BusinessMagazin

Tag: tableta

  • Dragoş Dinu, noul şef al afacerilor lui Ţiriac: Copiii aceştia, născuţi cu tableta în mână, vor fi cu totul altfel

    “Este interesant să schimbi industriile şi să foloseşti modelele specifice uneia în cea în care tocmai ai intrat; diferenţele sunt doar aparente, substanţa este aceeaşi. Când ai businessuri care sunt la interfaţa cu clientul, totul se aseamănă“, spune Dragoş Dinu, numit de aproximativ o lună CEO al Ţiriac Holdings, cu afaceri anuale cumulate de circa 500 de milioane de euro. Anterior, poziţia a fost ocupată vreme de circa un an de Leonard Leca.

    „Clienţii sunt aceiaşi, doar ocaziile de cumpărare sunt diferite. Uneori sunt doar ocazii de prospectare, nu de cumpărare şi «jocul» este să-ţi aduci clientul din zona de prospectare la cumpărare.“ Dinu spune că vede în piaţă o uşoară creştere a apetitului de consum iar în presă apare tot mai rar cuvântul „criză“. Este de părere că în nicio piaţă nu poate exista creştere exponenţială la nesfârşit, dar nici scădere continuă, cum nu există nici perpetuum mobile. Pe de altă parte, completează el, încrederea consumatorilor nu se restabileşte peste noapte, probabil că e nevoie de ani buni. Însă mediul economic nu-l poate ignora pe cel politic, completează CEO-ul Ţiriac Holdings. „Deopotrivă la nivel local şi global vedem influenţe. Când se bucură industria de armament celelalte stau şi se uită.“

    Dincolo de asemănările dintre experienţele lui Dragoş Dinu (cele mai importante fiind 14 ani la conducerea A&D Pharma şi circa un an la Domo) şi grupul de firme pe care îl conduce acum, există şi diferenţe. Anterior a lucrat ani de zile să crească o marcă, „iar aici am venit pe un teren unde brandul există deja şi este foarte puternic“. Sentimentul este diferit, povesteşte el: „A te ridica la nivelul reputaţiei este o provocare şi acesta a fost primul sentiment, de la prima întâlnire“, referindu-se la prima întrevedere cu Ion Ţiriac, despre care spune că nu-l cunoscuse anterior. Iar despre recrutare nu are nicio poveste, „pentru că nici eu şi nici domnul Ţiriac nu suntem oameni care să întârzie în luarea deciziilor, suntem destul de direcţi. Ca întotdeauna, totul începe cu un telefon. N-a fost un proces lung, ci unul normal, cu o serie de discuţii“.

    Dinu spune că îşi doreşte ca grupul să crească mai repede decât piaţa. Îşi doreşte ca afacerile să fie proiectate pe termen lung, iar despre planuri şi „new business“ poate povesti mai multe după procesul de bugetare din această toamnă, care va începe în curând. „Pentru mine, un manager, când se trezeşte dimineaţa, trebuie să uite ziua de azi, să se gândească la cea de mâine şi la ce urmează. Ăsta e rolul şi ăsta e mersul lucrurilor. Trebuie să proiectezi mereu businessul peste un an, doi, şapte.“ Acelaşi manager trebuie să se gândească şi la ce vrea consumatorul, iar Dinu face referire la revoluţia Apple, companie care a ştiut înaintea altora ce aşteaptă consumatorul. „De la asta trebuie să plecăm şi aici: ce vrea consumatorul de la orice companie sau serviciu din Ţiriac Holdings, în 2016, 2017, 2020. Şi totul pleacă de la profilul consumatorilor, iar copiii aceştia născuţi cu tableta în mână vor fi cu totul altfel.“ Pentru că viitorii consumatori sunt mult mai informaţi, iar accesul la informaţie schimbă totul; a schimbat lumea arabă, tot nordul Africii, exemplifică Dinu, într-o jumătate de an.

