Tag: taxare

  • Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională a României în legătură cu taxarea proprietăţilor

    „Având în vedere că pentru plata impozitelor pe proprietate nu se aplică regimul plăţilor anticipate, ci impozitul se plăteşte pentru anul fiscal în curs, fiind stabilite două termene de plată, 31 martie şi 30 septembrie inclusiv, măsura instituită – care obligă la plata impozitului proprietarul de la 31 decembrie din anul fiscal anterior, apare ca neadecvată şi disproporţionată faţă de scopul urmărit, prin aceea că afectează patrimoniul personal al unor cetăţeni obligaţi să plătească impozit pentru bunuri care nu mai sunt în proprietatea acestora la data efectuării plăţii, în cadrul termenelor de scadenţă. Măsura reprezintă o veritabilă ingerinţă – nenecesară, neadecvată şi neproporţională în patrimoniul unor persoane considerate, prin efectul legii, contribuabili pentru impozite aplicate unor bunuri ieşite din proprietatea lor la data impunerii”, transmite Avocatul Poporului.

    Instituţia admite că dreptul de proprietate „poate fi supus anumitor limitări” însă precizează că o astfel de limitare ar trebui să aibă legătură cu bunurile deţinute la data aplicării impozitului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Mediului propune înlocuirea timbrului de mediu cu o taxă pe carburant

    ,,Una din variantele pe care noi am luat-o în calcul a fost o taxare a consumului de combustibil. Un pachet în doi piloni. Pe de o parte o taxare a combustibilului cu o sumă mică de fapt, care s-ar fi regăsit într-un impact de maximum doi lei pe un plin de benzină pe lună şi un pilon de impozitare diferenţiată, pentru că în clipa de faţă noi nu impozităm în mod diferenţiat în funcţie de norma de poluare a motorului”, a declarat ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer.

    Ministrul Mediului admite că actuala taxă de înmatriculare, denumită ,,timbru de mediu”, prin care se impozitează introducerea în circulaţie pe teritoriul României a autoturismelor în funcţie de vechimea motorului şi capacitatea cilindrică a acestuia, nu este una corectă, dar nu este de acord cu eliminarea ei fără a fi înlocuită cu o nouă formulă de taxare.

    ,,Poate aţi văzut în ultimele zile această propunere la Parlament a domnului Dragnea de a da o lege prin care să se taie 102 taxe. Din păcate şi timbrul de mediu a fost inclus pe această listă, care pentru mine este într-un fel o decizie justificată dacă ne gândim doar la principiul că trebuie să reducem taxele pentru populaţie, dar pe de altă parte eliminarea timbrului de mediu în forma actuală fără să punem altceva în loc, are consecinţe nefaste, atât pentru instituţia Fondului de Mediu din care finanţăm toate aceste programe, Rabla Plus, Rabla Clasic, Casa Verde. Vorbim de de 1,2 miliarde de lei care sunt în derulare în clipă de faţă la Fondul de Mediu. Timbrul de mediu este o sursă foarte importantă de venit la Fondul de Mediu. Din punctul meu de vedere şi asta este ceea ce am discutat foarte mult la nivelul grupului de lucru, categoric am înţeles acest timbru de mediu actual şi pentru că este declarat ilegal şi pentru că este inechitabil în forma în care există. Trebuie abrogat, dar în acelaşi timp înlocuit cu o altă modalitate”, a precizat ministrul Mediului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Recuperatorii, „reduşi la tăcere” de Guvern! S-a adoptat Ordonanţa care le interzice hărţuirea restanţierilor

    Guvernul a adoptat ieri o ordonanţă de urgenţă privind contractele de credit, noile reglementări urmând să intre în vigoare în zece zile. Acestea transpun în legislaţia internă o directivă a UE, numărul  2014/17 şi interzic, între altele, perceperea de comisioane de rambursare anticipată a creditului, majorarea comisioanelor pe timpul derulării contractului de credit, hărţuirea debitorului de către recuperatori sau contactarea consumatorului, la locul de muncă al acestuia, în cadrul procesului de recuperare creanţe.

    De asemenea, consumatorul va avea dreptul să-şi convertească contractul, oricând pe parcursul derulării acestuia, în altă monedă (cea în care este retribuit sau cea din ţara de reşedinţă) decât cea în care a contractat creditul, la valoarea cursului de schimb al BNR din ziua solicitării.

    Potrivit actului normativ citat, începând cu 1 ianuarie 2017 dezvoltatorii imobiliari care pot acorda credite doar dacă sunt înregistraţi la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Totodată, şi activitatea de recuperare de creanţe va putea fi desfăşurată doar de entităţile înregistrate de ANPC.

