BusinessMagazin

Tag: Taiwan

  • Gadget Review: telefon premium cu accent pe sunet – VIDEO

    Cel mai nou vârf de gamă de la HTC se află în ring cu greii din domeniu, precum Samsung sau Apple. Reuşeşte să facă faţă?

    HTC 10 este un telefon foarte arătos şi probabil unul dintre cele mai frumoase smartphone-uri de pe piaţă la ora actuală. Această variantă continuă tradiţia taiwanezilor în materie de design, creat dintr-o singură bucată de metal şi curbat la margini. HTC i-a ascultat pe fani şi a renunţat la spaţiul mort de pe ecran (de jos), iar logo-ul companiei nu mai apare acolo. Display-ul QHD (rezoluţie 2,560 x 1,440 şi 564 ppi) este acoperit de pelicula Corning Gorilla Glass 3, iar varianta testată de mine, Carbon Gray, mi-a adus aminte de monolitul negru din filmul lui Stanley Kubrick „2001: Odiseea spaţială“. Singurul inconvenient pentru mine la acest capitol a fost faptul că spatele telefonului este prea alunecos, iar eu nu-mi imaginez utilizând acest telefon fără o husă (ceea ce îi reduce farmecul).

    HTC 10 are un display Super LCD 5 de 5,2 inchi cu rezoluţie QHD. Este echipat cu un procesor Snapdragon 820 şi 4 GB RAM, iar varianta testată de mine, oferită de eMAG, are un spaţiu de stocare este de 32 GB (există şi varianta de 64 GB), cu posbilitatea de a extinde memoria printr-un card microSD. HTC are un acumulator de 3.000 mAh care a rezistat o zi şi jumătate (chiar două când nu l-am utilizat foarte mult). De asemenea este dotat cu senzor de amprentă, ce nu mi-a creat probleme, spre deosebire de cel de pe Samsung S7, difuzoare stereo, camere foto de 12, respectiv 5 MP, iar ambele dispun de stabilizare optică; cea principală este de tip Ultrapixel.

    Display-ul este unul luminos (se vede bine în razele soarelui), are culori vii şi naturale, iar unghiurile de vizualizare sunt foarte bune. La capitolul performanţă, cum este de aşteptat pentru un telefon de vârf, HTC 10 nu se împiedică şi se mişcă bine. Testul de benchmark al AnTuTu a indicat un scor de 100.000‑120.000 (faţă de cel mai performant, OnePlus3, cu un scor de 140.000) ceea ce îl încadrează în top 15 al celor mai bune smartphone-uri din punctul de vedere al performanţei.

    Însă utilizatorii obişnuiţi nu ar trebui să sesizeze reţineri în browsing, jocuri şi utilizare normală. Pentru gaming, taiwanezii au venit cu funcţia HTC Boost+, menită să administreze corect resursele smartphone-ului, în funcţie de cât de multă nevoie are de ele o aplicaţie într-un anumit moment, astfel încât jocul să ruleze perfect.

    Camerele foto sunt foarte bune şi ar trebui să satisfacă orice entuziast de fotografie. Am făcut fotografii şi noaptea, şi în timpul zilei, iar camera este rapidă şi scoate imagini frumoase, deşi am sesizat unele probleme cu expunerea (fie cerul era supraexpus, fie solul subexpus). Camera oferă posibilitatea de a filma 4K, de a realiza hyperlapse-uri, dar şi de a filma slow-motion. HTC 10 vine şi cu modul de fotografiere/filmare Zoe, prin care sunt capturate imagini timp de 3 secunde (ca un fel de GIF), dacă sunteţi interesaţi de aşa ceva.

    Dacă fotografierea normală are nişte „sughiţuri“, în schimb am rămas impresionat de camera de selfie, care deşi are doar 5MP, este fantastică, rapidă şi oferă imagini clare şi frumoase.