    „Este un business foarte divers şi cele mai mari divizii sunt cele de auto şi de imobiliare. Scopul este să performăm mai bine decât piaţa. Nu mă aştept ca vreo linie de business să nu crească în 2015, fără să spun vorbe mari, dacă nu se întâmplă ceva în zona politică.“ Pentru anul în curs se aşteaptă la o creştere marginală, cel mai probabil single digit, faţă de rezultatele anului trecut, când volumul total al afacerilor s-a plasat la 500 de milioane de euro, conform informaţiilor anterioare. „Diversitatea de firme din grup înseamnă foarte mult timp alocat. I-am cunoscut pe cei din managementul companiilor şi sper să ajungem să ne înţelegem foarte repede, dacă se poate din priviri.“ În prima sa zi în birourile din Şoseaua Nordului, lângă parcul Herăstrău, a făcut un tur complet; „evident că nu i-am reţinut pe toţi şi i-am rugat apoi să-mi amintească cine sunt“.
    Dinu lucrează în mod direct cu circa 30 de oameni din cele peste 15 firme active din grup şi spune că mai are încă multe de asimilat despre organizaţie şi oameni. Anterior, Dinu a fost până spre sfârşitul anului trecut CEO al retailerului electro-IT Domo, cu afaceri de 132 de milioane de euro în 2013. În perioada 1994 – 2008 a lucrat în cadrul A&D Pharma, ultimii şase ani în poziţia de CEO.  Aproape întreaga sa carieră a fost construită în companii antreprenoriale. „Culmea este că eu mă simt cel mai bine într-un mediu antreprenorial şi de-a lungul vieţii cele mai multe propuneri au venit dinspre multinaţionale.“ Soţia sa este antreprenoare, iar despre încercările de afaceri ale familiei Dinu spune că unele au reuşit, altele nu. Nu s-a gândit niciodată să renunţe la carieră, „în primul rând pentru că soţia mea este cea care se ocupă şi am convenit că nu are sens să ne călcăm pe picioare; este bine să venim acasă cu subiecte de discuţie diferite“.

  • Aplicaţie pentru hotelieri dezvoltată de un tânăr din Constanţa

    Stoica-Marcu a explicat că prin intermediul aplicaţiei turiştii îşi pot rezerva un loc la spa, restaurant, plajă, pot stabili detaliile unei rezervări (dată, oră, număr de persoane), pot vizualiza meniul online (preţurile/ gramaj/ingredientele), pot comanda produse de la serviciul de catering. De asemenea, utilizatorii pot vizualiza în cadrul aplicaţiei informaţii despre serviciile hotelului şi pot trimite sugestii sau reclamaţii.

    În prezent, aplicaţia se află încă în stadiul de dezvoltare, urmând să fie lansată pentru platformele iOS, Android, Windows Phone, cât şi în varianta web, cel mai probabil peste o lună. “În acest moment, întrevedem un parteneriat cu o companie de software din România pentru finalizarea aplicaţiei în maximum o lună”, a menţionat Stoica-Marcu.

  • Apple vrea să lanseze un nou model de iPad. Ce dotări ar putea avea tableta

    Ecranul noului model de iPad ar urma să aibă diagonala de 12,9 inch, în condiţiile în care, în prezent, tabletele de la Apple sunt disponibile în două variante – cu ecran de 9,7 inch sau 7,9 inch, relatează Bloomberg.

    Compania americană a lucrat aproximativ un an, împreună cu furnizorii săi, pentru a dezvolta noul model de iPad, potrivit aceloraşi surse.

    Apple încearcă se înnoiască linia de tablete a companiei, după ce vânzările acestui produs au scăzut în ultimele două trimestre. Motivul declinului este că, în lipsa unor noi modele de tablete, consumatorii s-au orientat către iPhone-uri cu ecrane mai mari.

