov.

    În ceea ce priveşte terminalele disponibile pentru clienţi, DIGI pune la dispoziţia acestora două modele de smartphone cu capabilităţi 5G produse de chinezii de la Xiaomi şi încă unul de la Huawei sub modelul Mate 20X 5G, cu preţuri cuprinse între circa 3.000 de lei şi aproximativ 6.000 lei.

    „Apetitul companiilor telecom mde a adopta noile tehnologii, nu numai RCS&RDS, dar şi ceilalţi operatori din România. Acest lucru mă bucură pentru că este rezultatul unei pieţe competitive, cu un apetit deschis la implementarea noilor tehnologii. Am văzut asta şi când a fost vorba de 4G şi sunt convis ă va fi la fel şi cu 5G”, spune Bogdan Iana, vicepreşdintele arbitrului telecom ANCOM, prezent la evenimentul organizat de DIGI în pateneriat cu Ericsson.

    Ericsson este partenerul principal pentru echipamente 5G al DIGI, alături de chinezii de la Huawei şi de Nokia.

    „Astăzi am reuşit să aducem tehnologia 5G în România. Reţeaua DIGI este a 10-a pe echipamente Ericsson din lume, şi cea de-a treia din Europa. Este un rezultat remarcabil”, spune Dragoş Rebegea, Ericsson România.

  • Care sunt planurile celui mai puternic executiv din industria telecom

    „Industria de telecomunicaţii din România s-a schimbat în mod continuu de-a lungul anilor – dispozitive mobile performante, explozia tehnologiilor digitale, de ultimă oră, concurenţĂ sporită şi o schimbare în aşteptările clienţilor faţă de interacţiunile personale şi relevante”, observă Liudmila Climoc, cea care a preluat în 2016 poziţia de CEO al Orange România, cel mai mare jucător de pe piaţa de telefonie mobilă după cifra de afaceri şi numărul de abonaţi. „Ne-am început activitatea într-un mediu de concurenţă minimă, dar în ultimii ani piaţa a devenit din ce în ce mai competitivă, cu o trecere accelerată spre convergenţă.”

    După ce a absolvit Facultatea de Calculatoare, Informatică şi Microelectronică din cadrul Universităţii Tehnice din Republica Moldova, Liudmila Climoc şi-a început cariera în cadrul companiei de telefonie mobilă Voxtel de pe poziţia de consultant de vânzări. Compania de telefonie mobilă Voxtel din Republica Moldova s-a lansat în 1998, având încă de la început în acţionariat grupul France Telecom. Operatorul a trecut la brandul Orange în 2007, după ce în anul anterior francezii îşi majoraseră participaţia la operator la 61%.

    După un an în cadrul Voxtel, Liudmila Climoc a fost promovată în poziţia de manager al reţelei de magazine în cadrul departamentului comercial, poziţie ocupată până în anul 2002. În 2008, la zece ani de la momentul în care se angaja pe poziţia de consultant de vânzări, Liudmila Climoc era promovată în cea mai înaltă poziţie din companie, de director general, fiind astfel primul manager local care devenea CEO, poziţie ocupată anterior doar de expaţi.

    La începutul lunii februarie, acţionarii Orange România i-au prelungit pentru încă doi ani mandatul de CEO.

    Un an cu provocări, dar şi oportunităţi

    „Au fost 12 luni efervescente, cu multe provocări pe piaţa de telecom şi nu numai”, descrie Liudmila Climoc evoluţia recentă a companiei. „Eforturile noastre au fost răsplătite, dacă ne uităm la cele mai recente cifre, de la final de martie, când Orange oferea servicii mobile, fixe şi TV pentru 10.693.300 de clienţi”.

    În ultimul an, eforturile au fost concentrate pe dezvoltarea reţelei şi a serviciilor prin investiţii constante în infrastructură şi adoptarea de noi inovaţii, îmbunătăţirea experienţei digitale, creşterea segmentului de servicii financiare mobile şi consolidarea echipei. „Investim permanent în reţea pentru a oferi clienţilor servicii de calitate prin cea mai extinsă reţea 4G din România, iar acest lucru se vede”, explică CEO-ul Orange România. În urma unui studiu realizat de reprezentanţii companiei, 40% dintre clienţii satisfăcuţi de serviciile oferite menţionează reţeaua ca fiind principalul motiv de mulţumire în relaţia cu operatorul. La finalul lunii martie, reţeaua 4G Orange acoperea 96,9% din populaţia ţării şi 100% din cea urbană.