    Ordonanţa se aplică tuturor contractelor de credit ce au ca obiect transferul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil ori ce sunt garantate cu bunuri imobile, respectiv contractelor de credit legate în vreun fel de bunuri imobile destinate consumatorilor (persoanele fizice).

    Ordonanţa cuprinde prevederi referitoare la informarea corectă şi completă a consumatorilor care solicită credite imobiliare sau garantate cu ipotecă. Informarea se referă atât la publicitatea produselor bancare, cât şi la informarea precontractuală a consumatorilor.

    Citiţi mai multe pe site-ul ZF

  • Recuperatorii, „reduşi la tăcere” de Guvern! S-a adoptat Ordonanţa care le interzice hărţuirea restanţierilor

    Guvernul a adoptat ieri o ordonanţă de urgenţă privind contractele de credit, noile reglementări urmând să intre în vigoare în zece zile. Acestea transpun în legislaţia internă o directivă a UE, numărul  2014/17 şi interzic, între altele, perceperea de comisioane de rambursare anticipată a creditului, majorarea comisioanelor pe timpul derulării contractului de credit, hărţuirea debitorului de către recuperatori sau contactarea consumatorului, la locul de muncă al acestuia, în cadrul procesului de recuperare creanţe.

    De asemenea, consumatorul va avea dreptul să-şi convertească contractul, oricând pe parcursul derulării acestuia, în altă monedă (cea în care este retribuit sau cea din ţara de reşedinţă) decât cea în care a contractat creditul, la valoarea cursului de schimb al BNR din ziua solicitării.

    Potrivit actului normativ citat, începând cu 1 ianuarie 2017 dezvoltatorii imobiliari care pot acorda credite doar dacă sunt înregistraţi la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Totodată, şi activitatea de recuperare de creanţe va putea fi desfăşurată doar de entităţile înregistrate de ANPC.

    Ordonanţa se aplică tuturor contractelor de credit ce au ca obiect transferul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil ori ce sunt garantate cu bunuri imobile, respectiv contractelor de credit legate în vreun fel de bunuri imobile destinate consumatorilor (persoanele fizice).

    Ordonanţa cuprinde prevederi referitoare la informarea corectă şi completă a consumatorilor care solicită credite imobiliare sau garantate cu ipotecă. Informarea se referă atât la publicitatea produselor bancare, cât şi la informarea precontractuală a consumatorilor.

    Citiţi mai multe pe site-ul ZF

  • Şoferii pot plăti taxa de pod printr-o aplicaţie de mobil

    Şoferii au acum posibilitatea să plătească taxa pe pod de la Feteşti- Cernavodă cu ajutorul unei aplicaţii pentru telefonul mobil. Şoferii nu trebuie să mai oprească la staţia de taxare aflată pe prima bandă, unde se realizează plata cash.

    Procesul de plată a taxei de pod din aplicaţia de mobil Auto.ro se realizează astfel: şoferii completează numărul de înmatriculare şi categoria autovehiculului, achită prin SMS, apoi primesc confirmarea instantaneu tot prin SMS. Această cale de acces este valabilă pentru o singură trecere şi se poate achiziţiona înaintea trecerii sau cel târziu până la ora 23:59:59 a zilei când se va efectua următoarea trecere.

    Serviciul este disponibil momentan pentru trecerea de la Feteşti – Cernavodă urmând să fie extins şi la alte poduri de trecere. Din aplicaţia de mobil, şoferii pot realiza o serie de plăţi auto: taxă de pod, amendă de circulaţie, rovinietă, rca, parcare şi asistenţă rutieră. Taxa de pod se achita prin SMS din reţelele Vodafone, Orange, Telekom sau DigiMobil. Auto.ro nu percepe taxã suplimentarã pentru serviciul platã taxã de pod.

     

     

     

  • Şoferii pot plăti taxa de pod printr-o aplicaţie de mobil

    Şoferii au acum posibilitatea să plătească taxa pe pod de la Feteşti- Cernavodă cu ajutorul unei aplicaţii pentru telefonul mobil. Şoferii nu trebuie să mai oprească la staţia de taxare aflată pe prima bandă, unde se realizează plata cash.

    Procesul de plată a taxei de pod din aplicaţia de mobil Auto.ro se realizează astfel: şoferii completează numărul de înmatriculare şi categoria autovehiculului, achită prin SMS, apoi primesc confirmarea instantaneu tot prin SMS. Această cale de acces este valabilă pentru o singură trecere şi se poate achiziţiona înaintea trecerii sau cel târziu până la ora 23:59:59 a zilei când se va efectua următoarea trecere.