    În acelaşi timp, Apple pregăteşte introducerea pe piaţă a unor versiuni îmbunătăţite ale produselor iPad cu ecran de 9,7 inch şi iPad mini. Acestea urmează să fie disponibile pentru cumpărare la finalul acestui an.

    Apple lansează, în 9 septembrie, noul model iPhone 6 care, de asemenea, are un ecran mai mare decât versiunile anterioare. Smartphone-ul, care a intrat în producţie în luna iulie, va fi disponibil în două variante, cu ecran de 4,7 inch sau de 5,5 inch.

  • Românii, mari cumpărători online de smartphone şi tabletă

    Rezultatele studiului GfK Purchase Journey care monitorizează  procesul de cumpărare pentru smartphone-uri şi tablete în 4 ţări: România, Marea Britanie, Rusia şi Belgia.

    22 august 2014 – Cum se informează cumpărătorii din diferite pieţe atunci când vine vorba despre o achiziţie majoră cum ar fi un smartphone sau tabletă? Cum diferă comportamentul lor de la o cultură la alta? Aceasta a fost întrebarea adresată într-un studiu GfK realizat în România, Marea Britanie, Belgia şi Rusia şi în care a fost investigat procesul de cumpărare  pentru smartphone-uri şi tablete.

    Nu este o surpriză faptul că cei mai mulţi cumpărători de smartphone-uri caută informaţii online, dar cifrele diferă de la o ţară la alta: 95% în Rusia, 92% în Belgia, 86% în Marea Britanie şi 77% în România. Totuşi, căutările online nu se traduc neapărat în vânzări finalizate în acest mediu. Comportamentul tipic este de informare online şi cumpărare offline, tendinţă care ne aşteptăm să continue. De ce? Deoarece cumpărătorii consideră smartphone-ul şi tableta obiecte foarte personale. Prin urmare, simt nevoia să atingă produsul, să îi testeze modul de funcţionare. În plus, dorinţa de a verifica informaţiile colectate online, îngrijorările privind plata electronică şi dorinţa de a evita costul si timpul de livrare fac ca modalitatea preferată de achiziţionare să fie offline, din magazin.

    Cât timp petrec oamenii căutând informaţii online?

    Timpul mediu în cele patru pieţe analizate este de 52 de minute, indicând faptul că aceste căutări sunt luate foarte în serios. Există însă diferenţe mari între ţări. Britanicii petrec cel mai mult cu aceste cercetări – 70 minute. Românii îi urmează, cu 63 minute, în vreme ce belgienii dedică 52 de minute, iar ruşii cel mai puţin timp – doar 24 minute. Aceste căutări nu se întâmplă într-o singură sesiune, ci se întind pe un număr mai mare de zile. Studiul GfK arată că întregul procesul de cumpărare variază de la un minim de 15 zile în România, la 17 în Rusia şi la 21 în Belgia. În Marea Britanie este aproape de două ori mai mare decât în celelalte pieţe, durând 41 de zile.

    Timpul petrecut pe site-uri

    Când ne uităm la cât de multe site-uri vizitează cumpărătorii, continuăm să vedem diferite trasee de cumpărare în cele 4 ţări analizate. Belgienii petrec 2.5 minute pe un site, cu o medie de 21 de site-uri investigate. Sub o treime (32%) au cumpărat online. În Marea Britanie, media este de 7.7 minute timp petrecut pe site, la un număr de 9 site-uri vizitate şi 42.5% au cumpărat online. Cea mai mare proporţie de persoane care cumpără online (55%) se află în România. Românii vizitează în medie 8 site-uri, dedicând 7.8 minute fiecăruia. Rusia are cel mai mic procent de achiziţii online, de doar 19%. Ruşii au vizitat 7 site-uri, cu o medie de 3.4 minute petrecute pe fiecare dintre ele. În general, cumpărătorii din Marea Britanie şi România au un comportament similar, petrecând mai mult timp pe mai puţine site-uri. În contrast, belgienii iau în considerare mult mai multe site-uri în căutările lor decât cumpărătorii din celelalte 3 pieţe, pentru că sunt interesaţi să găsească cel mai bun preţ, în timp ce pentru ruşi procesul de informare online este mai puţin intens şi variat.