    „În primele trei luni ale anului am extins accesul la cele mai mari viteze ale momentului, oferite de 4G+ pentru încă aproape jumătate de milion de locuitori din 432 de noi localităţi şi oraşe, astfel încât la finalul lunii martie 44,69% din populaţia ţării avea acces la viteze de până la 500 Mbps. Asta înseamnă acces la o infrastructură digitală ultramodernă ce aduce mai multe şanse de dezvoltare prin acces la tehnologie, la învăţare în mediul digital, prin oportunităţi de servicii devoltate peste o astfel de infrastructură. România are cea mai bună performanţă în ceea ce priveşte conectivitatea, datorită disponibilităţii mari a reţelelor de bandă largă rapidă, în special în zonele urbane. Totuşi, digitalizarea economiei este în urmă, ultimele studii arătând că unu din cinci români nu a folosit internetul niciodată şi mai puţin de o treime dintre români au abilităţi digitale de bază”, adaugă Liudmila Climoc.


    Grupul francez Orange a înregistrat în 2018 în România afaceri de 5,98 miliarde de lei, în creştere cu 8% faţă de anul anterior, arată o analiză a ZF bazată pe datele raportate la Ministerul Finanţelor Publice de cele mai importante patru companii operate de francezi (Orange România, Orange Services, Orange Business România şi Universal 2002). Singura companie deţinută de grup pentru care nu există încă datele pe 2018 este Orange Money, prin care sunt operate serviciile financiare pe mobil ale operatorului. La nivel de grup de companii, calculele ZF arată un profit net de 205,3 milioane de lei, în scădere cu 38%, şi o marjă a câştigului net de 3%. Numărul mediu total de angajaţi a fost de 3.594, mai mare cu 260 de persoane. Datoriile totale ale celor 4 companii s-au ridicat la 3,315 miliarde de lei, mai mari cu 9% faţă de anul anterior.

    Orange România, liderul pieţei locale de telefonie mobilă, are cea mai mare pondere în afacerile grupului: acesta a raportat venituri de 5,744 miliarde de lei, în creştere cu 7%, conform Ministerului Finanţelor Publice. Profitul net al operatorului de telefonie mobilă a fost de 192,2 milioane de lei în 2018, în scădere cu 40% faţă de anul precedent, marja fiind astfel de 3% din venituri. Datoriile totale ale companiei la 31 decembrie 2018 se ridicau la 3,272 miliarde de lei, în creştere cu 9%. Numărul mediu de angajaţi ai companiei de telefonie mobilă a rămas aproape neschimbat, în jurul a 2.400 de persoane. Numărul de clienţi pentru serviciul de telefonie mobilă al Orange a fost de 9,662 milioane în 2018, în scădere cu 1% faţă de anul anterior, conform datelor grupului. Pe de altă parte, compania a înregistrat creşteri pe alte segmente de business, astfel că per ansamblu numărul de clienţi a avut o evoluţie pozitivă. La finele anului 2018 compania a depăşit şi pragul simbolic de o jumătate de milion de clienţi pentru serviciul de televiziune, la cinci ani şi jumătate de la momentul intrării pe piaţă, în iunie 2013. Orange Services, companie ai cărei angajaţi furnizează servicii de IT pentru întreg grupul francez, a recrutat în 2018 peste 250 de oameni şi a raportat afaceri de 201 mil. lei, în  creştere cu 29% faţă de anul anterior.

    CEO-ul Orange România observă că interesul pentru conectivitate este evident, iar piaţa mobilă creşte în continuare ca urmare a consumului mare de date care înlocuieşte serviciile clasice de voce. „În primii ani de telecomunicaţii, serviciile erau limitate la voce şi SMS. Astăzi, vedem că obiceiurile de consum au fost revoluţionate de tehnologie, iar conectivitatea neîntreruptă şi accesul facil la informaţii sunt nevoi reale ale utilizatorilor.”