    Serviciul este disponibil momentan pentru trecerea de la Feteşti – Cernavodă urmând să fie extins şi la alte poduri de trecere. Din aplicaţia de mobil, şoferii pot realiza o serie de plăţi auto: taxă de pod, amendă de circulaţie, rovinietă, rca, parcare şi asistenţă rutieră. Taxa de pod se achita prin SMS din reţelele Vodafone, Orange, Telekom sau DigiMobil. Auto.ro nu percepe taxã suplimentarã pentru serviciul platã taxã de pod.

     

     

     

  • Cum va funcţiona sistemul de taxare de pe A2, la trecerea podului peste Dunăre dintre Feteşti şi Cernavodă

    “Încasarea tarifului de trecere a podului de la Feteşti – Cernavodă se va realiza, ca şi rovinieta, atât prin intermediul distribuitorilor (puncte proprii ale CNADNR, benzinării, etc) cât şi prin SMS.

    Pe acelaşi principiu ca şi la rovinietă, utilizatorii care nu vor achita tariful de trecere vor fi sanctionaţi contravenţional, aceştia fiind înregistraţi cu ajutorul echipamentelor video montate deja în Agenţia de Încasare de la Feteşti.

    Din cele 6 porţi de taxare existente la momentul actul vor fi păstrate 2 (câte 1 pe fiecare sens), porţi la care cei care nu şi-au plătit anticipat tariful o vor putea face la momentul tranzitării Agenţiei de Încasare.

    Prin acest mod de taxare, CNADNR SA doreşte să elimine aglomerările din zona Agenţiei de Încasare Feteşti şi să nu mai fie nevoită ca, pe perioada vârfurilor de trafic rutier, să sisteze încasarea tarifului”, notează reprezentanţii CNADNR.

    Ministrul transporturilor Ioan Rus a precizat ieri că un nou sistem de taxare pe autostrada Bucureşti-Constanţa este în teste şi din 30 aprilie va funcţional. CNADNR a început în urmă cu o lună lucrările pentru introducerea unui sistem electronic de plată a taxei de trecere a podului Feteşti-Cernavodă, pe autostrada Bucureşti-Constanţa. Sistemul informatic va înlocui achitarea tarifului de trecere cu oprire la barieră, şoferii având posibilitatea să opteze pentru achitarea tarifului în afara staţiei, în avans sau până la ora 24:00 a zilei următoare, potrivit CNADNR. Astfel, şoferii vor avea următoarele opţiuni de achitare a tarifului: prin SMS transmis la un număr scurt; prin achitarea tarifului de trecere prin reţeaua de parteneri autorizaţi ai CNADNR; prin utilizarea cardului bancar, în urma configurării unui cont într-un portal web şi printr-o aplicaţie pentru mobil puse la dispoziţie de CNADNR, scrie Ziarul Financiar.

  • Sărăcia a ajuns să figureze ca vulnerabilitate distinctivă a economiei UE

    Raportul Eurostat pe 2014 privind tendinţele de impozitare arăta că statele UE au reacţionat în general la criză menţinând neschimbată sau scăzând impozitarea capitalului şi majorând taxarea consumului şi a muncii (fie impozitul pe venit, fie contribuţiile sociale). Cu alte cuvinte, au apelat la singurele surse certe de venituri colectabile inclusiv pe timp de criză, menajând însă companiile, investitorii, spre a evita ca aceştia să plece ori să dea faliment.

    Era o abordare cu bătaie scurtă, având ca singur scop aducerea rapidă de bani la buget, aşa încât a fost aplicată cel mai dur de statele cu probleme mari de deficit sau de datorie publică şi care, deci, aveau de făcut ajustările fiscale cele mai mari: în Grecia, TVA a crescut de la 19% la 23%, în Portugalia de la 21% la 23%, în România de la 19% la 24%. Acolo unde a fost însă loc pentru rafinarea gândirii economice, abordările au fost mai nuanţate. „Creşterea taxelor pe consum şi în acelaşi timp reducerea taxării pe muncă şi pe capital pot stimula forţele de creştere ale unei economii. Taxarea muncii şi a capitalului ar trebui să fie menţinute la niveluri joase, ca să nu distorsioneze deciziile agenţilor economici, ceea ce ar putea influenţa negativ gradul de folosire a factorilor creşterii economice: forţa de muncă, capitalul şi progresul tehnologic. Taxarea consumului are mai puţine efecte adverse din acest punct de vedere“, afirmau Frank Zipfel şi Caroline Heinrichs, economişti ai Deutsche Bank, într-un studiu din octombrie 2012, care susţineau, în plus, şi aplicarea unor cote unice pentru taxarea consumului, urmând ca statul să susţină separat cu bani de la buget categoriile dezavantajate de nediferenţierea TVA.

