Legea salarizării, pusă în dezbatere publică, prevede că personalul didactic care îndeplineşte funcţia de diriginte, învăţătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învăţământul primar, profesorii pentru învăţământul preşcolar beneficiază de o majorare de 10% a salariului de bază, în timp ce personalul didactic din învăţământul special beneficiază de o majorare cu 15% a salariului de bază.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Klaus Iohannis a declarat, vineri, la şedinţa CSM, că nimeni nu este mai presus de lege, precizând că “nu şi-a imaginat nimeni că un simplu hoţ are pretenţia să fie deasupra legii dar sunt unii care chiar au impresia că li se cuvine” acest lucru.
“Vă felicit pentru alegerea în Consiliul Superior al Magistraturii. Ştiu că a fost destul de dificil parcursul până aici. (…) Greu de găsit o sarcină mai dificilă descrisă în mai puţine cuvinte, aceasta este sarcina dumneavoastră, să garantaţi independenţa justiţiei. De ce o fi aşa de important? Nu este doar importantă, este fundamentală, nicio democraţie, niciun stat de drept nu poate să funcţioneze fără o justiţie independentă. Justiţia independentă înseamnă că nimeni nu trebuie să se amestece în treaba judecătorilor şi procurorilor, dar şi că nimeni nu este mai presus de lege. Nu şi-a imaginat nimeni căă un simplu hoţ se poate considera sau are pretenţia să fie deasupra legii.
Nu şi-a imaginat nimeni că un simplu hoţ se poate considera sau are pretenţia să fie deasupra legii dar sunt unii care chiar au impresia că lor poate li se cuvine să fie deasupra legii şi mă refer la persoane care, de regulă, au poziţii publice. Aşa ceva nu se poate”, a declarat şeful statului la şedinţa noului Consiliu Superior al Magistraturii.
Preşedintele Iohannis a remarcat faptul că sunt politicieni care dau impresia că, dacă au dosar penal, condamnări tot sunt “băieţi buni” pentru că au luat multe voturi. Iohannis consideră că ar fi “o mare greşeală” dacă s-ar repeta “supunerea justiţiei politicului”, asemenea episoade mai întregistrându-se în trecut.
RS-28 Sarmat, aşa cum este numele complet, conţine 16 focoase nucleare şi este capabilă să distrugă o suprafaţă de mărimea Franţei, potrivit postului rusesc de ştiri Zvezda, care este deţinut de Ministerul Apărării din Rusia. Arma are şi capacitatea de a evita radarul.
Racheta ar trebui să poată atinge ţinte aflate la 10.000 de kilometri distanţă; asta i-ar permite Moscovei să atace Londra sau alte oraşe europene, precum şi unele ţinte de pe continentul american.
RS-28 Sarmat, aşa cum este numele complet, conţine 16 focoase nucleare şi este capabilă să distrugă o suprafaţă de mărimea Franţei, potrivit postului rusesc de ştiri Zvezda, care este deţinut de Ministerul Apărării din Rusia. Arma are şi capacitatea de a evita radarul.
Racheta ar trebui să poată atinge ţinte aflate la 10.000 de kilometri distanţă; asta i-ar permite Moscovei să atace Londra sau alte oraşe europene, precum şi unele ţinte de pe continentul american.
Cristian Popescu Piedone a fost trimis în judecată de procurorii DNA în dosarul incendiului din clubul Colectiv., potrivit Digi24. În acest dosar, fostul primar al sectorului 4 este acuzat de abuz în serviciu.
În cauză vor mai fi jduecate trei persoane – Aurelia Iofciu, fost şef al Serviciului autorizări comerciale din Sectorul 4 Bucureşti, Luminiţa Ganea, fost consilier superior în cadrul Serviciului autorizări comerciale din Sectorul 4 Bucureşti şi ramona Moţoc, fost consilier superior în cadrul Serviciului autorizări comerciale din Sectorul 4 Bucureşti.
Citiţi mai multe pe www.digi24.ro
Profesorul Christian Tămaş a spus că atacurile de la Bruxelles se încadrează în logica celor din 13 noiembrie de la Paris, doar cu nu par să fie la fel de bine coordonate, probabil pentru că au fost devansate în urma arestării teroristului Saleh Abdeslam.
El a explicat că logica principală din spatele acestor atacuri este destabilizarea economică, socială şi politică a ţărilor vizate şi “atragerea statelor occidentale în conflicte armate interminabile, cheltuitoare de resurse şi generatoare de instabilitate geo-politică”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Mărimea şi puterea unei ţări nu sunt date de TLD-ul (Top Level Domain/domeniu de nivel superior) pe care îl foloseşte, dar dacă lucrurile stăteau aşa, harta lumii ar fi arătat altfel.