    Ea oferă ca exemplu faptul că apetitul clienţilor pentru date mobile a generat o creştere de aproximativ 50% a consumului în primele trei luni ale anului comparativ cu primele trei luni ale anlui 2018, iar „aproape jumătate din toate interacţiunile cu clienţii noştri se întâmplă astăzi prin mijloace digitale”, rata de interacţiune digitală atingând 46%.

    Un ecosistem de servicii

    Pe o piaţă competitivă cum e cea din România, vocea clienţilor devine o parte activă a procesului de dezvoltare sau de îmbunătăţire a serviciilor, explică Liudmila Climoc. „Un exemplu concludent este dezvoltarea locală a chatbotului Djingo, dezvoltare care s-a construit pe baza feedbackului primit de la clienţi”. Mai precis, premergător lansării au fost realizate două sesiuni de testare care au însumat 600 conversaţii între clienţi şi chatbot. În urma acestora, peste 80% din feedback a fost pozitiv. Pe de altă parte, arată ea, de la lansarea din 25 iunie 2018, chatbotul Djingo a învăţat să trateze până acum un număr de 6 subiecte, de la oferirea de informaţii despre codul PUK şi perioada contractuală, la trimiterea de solicitări către departamentul specializat în oferte, suspendarea sau reconectarea numărului de telefon în caz de pierdere sau furt şi tratarea tuturor cazurilor legate de portare: poartea în reţeaua Orange, portarea în altă reţea sau statusul cererii de portarea în reţeaua Orange. Serviciul a fost dezvoltat într-o manieră Agile, de către o echipă mixtă IT – business. În prezent, acesta întreţine aproape 30.000 de conversaţii pe lună.

    „Tot ca parte a procesului de integrare a clienţilor în îmbunătăţirea serviciilor, începutul anului 2019 a marcat momentul în care recent lansata platformă «Orange pentru tine» le-a oferit clienţilor posibilitatea să îşi facă şi mai puternic vocea auzită”, spune CEO-ul companiei. „Astfel, aceştia îşi vor putea vota beneficiile pe care le doresc, vor putea trimite feedback mai uşor şi se vor putea implica în dezvoltarea şi testarea viitoarelor servicii şi produse.”

    În luna martie, Orange Money a introdus cardurile de debit Visa contactless, fizice şi virtuale, plata cu telefonul prin tehnologia NFC şi plata cu ceasul inteligent Fitbit sau Garmin compatibil cu NFC prin înrolarea cardului în aplicaţiile Orange Pay, Fitbit Pay sau Garmin Pay, potrivit ZF. Ca urmare a dezvoltărilor aduse serviciului Orange Money, numărul de utilizatori a înregistrat o creştere de 44% în primul trimestru din 2019 comparativ cu perioada similară a anului trecut, ajungând la peste 135.000 de clienţi la 31 martie 2019.

    La începutul acestui an, Orange a lansat şi Live Objects, o platformă dedicată proiectelor IoT care gestionează dispozitivele conectate, analizează datele colectate şi este compatibilă cu diferite tehnologii de comunicaţii, de la 2G/3G/4G, la LTE-M. Companiile, indiferent de domeniul în care activează sau de dimensiunea afacerii, pot integra rapid în platformă dispozitive conectate şi să vizualizeze datele colectate atât în dashboardul Live Objects, cât şi în aplicaţiile partenerilor, prin intermediul API-urilor. O altă noutate a companiei pe piaţa din România a fost lansarea eSIM: în martie 2019, Orange a devenit primul operator telecom din România ce a oferit clienţilor săi acces la tehnologia eSIM pentru utilizatorii de dispozitive mobile Apple. Până în acest moment există câteva mii de utilizatori de eSIM în reţeaua Orange şi numărul acestora creşte în fiecare zi, spune CEO-ul companiei.

    „Pentru noi, serviciile integrate reprezintă pilonul strategic Orange în Europa. Acesta aduce simplitate în vieţile clienţilor”, adaugă Liudmila Climoc. Unul dintre acestea este serviciul Orange Home TV, care a înregistrat o evoluţie pozitivă, având în prezent peste 519.000 clienţi; în acelaşi timp, serviciile fixe în bandă largă au 303.600 de clienţi.