    În trecut, HTC era cunoscut pentru sunetul stereo de calitate pe care-l oferea; cu HTC 10 acest lucru nu se schimbă şi orice entuziast de muzică ar trebui să aibă acest telefon în buzunar. Tehnologia BoomSound este încă acolo (vine cu două moduri – cinema şi muzică), iar HTC 10 redă sunetele prin difuzorul de apeluri (cel de deasupra ecranului) şi prin cel de lângă portul USB C, astfel telefonul umple o cameră cu joase şi înalte la o calitate bună, fără să mai fie nevoie să apelezi la o boxă externă, în cazul în care izbucneşte o petrecere spontană şi aveţi nevoie de muzică. Cu toate acestea, rockerul din mine nu este complet fericit deoarece, mai ales în căştile din dotare, smartphone‑ul tinde să înăbuşe sunetul cu bas, dar acesta sigur va fi un aspect apreciat de către pasionaţii de muzică electronică.

    Taiwanezii de la HTC au realizat un telefon bun ce-şi face loc în top şi care sigur îşi va găsi fanii. Îl recomand celor care sunt în căutarea unui telefon arătos, capabil să redea muzică la un nivel înalt.

    Casetă tehnică:

    Procesor: Qualcomm Snapdragon 820 Quad-core (dual-core 2,15 GHz Kryo şi dual-core 1,6 GHz Kryo)

    GPU: Adreno 530

    Memorie: 4 GB RAM

    Spaţiu de stocare: 32 GB, cu posibilitate extindere prin card microSD până la 2 TB

    Display: 5,2 inchi Super LCD 5, QuadHD 1.440 x 2.560 pixels (565 ppi), Corning Gorilla Glass 3

    Camera foto principală: 12 MP Ultrapixel, f/1.8, 26 mm, 1/2,3 inchi mărime senzor, 1,55 µm mărime pixel, captură video 4K şi Full HD (1080p) la 30 fps

    Camera frontală: 5 MP, f/1,8, 23mm, OIS, autofocus, HDR

    Dimensiuni: 145,9 x 71,9 x 9 mm

    Greutate: 161 g

    Baterie: 3.000 mAh Litiu-Ion

  • Ţara unde s-au dat 1210 amenzi de circulaţia în cinci zile din cauza unui joc

    Odată cu lansarea Pokemon Go în Taiwan a crescut vertiginos numărul încălcărilor regulilor în trafic din cauza că foarte mulţi oameni şi-au folosit telefoanele mobile pentru a prinde Pokemoni în timp ce conduceau, informează Reuters

    Autorităţi au dat 1210 de amenzi pentru utilizarea smartphone-ului în trafic în cinci zile de la lansare. Peste 1100 s-au acordat şoferilor pe scutere. Şoferii automobilelor amendaţi au trebuit să plătească 95 de dolari, iar cei de pe scutere doar 32 de dolari, potrivit surselor citate de presa locală.

    “Toţi oamenii îşi folosesc telefoanele să joace joculeţul ăsta nebun” a declarat Yen San-lung, şeful diviziei de trafic a poliţiei din Taipei. “Este foarte uşor să fi distras de la condus când îţi foloseşti telefonul mobil. Poliţia va creşte eforturile de a opri astfel de incidente”, a mai spus el. 

     

  • Ţara unde s-au dat 1210 amenzi de circulaţia în cinci zile din cauza unui joc

    Odată cu lansarea Pokemon Go în Taiwan a crescut vertiginos numărul încălcărilor regulilor în trafic din cauza că foarte mulţi oameni şi-au folosit telefoanele mobile pentru a prinde Pokemoni în timp ce conduceau, informează Reuters

    Autorităţi au dat 1210 de amenzi pentru utilizarea smartphone-ului în trafic în cinci zile de la lansare. Peste 1100 s-au acordat şoferilor pe scutere. Şoferii automobilelor amendaţi au trebuit să plătească 95 de dolari, iar cei de pe scutere doar 32 de dolari, potrivit surselor citate de presa locală.