    Opiniile terţilor au mai puţină influenţă decât site-urile producătorilor şi ale operatorilor în călătoria de cumpărare

    În toate ţările în care GfK a derulat studiul, site-urile producătorilor şi ale operatorilor constituie o sursă de informaţii cheie pentru cumpărători, la fel ca site-urile de comparare a preţurilor. Deşi percepţia privind brandul este puternic influenţată de social media, opiniile altor persoane exprimate pe aceste reţele de socializare s-au dovedit a fi mai puţin influente în procesul de cumpărare. Excepţie fac cumpărătorii de iPhone, în cazul cărora word-of-mouth-ul joacă un rol important. În cele din urmă, studiul a arătat că social media au fost folosite de doar 6% dintre cumpărătorii din Rusia, de 8% în România, 14% în Marea Britanie şi 22% în Belgia, ilustrând faptul că, deşi mediile sociale sunt în creştere ca importanţă atunci când vine vorba despre influenţarea procesului de cumpărare, ele sunt încă la un nivel relativ scăzut de utilizare.

    În aceste pieţe, linia de demarcaţie dintre punctele de interacţiune cu mediul online şi offline în procesul de cumpărare devine din ce în ce mai neclară – şi va deveni şi mai mult pe măsură ce numărul de astfel de puncte (touch points) va creşte. Consumatorii comută uşor între mediile virtuale de informare şi cele fizice de mai multe ori în timpul căutărilor lor. Astfel, profită de cea mai bună ofertă, indiferent dacă aceasta se găseşte pe un site de comerţ electronic sau într-un magazin offline. De aceea, procesul de înţelegere a comportamentului consumatorilor devine din ce în ce mai provocator, în special în ceea ce priveşte segmentarea consumatorilor şi identificarea diferitelor tipologii ale acestora. Aceasta înseamnă că retailerii trebuie să monitorizeze cu multă grijă procesul de cumpărare al consumatorilor, modeland rutele tipice, cu scopul de a înţelege şi de a influenţa momentele-cheie de luare a deciziilor.

    Pentru mai multe informaţii şi filme de prezentare despre soluţia GfK Purchase Journey click aici.

    Metodologia GfK

    Purchase Journey este soluţia GfK globală brevetată care oferă o perspectivă 360 de grade asupra procesului de cumpărare, prin îmbinarea analizelor privind atitudinile consumatorilor cu date de monitorizare a comportamentului lor în mediul online, obţinute prin tehnologia LEOtrace. Purchase Journey este soluţia ideală, şi în prezent singura, pentru companiile care doresc:

    •           Să înţeleagă întreg procesul de cumpărare a unui produs, serviciu sau a unei mărci

    •           Să identifice elementele care influenţează procesul de cumpărare, momentele şi informaţiile care determină schimbarea criteriilor pe parcursul acestuia

    •           Să identifice site-urile de internet cele mai vizitate şi tipul de informaţii valorificate de pe acestea de-a lungul procesului de cumpărare

    •           Să optimizeze strategia de marketing şi comunicare pentru îmbunătăţirea conversiei şi retenţiei consumatorilor

    Despre GfK

    Prezentă pe piaţa locală din 1992, GfK România este, de peste 12 ani, institutul numărul 1 de cercetare de piaţă, cu o cifră de afaceri de 19,2 milioane euro în 2013. Activităţile GfK România sunt structurate în două sectoare, Consumer Choices şi Consumer Experiences.