    Pe piaţa de telefonie mobilă, cota de piaţă a Orange în 2018 a fost de 34,1%, faţă de 34,8%, după numărul de clienţi, potrivit ZF, care citează raportul financiar al grupului francez. Documentul mai arată că în România şi Polonia se înregistrează o dinamică negativă a veniturilor din vânzarea exclusivă de servicii de telefonie mobilă pe fondul migraţiei clienţilor către pachete de servicii fix-mobil. De asemenea, grupul menţionează că scăderea profitului operaţional (EBITDA) din regiunea care include România a fost determinată şi de creşterea costurilor cu forţa de muncă din România şi Polonia.

    În prezent, piaţa telecomunicaţiilor locale este deservită de patru operatori de reţea, iar calitatea serviciilor, în ceea ce priveşte, de exemplu, costurile, este una dintre cele mai bune la nivel european, subliniază ea. „Cred că, în acest moment, important pentru toţi operatorii este să-şi dezvolte tehnologiile pentru a servi nevoilor unei lumi mereu conectate şi în continuă dezvoltare de soluţii interconectate, smart şi inovatoare.”


    Rolul Orange în implementarea tehnologiei 5G

    Abordarea Orange în ceea ce priveşte anticiparea introducerii tehnologiei 5G integrează atât demonstraţii concrete realizate împreună cu partenerii tehnologici, cât şi activităţi de cercetare, spune executivul. Astfel, Orange investeşte anual în reţea şi IT peste 100 milioane de euro. În 20 de ani de activitate, remarcă ea, o parte semnificativă din cei peste 3,5 miliarde de euro investiţi de Orange România au fost alocaţi dezvoltării şi extinderii reţelei şi serviciilor. „Ne dorim ca şi investiţiile în 5G să continue în acelaşi ritm susţinut. Din punctul de vedere al evoluţiei reţelelor, paşii următori sunt clar direcţionaţi către virtualizarea infrastructurii şi a funcţiilor de reţea. O mare parte din aplicaţiile şi capabilităţile noi ce vor fi oferite de către tehnologia 5G se bazează pe aceste virtualizări.”

    Liudmila Climoc crede că toate aceste evoluţii vor deschide drumul către introducerea la scară largă a automatizării configurărilor de reţea, automatizări care dublate de folosirea inteligenţei artificiale vor conduce la îmbunătăţirea serviciilor oferite şi, foarte important, posibilitatea furnizării acestora într-un timp foarte scurt. În prezent, compania continuă testarea tehnologiilor disponibile, cât şi diferite scenarii de utilizare. „Este clar că reţelele mobile au schimbat modul în care comunicăm şi accesăm informaţia, iar 5G promite să creeze premisele unei societăţi complet mobile şi conectate. Vorbim de capabilităţi tehnice nemaîntâlnite până acum, care se traduc într-un potenţial imens pentru soluţii tehnologice performante precum maşini autonome conectate, eHealth, cloud VR sau asistenţă AI”, explică Liudmila Climoc.
    În acest context, Orange România a pregătit, în 2017, în cadrul evenimentului ICEE Fest, o demonstraţie de funcţionalitate a tehnologiei 5G şi a beneficiilor pe care inovaţiile susţinute de o astfel de tehnologie le poate aduce. Exemplul ales a fost din zona de biomedicină, demonstraţia fiind realizată alături de Symme 3D Biotech One, un start-up din programul de accelerare Orange Fab. Mai exact, Symme 3D Biotech One a dezvoltat o imprimantă 3D cu aplicabilitate în domeniul medical şi a putut arăta astfel cum poate opera medicina viitorului, funcţionând pe o reţea de comunicaţii în care latenţele mici sunt esenţiale.