    “Toţi oamenii îşi folosesc telefoanele să joace joculeţul ăsta nebun” a declarat Yen San-lung, şeful diviziei de trafic a poliţiei din Taipei. “Este foarte uşor să fi distras de la condus când îţi foloseşti telefonul mobil. Poliţia va creşte eforturile de a opri astfel de incidente”, a mai spus el. 

     

  • Ţara unde s-au dat 1210 amenzi de circulaţia în cinci zile din cauza unui joc

    Odată cu lansarea Pokemon Go în Taiwan a crescut vertiginos numărul încălcărilor regulilor în trafic din cauza că foarte mulţi oameni şi-au folosit telefoanele mobile pentru a prinde Pokemoni în timp ce conduceau, informează Reuters

    Autorităţi au dat 1210 de amenzi pentru utilizarea smartphone-ului în trafic în cinci zile de la lansare. Peste 1100 s-au acordat şoferilor pe scutere. Şoferii automobilelor amendaţi au trebuit să plătească 95 de dolari, iar cei de pe scutere doar 32 de dolari, potrivit surselor citate de presa locală.

    “Toţi oamenii îşi folosesc telefoanele să joace joculeţul ăsta nebun” a declarat Yen San-lung, şeful diviziei de trafic a poliţiei din Taipei. “Este foarte uşor să fi distras de la condus când îţi foloseşti telefonul mobil. Poliţia va creşte eforturile de a opri astfel de incidente”, a mai spus el. 

     

  • Călătoria de 250.000 de kilometri a unui iPhone

    iPhone este, fără doar şi poate, cel mai inovator produs lansat de compania fondată de Steve Jobs. Atunci când primul model a ieşit pe piaţă, în 2007, industria de profil s-a schimbat definitiv. Deşi nu pot fi creditaţi cu inventarea touchscreen-ului, cei de la Apple au transformat această tehnologie într-una de zi cu zi. Camera foto a primului iPhone era mai bună decât a oricărui alt telefon; sistemul multitouch, prin care utilizatorii puteau mări sau micşora o imagine, a reprezentat o noutate absolută. Chiar şi sistemul de operare era unul nou.

    Au urmat, firesc, diverse modele de iPhone, fiecare cu o serie de îmbunătăţiri aduse. Câteva elemente de bază au fost păstrate: tipul designului, meniul sistemului de operare sau poziţia logo-ului pe spatele telefonului. Cu fiecare model nou prezentat publicului, numărul de componente a crescut. Alături de procesor, chipsetul grafic şi baterie există o lungă listă a acestora: două camere foto, o cameră video, un compas digital, un sistem de navigare prin satelit, un barometru, un scanner de amprente, un display color de înaltă rezoluţie, o lanternă LED, senzori, un sistem stereo, circuite de encriptare, transmiţători radio ce se conectează prin Bluetooth, Wi-Fi sau mai recenta tehnologie NFC (near-fieldcommunication) şi, în cele din urmă, o mulţime de cabluri şi fire.

    Toate aceste piese de mai sus sunt livrate de mai mult de 20 de companii de pe trei continente.

    Drumul către asamblare se complică şi mai mult, pentru că unele dintre aceste piese ajung în centre unde sunt asamblate, întorcându se apoi la fabrica de origine pentru teste. Procesul seamănă cu cel prin care un bucătar realizează un fel de mâncare care va deveni parte a unei mese servite de un alt bucătar.

    Senzorul de amprente este un exemplu relevant în acest sens. Călătoria butonului numit „home“ începe în China, în provincia Hunan, la o companie numită Lens Technology; aici, o formă artificială de safir este introdusă în partea superioară a butonului. Aceasta este partea pe care utilizatorii de iPhone o ating fizic, fiind realizată practic din acelaşi tip de safir sintetic folosit la ceasurile de lux, display-urile din aviaţie sau sistemele de rachete – factorul determinant este duritatea materialului, similară cu cea a diamantului.