    Abordarea din studiul Deutsche Bank a fost – şi este în continuare – cea promovată şi de Comisia Europeană drept reţeta ideală de creştere economică (deşi economiştii Deutsche Bank precizau, pentru orice eventualitate, că „recomandările de politici economice trebuie să se bazeze totuşi şi pe structura sistemului fiscal din fiecare ţară, pe preferinţele în materie de redistribuţie socială şi pe volumul total al veniturilor fiscale“).

    Acum, experţii institutului de cercetare Bruegel, specializat în evaluarea rolul Europei în economia globală, constată că aplicarea acestei reţete (în total, 17 ţări UE au redus taxarea capitalului, 8 ţări au redus taxarea muncii şi au majorat taxarea consumului, iar 6 au reuşit să reducă impozitarea muncii mai mult decât taxarea consumului) a dus la un efect pervers, respectiv a amplificat sărăcia, o problemă care înainte de criză era văzută doar ca un subprodus inevitabil şi irelevant al bogăţiei europene. „Taxarea muncii în UE, cu anumite excepţii, tinde să fie în general progresivă, în timp ce impactul taxării indirecte, în special al taxelor pe consum, tinde să fie regresiv, întrucât categoriile cu venituri mici îşi consumă o parte mai mare din venituri, astfel încât o majorare a taxelor pe consum împovărează cel mai mult segmentele cele mai sărace ale societăţii“, conchid Zsolt Darvas şi Olga Tschekassin, economişti ai institutului Bruegel.

    Iar sărăcia devine relevantă pentru politicile economice atunci când se analizează distribuţia ei. La nivelul UE27 în 2013, cca 11% dintre copii, aproape 10% din populaţia de vârstă activă şi cca 7% din pensionari erau afectaţi de sărăcie severă (înţeleasă ca lipsa accesului măcar la 4 din 9 bunuri sau servicii de bază, de pildă facturile la utilităţi, o masă cu carne la fiecare două zile, încălzirea locuinţei, posesia unui telefon). Şomajul în rândul tinerilor a continuat să crească, fiind cu deosebire îngrijorătoare situaţia tinerilor între 15 şi 29 de ani care nu au nici slujbă, nici nu studiază şi nici nu fac cursuri de calificare profesională („not in education, employment or training“ – NEET): ponderea lor a crescut pe parcursul crizei în statele de la periferia zona euro, dar şi într-o serie de ţări din Europa Centrală şi de Est – aceleaşi care continuă să aibă şi cele mai mari rate ale sărăciei severe din toată Europa.

  • UE vrea să taxeze Google pentru folosirea de materiale aflate sub copyright

    Oettinger a spus într-un interviu că Europa este în prezent perdantă în sectorul tehnologiei informaţionale, dar că situaţia poate fi schimbată prin investiţii şi prin crearea unui spaţiu comun de operare pentru toate companiile din sectorul digital. El a subliniat totodată importanţa ca Europa să îşi păstreze avantajul în sectorul auto, care pare să fie atacat şi de companiile de Internet.

    “Taxarea este o opţiune dar nu o soluţie decisă”, a spus Oettinger.

    El a precizat, răspunzând unei întrebări, că Google ar putea fi taxată pentru folosirea de materiale aflate sub copyright.

    Crearea unei pieţe digitale unice este un element central al eforturilor noii Comisii Europene de a revigora economia UE.

    “28 de pieţe fragmentare nu sunt bune pentru investiţii, pentru start-up-uri, pentru crearea de noi locuri de muncă şi nici pentru utilizatori”, a arătat Oettinger.

    În privinţa companiilor tehnologice străine, dacă operează pe piaţa europeană, putem introduce instrumente care să garanteze că acţionează conform regulilor noastre, a spus oficialul UE. El a criticat companiile americane care intră în Europa cu investiţii în ţări cu un nivel scăzut al protecţiei datelor, soluţia fiind crearea unui set unic de reglementări pentru protejarea datelor personale.

    Un element important al planului este crearea unor reguli referitoare la proprietatea intelectuală potrivite pentru secolul 21. Legislaţiile naţionale actuale, care diferă milt de la ţară la ţară, au fost uitate în era gramofoanelor şi compozitorilor de music-hall, consideră comisarul UE.