    Operatorul telecom a făcut paşi importanţi în această direcţie şi în 2018, prin upgrade-ul în reţeaua 4G în urma căruia a crescut vitezele de acces şi prin realizarea primului test din Europa de utilizare în condiţii reale a unei reţele 5G (multi-vendor de tip acces radio la punct fix), împreună cu Cisco şi Samsung, la Floreşti, Cluj-Napoca, în care 15 clienţi selectaţi au experimentat în premieră noua tehnologie.
    Tot în 2018, în martie, alături de Nokia, Orange a realizat o demonstraţie a capabilităţilor tehnologiei 5G prezentând două dintre cele mai interesante functionalităţi. Au fost evidenţiate latenţa extrem de redusă care permite aplicaţii de tipul industry 4.0, precum şi volumul mare de informaţii şi de conexiuni pe care viitoarea reţea îl va putea gestiona. „Acesta a fost un prim pas spre reţeaua viitorului – 5G”, spune CEO-ul Orange România.

    În materie de echipamente, capabilitatea tehnică există, remarcă ea, adăugând că în cazul în care operatorii ar putea lansa comercial servicii bazate pe tehnologia 5G, calitatea lor ar depinde de spectrul deţinut de fiecare operator.

    „Întreaga piaţă europeană investeşte în implementarea noilor tehnologii pentru a permite automatizarea industriilor şi extinderea proiectelor de tip IoT”, observă Liudmila Climoc. „Pentru a ţine pasul, sectorul telecom din România va necesita investiţii semnificative în pregătirea reţelei pentru tehnologia 5G şi dezvoltarea acesteia. Următorii ani sunt decisivi dacă ne dorim ca România să îşi menţină pozitia fruntaşă în topul serviciilor de comunicaţii mobile din Europa.” În caz contrar, explică ea, riscul este de a se pierde din competitivitate, nu doar cea a sectorului telecom, ci şi cea a celorlalte sectoare din economie care se bazează pe conectivitate. „Este foarte important să găsim un echilibru între preţurile mici, calitatea foarte bună a serviciilor, investiţii şi taxe corecte plătite către stat.”

    CEO-ul Orange notează faptul că în ultimii ani am fost martorii unui consum exponenţial de date mobile. „Acest lucru ne face să credem că evoluţia conectivităţii de acum înainte va fi mai puţin liniară şi va reprezenta mai mult un «boom» în materie de necesităţi şi consum dacă ne gândim la societăţi şi industrii interconectate.” Ea estimează în următorii ani apariţia unor noi tipuri de cerere în termeni de conectivitate, care vor necesita acomodare la 5G.


    „Însă 5G nu reprezintă doar o evoluţie a tehnologiei mobile 4G şi a capacităţilor de reţea oferite, precum banda sau timpii de transport. 5G reprezintă o revoluţie a sistemelor de comunicaţii pentru următoarele decenii, deschise, expuse şi adaptabile cerinţelor de servicii şi de business din ce în ce mai inovative.” Cu alte cuvinte, revoluţia tehnologică 5G este legată atât de performanţa reţelelor 5G, de exemplu banda pentru utilizator de ordinul Gbps, latenţa de ordinul milisecundelor, conectivitate pentru milioane sau zeci de milioane de dispozitive pentru aplicaţiile de tip IoT, dar şi de implementarea de noi abordări comerciale prin dezvoltarea unor noi modele de business, spune CEO-ul Orange România.

    „Mai mult, prin 5G vom continua paşii începuţi deja de a construi oraşe sustenabile. În prezent, cu tehnologia actuală, la Alba Iulia, primul oraş Smart City din România, vedem deja rezultate promiţătoare,  primele economii pentru utilităţi realizate datorită soluţiilor Smart City implementate de Orange împreună cu partenerii săi au fost înregistrate. Polii inteligenţi de iluminare instalaţi au ajutat la economisirea a 50-70% a energiei electrice. Iar cu senzorii de monitorizare a calităţii aerului instalaţi în cele 15 autobuze din Alba Iulia dotate cu hotspoturi Wi-Fi Orange, cetăţenii pot şti în orice moment care este impactul pe care activităţile lor zilnice îl au asupra mediului”, subliniază ea.
    Implementarea 5G depinde de un întreg ecosistem, spune Liudmila Climoc, care aminteşte atât de crearea standardelor tehnice şi coordonarea cu ţările vecine pentru eliminarea interferenţelor, cât şi de existenţa terminalelor compatibile. „Avem tehnologia disponibilă, o extindem pas cu pas, iar aceasta va deveni mai accesibilă utilizatorilor pe măsură ce va creşte şi numărul device-urilor compatibile. De exemplu, în cadrul evenimentului  Mobile World Congress ce a avut loc în luna februarie, producători precum Samsung, Huawei, Xiaomi sau LG au prezentat deja publicului primele smartphone-uri compatibile cu tehnologia 5G. Pe lângă aceştia, şi Orange a prezentat, în premieră, primul smartphone 5G ready, pe care plănuieşte să-l lanseze spre finalul anului 2019.”