    Partea de sus a butonului este apoi legată un inel din metal, adus de la o altă fabrică a companiei aflată la 800 de kilometri depărtare, în provincia Jiangsu; produsul rezultate este apoi trimis pentru teste la fabrica NXP Semiconductors, aflată la distanţă de 1.600 de kilometri în Taiwan.

    După teste, compania olandeză care deţine fabrica din Taiwan ataşează un chip importat de la o fabrică din Shanghai (alţi 1.000 de kilometri) şi un senzor de amprente de la o fabrică NXP din Europa (adăugăm 8.000 de kilometri itinerariului).
    Drumul continuă către o altă unitate din Taiwan, Mektec, care va adăuga două componente din plastic: una venită din Japonia (2.000 de kilometri) de la o subsidiară a Panasonic şi una venită de la Shanghai (alţi 900 de kilometri) de la firma americană Molex. Mektec va ataşa aici şi un produs propriu, numit circuit flex, după care va expedia butonul înapoi în Japonia (2.000 de kilometri). Aici, toate componentele vor fi lipite între ele la o fabrică deţinută de Sharp; drumul continuă către destinaţia finală, la Zhengzhou, China, unde are loc asamblarea finală a unui iPhone. Telefonul este apoi expediat către clienţişi magazine de retail din întreaga lume.

    Aceasta este povestea unei singure piese dintr-un iPhone: peste 19.000 de kilometri parcurşi de butonul „home“.
    Călătorii similare parcurg şi alte componente: barometrul vine din Germania, ecranul Gorilla Glass din Kentucky, cele cinci amplificatoare de putere din California, Massachusettes, Colorado, Carolina de Nord şi Pennsylvania, senzorii de mişcare vin din Silicon Valley, cipul NFC din Olanda şi multe alte piese din Japonia, Taiwan, Coreea sau China.

    Toate acestea parcurg un drum de peste 250.000 de kilometri – două treimi din distanţa de la Pământ la Lună. Dar povestea nu se opreşte aici, pentru că aceste calcule nu includ fazele de minerit sau de procesare a elementelor folosite în producţie sau cantităţileuriaşe de energie şi apă necesare obţinerii lor.

    În final, „amprenta de transport“ a unui iPhone ajunge la peste 380.000 de kilometri; par astfel ciudate declaraţiile celor de la Apple, care explică faptul că aducerea pieselor din mai multe părţi ale lumii reprezintă o strategie de eficientizare a costurilor.
     

  • Cel puţin şapte morţi şi 400 de răniţi în urma seismului din Taiwan; 400.000 de persoane nu au apă

     Potrivit bilanţului preliminar prezentat sâmbătă dimineaţă, şapte persoane au murit, iar alte 403 au fost rănite în urma seismului.

    Printre persoanele decedate se numără o fetiţă care avea zece zile.

    Aproximativ 400.000 de persoane sunt afectate de oprirea apei potabile.

    Un cutremur de suprafaţă cu intensitatea iniţială de 6,4 grade a avut loc în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă în sudul Taiwanului, provocând prăbuşirea mai multor clădiri rezidenţiale.

    Citit mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum şi-a transformat un bărbat pasiunea pentru călătorie într-o carieră

    Matt Gibson a plecat în Taiwan în 2004 pentru a-şi putea plătii datoriile acumulate în studenţie. Când a absolvit avea acumulate datorii în valoare de 10.000 de dolari. Gibson s-a dus în Taiwan să predea engleza, relatează Business Insider.

    Gibson a scăpat repede de datorii predând engleza 18 ore pe săptămână. Apoi s-a concentrat pe o pasiune mai veche de-a lui: a creat o revistă în limba engleză. “Absolvisem jurnalismul şi aveam o idee despre modul cum funcţionează o publicaţie. A trebuit să învăţ chineza, la nivel de începător, pentru a putea conversa cu lume din jur”, a mărturisit el.