    GfK reprezintă sursa de încredere care oferă informaţii relevante despre piaţă şi despre consumatori şi care ajută companiile să ia decizii inteligente. Peste 13,000 de experţi în cercetarea de piaţă îmbină pasiunea lor cu cei 80 de ani de experienţă GfK în ştiinţa datelor. Aceasta permite GfK să ofere insight-uri globale importante, îmbinate cu expertiza locală, în peste 100 de ţări. Prin utilizarea unor tehnologii inovatoare şi abilitatea de a lucra cu cifrele, GfK transformă datele din studii în insight-uri acţionabile, care să permită clienţilor săi să-şi îmbunătăţească avantajul competitiv şi să îmbogăţească experienţele şi alegerile consumatorilor.

  • Opinie Cătălin Olteanu, FM România: Am dat mail!

    CĂTĂLIN OLTEANU este director general al FM România

    Primesc nonstop mailuri, iar unele dintre ele extrem de lungi, cu o grămadă de detalii şi de informaţii. Trebuie să le tipăresc, pentru că nu le pot citi, mă pierd. Am tipărit recent un mesaj de opt pagini. Mi-am amintit că pe vremea studenţiei, când făceam culegere de text, scriam cam patru pagini pe oră, şi eram destul de rapid. Ca să mai şi gândeşti ce compui, să scrii o tonă de cuvinte îţi ia cel putin 2 ore pentru 8 pagini.

    Aceleaşi lucruri se pot reproduce verbal în maximum un sfert de oră. După care poate fi trimis un mesaj cu ideile principale, care ar lua mai puţin de scris, şi nu s-ar lungi la mai mult de o jumătate de pagină.

    Dar ce te faci cu celebra CYAP (cover your ass procedure)? Că dacă ai dat pe mail, ai scris tot ce aveai de scris, şi ai pus jumătate din organizaţie în CC, poţi oricând să spui: „Am dat mail!“. Că nu s-a rezolvat poate nicio problemă?  Ba din contră, unii din cei vizaţi au dat „reply to all“ şi au venit cu contraargumente – ca să dea şi ei mail, şi deja de la prima poveste sunt trei poveşti separate, încep să fie din ce în ce mai greu de urmărit, lista din CC se măreşte, pentru că problema trebuie escaladată la şefi. Iar nervii şi încrâncenarea cresc de la un mesaj la altul.

    Chiar şi cei care nu au nimic de a face cu povestea, dar se află în CC ca martori încep la un moment dat să se înfurie şi din cauza spamului ce le omoară inboxul, dar şi a disconfortului creat atunci când sunt băgaţi în treburi ce nu îi privesc, doar aşa, de nevoia unor martori. Evident că nu trebuie ratat nici zâmbetul superior al celui care câştigă lupta pe mail în faţa atâţior spectatori în CC, cum nu trebuie ignorată nici frustrarea combatanţilor când se mai trezeşte câte un şef şi le cere să înceteze cu spamul şi să dea telefon.

    Îmi amintesc de un fost şef care a încercat la un moment dat să stăvilească avalanşa de mesaje pe mail. Omul a declarat că o anumită vineri din lună va fi „no e-mail day“ şi că în ziua respectivă oamenii ar trebui să se sune şi să vorbească între ei în loc să-şi dea mail. A fost atât de categoric, încât a ameninţat cu datul afară pe cei care nu se supuneau ordinului.

    După stupoarea iniţială – cum naiba să lucrăm noi fără mail? – au apărut soluţiile alternative. Au început colegii mei să se plimbe dintr-un birou în altul cu discheta, pe care aveau mesajele de trimis. Alţii mai şmecheri au creat nişte foldere pe reţea unde îşi scriau în fişiere share.