    Succesul tehnologiei 5G se va măsura în primul rând în beneficii, concluzionează executivul companiei Orange: „Inovaţia adusă mai aproape de clienţi, cele mai bune experienţe oferite de conexiuni neîntrerupte şi viteze de transfer simultane. Toate acestea se vor traduce ulterior şi în venituri.”

    Momentele cheie în evoluţia companiei Orange România

    ■  1996
    Mobil Rom obţine licenţa GSM
    ■  1997
    Se lansează serviciul Dialog GSM
    Apare pe piaţă serviciul ALO GSM, pe bază de cartelă preplătită
    Sunt prezentate serviciile de SMS şi cel de internet

    ■  1999
    În septembrie, Dialog atinge un milion de clienţi
    ■  2002
    Alo şi Dialog devin Orange
    ■  2004
    Orange lansează magazinul online şi opţiunea contului online
    ■  2005
    În iunie se lansează serviciile 3G
    ■  2007
    Numărul clienţilor Orange ajunge la 10 milioane
    ■  2012
    În decembrie are loc lansarea serviciului de internet mobil 4G în România
    ■  2015
    Primul smart shop din Grupul Orange este deschis în România
    ■  2016
    Lansarea serviciilor integrate fix-mobil
    Lansarea Orange Money, serviciul de transfer de bani şi plăţi cu telefonul mobil
    ■  2017
    Alba Iulia devine primul smart city din România, cu ajutorul soluţiilor de conectivitate puse la dispoziţie de Orange şi partenerii săi
    ■  2018
    Primul test de utilizare a unei reţele 5G multi-vendor de tip acces radio la punct fix (Fixed Wireless Access – FWA) realizat în condiţii reale.
     

  • În 2018, un român a generat venituri lunare de 70 de lei pe piaţa telecom

    „Pe parcursul anului 2018, potrivit datelor statistice prelucrate de ANCOM, în medie, fiecare român a generat un venit lunar de aproape 70 de lei pentru companiile care furnizează servicii de comunicaţii electronice, mai mare cu aproape 2% faţă de media din 2017. Trăgând linie de Ziua Comunicaţiilor, putem spune că în România avem o piaţă de telecomunicaţii concurenţială şi sănătoasă, cu venituri în creştere de la un an la altul, care absoarbe tendinţele mondiale în ce priveşte implementarea celor mai noi tehnologii”, a declarat Sorin Grindeanu, preşedintele ANCOM.

    Potrivit datelor raportate către ANCOM de furnizorii activi pe piaţa comunicaţiilor electronice din România, veniturile totale obţinute din furnizarea de reţele şi servicii de comunicaţii electronice au ajuns la 16,1 miliarde de lei, în creştere cu 1,3%. Exprimată în euro, valoarea pieţei de comunicaţii electronice a fost de 3,5 miliarde de euro în 2018.

    Calculat per locuitor, venitul mediu lunar generat în sectorul telecom a fost de 69 lei în 2018, cu 2% mai mare faţă de media din 2017, în timp ce venitul mediu lunar per gospodărie a fost de 179 de lei, în creştere anuală cu 1,3%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MWC Barcelona, cel mai important eveniment al anului în telecom

    Cel mai mare show de telecomunicaţii din lume are o tradiţie de 30 de ani, destinată să marcheze rolul Europei în industria mobilă.
    Ediţia din 2019 a avut loc în perioada 25-28 februarie şi a găzduit o serie de lansări mult aşteptate, precum cele ale noilor serii Samsung sau Huawei.