    “Revista a avut succes, chiar am făcut ceva bani înainte să o vând”, a spus Gibson. Cu banii în buzunar, Matt Gibson a decis să devină freelancer, scriind despre aventurile sale care l-au dus în Thailanda, Cambogia şi Filipine.

    În 2009 a lansat blogul de călătorie Xpat Matt. Gibson s-a mutat în Salt Lake City, Utah, locaţie pe care a folosit-o ca pe o bază de operaţiuni, călătorind în locuri precum Mexic, Singapore sau Sri Lanka. Acesta câştigă între 3000-5000 de dolari pe lună din blogging, pentru site-ul său dar şi pentru alţi.”Ca mulţi alţi bloggeri de travel nu cheltuiesc mult. În multe locuri din străinătate, 1000 de dolari îmi ajung pentru o lună.”, a spus Gibson.

    Pe lângă blogul de călătorie, Matt Gibson şi-a înfiinţat propria companie de marketing, Xpat Media. Compania a lansat campania de marketing #NepalNow pentru a promova turismul din Nepal.

    Sfatul lui Gibson pentru pasionaţii de scris şi călătorie şi care vor să facă o carieră din asta este să fie organizaţi. “Trebuie să ai un plan concret şi să iei lucrurile pas cu pas. Dacă nu ai un plan bine stabilit, totul este mult mai greu”, a spus el. “Să nu-ţi fie frică să începi. Ai încredere în abilitatea ta să treci peste obstacolele care o sa-ţi iasă în cale. Un plan de business bine pus la punct este o metodă bună de a evita multe neplăceri”, a adăugat Gibson.

  • Taifunul Soudelor a provocat moartea a 4 persoane în Taiwan. 700.000 de case sunt fără electricitate

    O fetiţă şi mama ei au murit înecate, vineri, în contextul valorilor mari generate de taifun. Un pompier a murit sâmbătă în comitatul Pintung (sudul Taiwanului), iar un alt bărbat a fost lovit mortal de un panou, în oraşul de coastă Suao.

    Sute de arbori au fost scoşi din rădăcini, iar 700.000 de locuinţe sunt fără electricitate în Taiwan, informează site-ul cotidianului Le Figaro.

    O alunecare de teren s-a produs sâmbătă într-un sat din regiunea Taoyuan, 4.000 de oameni fiind evacuaţi.

    Taifunul Soudelor se îndreaptă acum spre China, unde 160.000 de oameni au fost evacuaţi preventiv.

     

  • China şi-a construit în timp record propria Bancă Mondială

    Noua bancă de dezvoltare promovată de China, anunţată cu doar cinci luni în urmă, a devenit o mare bătaie de cap pentru Statele Unite, care nu au reuşit, oricât au încercat, să îşi convingă aliaţii să nu se alăture iniţiativei.

    China a lansat proiectul AIIB în octombrie anul trecut, în cadrul unei serii de măsuri menite să îi întărească in-fluenţa regională şi globală, invitând alte ţări să participe la proiect ca membre fondatoare, până la 31 martie.

    Iniţiativa Chinei nu este surprinzătoare, în condiţiile în care controlează numai 6,7% din drepturile de vot în Banca Asiatică pentru Dezvoltare, 5,17% în Banca Mondială şi 3,81% în Fondul Monetar Internaţional.

    AIIB urmează să aibă un capital iniţial de 50 de miliarde de dolari şi mandatul de a finanţa proiecte de infra-structură în întreaga lume, după modelul Băncii Mondiale, cu deosebirea că în AIIB China va avea cea mai mare influenţă. Banca urmează să fie lansată pe parcursul acestui an.

    Potrivit estimărilor Băncii Asiatice pentru Dezvoltare, necesarul anual de finanţare a proiectelor de investiţii în in-frastructură din Asia este de circa 800 de miliarde de dolari.

    Administraţia de la Washington şi-a exprimat în mod public îngrijorarea că noua bancă nu va îndeplini stan-darde înalte de guvernanţă, dar pare de fapt că este împotriva înfiinţării AIIB întrucât semnalează o creştere prea mare a influenţei Chinei în politica regională şi globală.