    Dacă şeful cel mare a vrut să ne încurajeze să vorbim, ei bine, noi nu ne-am lăsat, am preferat să ne scriem. De ce? Pentru că nu avem încredere unii în alţii şi avem nevoie de un mesaj scris? Pentru că altfel nu îmi explic de ce oameni care stau cu biroul faţă în faţă îşi dau mail în loc să vorbească. Mai nou au apărut şi sistemele de chat interne. Că dacă tot vrem să ne scriem, să ne fie facilitată această nevoie. Pe mine personal mă omoară să aud „Dar ţi-am dat pe mail“ ca scuză. Mai ales când e o scuză pentru o treabă nefăcută, un exerciţiu care n-a fost dus la capăt. Ce mai contează ce ai scris în mesajul ăla dacă nu ai fost în stare să termini treaba? De ce nu ai sunat pe cineva? De ce nu m-ai sunat?

    Într-o altă organizaţie, în care poporul este extrem de împrăştiat geografic, o colegă de la financiar (dintr-un cap de lume) a trimis un mesaj – cerea un raport de la o altă colegă situată în alt cap de lume. A făcut o mică eroare însă, în loc să nimerească la colega care verifica facturile, a nimerit la cea care verifica altceva. Aceasta a răspuns înapoi, spunând că nu poate da raportul pentru că nu e partea ei de compentenţă. A venit mesajul înapoi cu întrebarea „dar cine?“, la care s-a răspuns politicos cu numele celei responsabile de treaba respectivă. Aparent o discuţie civilizată şi politicoasă – dar ştiţi că la mail nu se răspunde de obicei instantaneu… aşa că pentru raportul care se putea trimite în cinci minute s-a pierdut jum’ate de zi.

    Asta pentru că cineva nu a ridicat capul din calculator să spună celei de la masa vecină: „Colega, vezi că la financiar au nevoie de xyz, poţi să i-l trimiţi, te rog“ sau măcar să trimită mesajul mai departe către colega ei.
    Dar cine poate să o acuze de ceva? Că doar ea a dat pe mail! Şi dacă ai dat pe mail ai fundul acoperit, se poate demonstra oricând cu mesajul.

    Să nu mă credeţi un sfânt! Recunosc că mi-ar fi foarte greu uneori fără acele compuneri care îmi salvează fundul. Încerc doar să spun că mi-ar plăcea să nu fie nevoie de ele.

    Pe de altă parte, dacă vă amintiţi prima poveste, ce ne-am face fără mesajul scris atunci când nu pricepem nimic din ce ni se spune? Dar ce te faci când mesajul scris e la fel de inteligibil ca şi cel vorbit?

    Am primit odată un mesaj de la o colegă din Germania, care nu se prea descurca în engleză. L-am citit cam toţi din echipă încercând să ne dăm seama ce a vrut să spună. Am încercat şi varianta în care cineva a citit mesajul cu voce tare iar altcineva a ascultat încercând să-şi dea seama de sensul traducerii. Ei bine… rezolvarea a fost că în final am găsit pe cineva care vorbea germana şi care a sunat-o pe colega din Germania ca să pricepem ce doreşte. Am pierdut vreo două ore cu un mesaj care nici măcar nu ne era adresat…
     

  • COSMOTE Business Complet: Internet nelimitat, tabletă cu sistem de operare preinstalat şi acces la cele mai relevante informaţii de business

     COSMOTE Business Complet include:

    • Internet COSMOTE nelimitat timp de 24 luni, la viteză 4G;
    • Acces la ediţia digitala a Ziarului Financiar, în secţiunea ZF Print de pe ZFCorporate.ro 24 luni;

    • Tableta HP ElitePad 1000 cu o configuraţie foarte puternică: cu 4 GB RAM, 64 GB, ecran multi-touch de 10.1” rezoluţie 1920×1200 px. Full-HD cu Gorilla® Glass 3, WIFI, 4G, conectare WIDI la echipamente compatibile;
    • Husa HP ElitePad şi tastatură HP Slim Bluetooth;
    • Sistem de operare Windows 8.1 şi Office 2013 preinstalate cu multiple conturi de utilizator pe aceeaşi tabletă; în plus, este asigurat gratuit spaţiul de stocare în cloud de 15 GB, prin OneDrive.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Panasonic a adus în România prima tabletă din lume cu ecran 4K