    Diverse state europene au căutat soluţii de taxare a unor giganţi americani din industria tehnologiei, cum este Google.

    Germania a sugerat că Google ar trebui să plătească pentru publicarea de fragmente din articolele marilor publicaţii germane, dar compania americană pur şi simplu le-a exclus din rezultatele afişate de motorul de căutare.

    Autorităţile fiscale din Franţa au susţinut că Google ar putea datora statului peste 1 miliard de euro, în pofida utilizării, ca şi alte companii, a unei structuri corporatiste care permite protejarea veniturilor de taxarea în ţările în care îşi desfăşoară operaţiunile.

    O altă provocare pentru Europa este industria auto, în care producătorii consideră automobilele conectate la Internet drept o oportunitate de modernizare a imaginii şi de atragere a unor noi clienţi.

    “Pentru a fi înaintea companiilor din Silicon Valley, producătorii auto europeni trebuie să integreze serviciile Google, Apple şi Facebook, ca să creeze viitoarea generaţie de maşini, dar să nu fie depăşiţi de aceste companii”, a spus Oettinger.

    El a arătat că este în contact săptămânal cu membri din conducerea companiilor auto şi se aşteaptă ca expertiza producătorilor auto europeni în inginerie să fie un avantaj în faţa Google, Apple şi Facebook.

  • Decizia care ar putea duce la explozia preţurilor la ţigări

    În opinia reprezentanţilor OMS, creşterea taxelor duce la majorarea preţurilor şi, implicit, la reducerea consumului, ceea ce ar determina îndeplinirea obiectivelor de sănătate publică.

    “Autorităţile din domeniul sănătăţii publice nu sunt experţi fiscali. În plus, aceste recomandări au fost adoptate în grabă, în absenţa factorilor de decizie în materie de taxare, care ar trebui să aibă ultimul cuvânt în ceea ce priveşte politicile fiscale”, a declarat Michiel Reerink, Global Regulatory Strategy Vice President, JTI.

    În opinia reprezentantului JTI, prin excluderea de la dezbateri a autorităţilor din domeniul fiscal, a publicului şi a presei, OMS dovedeşte lipsă de transparenţă, responsabilitate şi integritate. În plus, recomandările făcute încalcă dreptul statelor suverane de a-şi stabili politica de taxare.

    În procesul de elaborare a politicilor fiscale, trebuie luate în calcul evoluţia puterii de cumpărare, impactul creşterii preţurilor produselor din tutun în coşul zilnic de consum, consecinţele asupra comerţului ilegal, precum şi capacitatea autorităţilor de a combate contrabanda cu ţigarete. Experţi fiscali din toată lumea consideră că ignorarea factorilor menţionaţi poate duce la o creştere dramatică a pieţei negre, ceea ce determină implicit pierderi la bugetele de stat şi neîndeplinirea obiectivelor de sănătate publică.

    „În România, ponderea accizei în preţ este de circa 60%. Însă acciza se plăteşte şi pe TVA, prin excepţie de la regula conform căreia nu se aplică taxă la taxă. Prin urmare, incidenţa taxelor în preţul unui pachet de ţigarete, acciză şi TVA, este de circa 80%. O eventuală implementare a recomandării OMS ar duce la creşterea dramatică a nivelului de taxare şi, implicit, a preţurilor. Ceea ce ar însemna o majorare bruscă a contrabandei (aflată, conform studiilor companiei Novel Research, pe un trend ascendent, de la 14% în decembrie 2013 la 17% în iulie 2014) şi, implicit, scăderea veniturilor la bugetul de stat. Însă participanţii la întâlnirea de la Moscova consideră contrabanda o falsă problemă… Industria tutunului este cel de al doilea mare contribuabil la bugetul de stat şi unul dintre principalele sectoare exportatoare, contribuind pozitiv la balanţa de plăţi a României”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.

    În urmă cu doi ani, la conferinţa părţilor de la Seul, din Coreea, aceleaşi recomandări cu privire la taxare au fost întâmpinate cu o opoziţie puternică.

    JTI este membră a Grupului Japan Tobacco (JT), unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse din tutun. JTI comercializează mărci renumite pe plan internaţional, precum Winston, Mevius (Mild Seven) şi Camel. Portofoliul companiei include şi mărcile internaţionale Benson & Hedges, Silk Cut, Sobranie of London, Glamour şi LD. Având sediul central la Geneva, Elveţia, JTI are 27.000 de angajaţi şi operaţiuni în 120 de ţări.