    Statele Unite au fost puse într-o situaţie stânjenitoare, în condiţiile în care practic toţi partenerii săi importanţi au de-cis să se alăture iniţiativei chineze, inclusiv Marea Britanie, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi, dar şi India şi Singapore. În acest fel, autorităţile de la Washington au rămas practic izolate în această problemă. Britanicii au promovat în mod deschis în ultimii ani o relaţie apropiată cu China, aflându-se printre primele ţări care au anunţat că vor să aibă un rol în AIIB.

    Surse de la Casa Albă au atacat poziţia Marii Britanii într-un articol publicat pe prima pagină a ziarului Financial Times, chiar a doua zi după anunţul Londrei, cu intenţia vădită de a avertiza alte state, dar încercarea nu a avut succes.

    Urmând exemplul Marii Britanii, Germania, Franţa şi Italia s-au angajat la jumătatea lunii martie să devină membre fondatoare ale AIIB, sfidând practic Statele Unite. Decizia anunţată în martie de ministrul german de finanţe Wolfgang Schäuble după o întâlnire cu vicepremierul chinez Ma Kai, la Berlin, arată cum aliaţii tradiţionali ai SUA riscă să irite autorităţile de la Washington pentru a obţine avantaje la Beijing.

    Faptul că Marea Britanie, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai SUA, a sfidat Washingtonul deschide calea pentru ca alte state occidentale să îi urmeze exemplul, a declarat un diplomat european.

    Între timp, Coreea de Sud s-a alăturat şi ea proiectului, ca şi Australia şi Norvegia, în timp ce Japonia, care anun-ţase iniţial că nu este interesată de AIIB, şi-a nuanţat poziţia.

    Cea mai mare lovitură pentru administraţia de la Washington pare a fi însă solicitarea Taiwanului de a se alătura AIIB, în pofida faptului că acest stat nu are o relaţie oficială cu China, este fost inamic al acestei ţări şi şi-a păstrat independenţa în secolul XX numai cu ajutorul Statelor Unite. Autorităţile de la Taipei au spus că vor ca ţara lor să devină membră a AIIB, dar unii oficiali au indicat că numele ţării ar putea fi o problemă. Astfel, autorităţile au trimis o scrisoare în care au exprimat intenţia de participare, folosind numele Taiwan, dar nu este clar care va fi numele oficial utilizat. Biroul de afaceri al Chinei în Taiwan a precizat că nu consideră că participarea Taiwanului depinde de nume. ”AIIB este deschisă şi flexibilă, salutăm participarea Taiwanului„, potrivit unui comunicat al biroului de afaceri chinez. Anterior, premierul taiwanez Mao Chi-kuo afirmase în Parlament că Taiwanul preferă să nu participe la AIIB dacă nu va fi respectat sau dacă nu se va bucura de aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi membri.

  • TransAsia plăteşte despăgubiri familiilor persoanelor decedate în accidentul aviatic din Taiwan

    Compania taiwaneză TransAsia a anunţat că a început să distribuie 1,2 milioane de dolari taiwanezi (33.498 de euro) pentru a ajuta familiile să plătească funeraliile victimelor accidentului aerian de miercuri.

    Reprezentanţii companiei s-au întâlnit cu rudele victimelor duminică pentru a discuta despre aceste compensaţii, iar o purtătoare de cuvânt a TransAsia a declarat că o altă întâlnire va avea loc miercuri.

    Între timp trei persoane persoane sunt încă date dispărute în urma prăbuşirii unui avion ATR 72-600 al companiei TransAsia într-un râu din Taipei. Echipele de salvare au recuperate până în prezent 40 de cadavre din râul Keelung, în timp ce 15 persoane au supravieţuit accidentului.

    Majoritatea celor 53 de pasageri veneau din China continentală, iar avionul avea la bord şi cinci membri ai echipajului.