     Tableta este disponibilă în două versiuni, Performance şi Standard, potrivit gandul.info

    Versiunea UT-MA6 Performance rulează sistemul de operare Windows 8.1 Pro (există şi opţiunea Windows 7), are ecran cu diagonala de 20 inci (rezoluţie de 3.840 X 2.560 pixeli), procesor quad-core Intel Core i7 de 2,1 GHz, 16 GB memorie RAM, capacitate de stocare internă mde 256 GB (pe SSD, plus slot pentru card SDXC cu capacitate maximă de 64 GB), grafică Nvidia Quadro k1000M cu memorie VRAM de 2 GB, cameră principală de 5 MP (plus frontală de 0,9 MP) şi baterie de 4.770 mAh. Această versiune are o greutate de 2,54 kg şi o grosime de 12,5 mm. Preţul recomandat este de aproape 7.000 de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Microsoft a lansat o tabletă Surface cu ecran mai mare. Ce dotări are şi cât costă dispozitivul care va concura pe piaţa laptopurilor

     Noua tabletă, Surface Pro 3, foloseşte, precum toate modelele Pro anterioare chipuri produse de Intel, scrie cotidianul Wall Street Journal.

    Diagonala ecranului este de 12 inci (30,5 centimetri), faţă de 10,6 inci (27 centimetri) la precedentele tablete ale companiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tesco vrea să lanseze până la sfârşitul anului un smartphone propriu

     Un purtător de cuvânt al companiei a declarat că în opinia sa Tesco este probabil primul lanţ de magazine care oferă clienţilor un smartphone propriu, scrie cotidianul american Wall Street Journal.

    Tesco nu a furnizat informaţii referitoare la preţ, dar noul dispozitiv mobil va ocupa probabil o poziţie similară pe piaţă celei a tabletei Hudl, care a fost lansată anul trecut la 119 lire sterline (201 dolari), în categoria inferioară a preţurilor, scrie publicaţia americană.

    La fel ca tableta Hudl, smartphone-ul va include un “T-button” care va conecta rapid utilizatorul cu oferta retailerului, printre care alimente, servicii bancare şi Blinkbox, serviciu online de muzică şi filme.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANUNTUL făcut de Vodafone: Biblioteca Digitală pentru 30.000 de elevi din România

    Biblioteca Digitală oferă opere ale unor autori precum I.L. Caragiale, Mihai Eminescu, George Coşbuc, Alphonse Daudet, Jules Verne şi Virginia Woolf. Până în prezent, elevii din România au realizat peste 11.000 de descărcări, cele mai căutate titluri fiind “Gramatica limbii engleze”, “Hărţi Judeţe în România” şi “1001 de nopţi”.

    Programul este valabil în două de licee din Bucureşti, Sibiu, Focşani, Ploieşti, Timişoara, Bacău, Iaşi, Alba Iulia şi Arad. Vodafone intenţionează să extindă proiectul Biblioteca Digitală pentru a include alte şapte oraşe, printre care se numără Braşov şi Constanţa.

    În categoria liceelor care au primit acces la program sunt incluse şi Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr, Colegiul Naţional I. L. Caragiale, Liceul de Arte Plastice Nicolae Tonitza, Colegiul Naţional Iulia Haşdeu, Şcoala Centrală şi Colegiul Naţional Ion Creangă.

    Iniţiativa lansată de Vodafone în parteneriat cu BookLand şi McCann Erickson România conţine o sută de titluri din categoriile Beletristică, Dezvoltare personală, Istorie şi Mitologie, Limbi străine, Ştiinţă, Teatru, Poezie şi Artă.

    Vodafone România, al doilea jucător de pe piaţa locală de telefonie mobilă, a înregistrat în primul semestru al anului fiscal 2013-2014 (perioada aprilie-septembrie) venituri din servicii de 352,9 milioane euro, în scădere cu 3,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.