Cei de la Nominet şi-au imaginat acest lucru şi au creat o hartă în care dimensiunea fiecărei ţări este dată de numărul de nume de domenii înregistrate pe TLD-ul său.
Pe harta celor de la Nominet cele mai mari teritorii şi ţări sunt Tokelau, Germania, China, Olanda, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Brazilia şi Australia.
„Ar trebui ca Harvard să fie gratis?“ – este problema pe care a ridicat-o un grup de candidaţi la Grupul de Supraveghetori ai universităţii americane, aflată în prezent pe locul al doilea în clasamentul celor mai bune universităţi la nivel mondial. Candidaţii la organismul ce ajută la stabilirea strategiei universităţii au stârnit recent numeroase dezbateri în presa internaţională. Ei spun că Universitatea Harvard face suficient de mulţi bani din donaţii şi alte activităţi (a ajuns la un endowment de 37,6 de miliarde de dolari), încât nu ar mai avea nevoie de taxarea anuală a studenţilor. Argumentul pe care îl aduce acest grup este că, dacă Harvard ar fi gratis, mai mulţi studenţi calificaţi cu multiple talente şi de diferite origini ar aplica, iar universitatea nu ar mai avea probleme ce ţin de echilibrul etnic.
Cei care se opun spun că ideea este absurdă, pentru că, dacă ceva este gratis, creează utilizatorului senzaţia că este fără valoare şi este tratat ca atare. Dacă la Harvard şi la alte universităţi de renume din lume taxa anuală de studii este de circa 40.000 de euro pe an, în cadrul unei universităţi private în România aceasta variază între aproximativ 400 de euro (pentru ciclul de licenţă la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Hyperion) ori 450 de euro (pentru Administraţie la Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir) şi aproximativ 1.500 de euro (Facultatea de Actorie din cadrul Universităţii Hyperion), pentru cursurile masterale taxele medii fiind în jur de 600 de euro, iar pentru cele doctorale de 1.500-2.000 de euro.
Învăţământul privat românesc a ajuns la un maxim al numărului de studenţi în anul universitar 2008-2009, când aproximativ 45% dintre studenţii din România studiau în universităţi private, iar numărul studenţilor în ciclul I de licenţă din mediul privat aproape îl egala pe cel din sistemul de stat. Numărul de studenţi din universităţile private a scăzut drastic ajungând la o pondere de circa 13% în anul universitar 2014-2015, până la aproximativ 20.000 de studenţi. Prof. univ. dr. Ovidiu Folcuţ, rectorul Universităţii Româno-Americane, oferă o estimare mai recentă a numărului de studenţi: „Conform estimărilor noastre pentru 2015-2016, numărul de studenţi înmatriculaţi în învăţământul particular, raportat la anul universitar 2008-2009, ar putea fi chiar de opt-nouă ori mai mic. În paralel, numărul de studenţi cu taxă înmatriculaţi în învăţământul public a scăzut şi el de câteva ori, în condiţiile în care numărul de locuri bugetate pentru studiile universitare de licenţă a rămas relativ constant – aproximativ 60-63.000 – chiar dacă numărul absolvenţilor de liceu a scăzut“. Folcuţ observă că o constantă similară se manifestă şi în cazul studiilor universitare de masterat, finanţate de la bugetul de stat, dar undeva la jumătate din cifra alocată pentru licenţă.
În aceste condiţii, piaţa universităţilor private din România a scăzut drastic: valoarea veniturilor celor 37 de universităţi private acreditate pe piaţa locală (potrivit listei publicate pe site-ul Ministerului Educaţiei) a ajuns în 2014, potrivit celor mai recente informaţii publice disponibile, la 456 milioane de lei (circa 100 de milioane de euro), la jumătate faţă de veniturile înregistrate de acestea în 2009, când valoarea lor se plasa la aproximativ 804 milioane de lei (circa 190 de milioane de euro). Cea mai afectată a fost Universitatea Spiru Haret, care a ajuns de la venituri de 380 de milioane de lei (90,4 milioane de euro) în 2009 la venituri de circa 68 de milioane de lei (15,2 milioane de euro) în 2014. Totodată, Universitatea Spiru Haret a trecut în cei cinci ani de la un excedent de circa 169 de milioane de lei (aproximativ 40 de milioane de euro) la pierderi de peste 12,7 milioane de lei (2,85 milioane de euro). Trendul de scădere a veniturilor este puternic vizibil şi în provincie: universitatea Vasile Goldiş din Arad a trecut de la 82 milioane de lei (circa 19,5 milioane de euro) la 68 de milioane de lei (circa 14 milioane de euro) şi de la profit de 19,5 milioane de lei (peste 4,5 milioane de euro) la profit de 345.918 lei (mai puţin de 100.000 de euro).
El este responsabil pentru crearea unuia dintre cele mai cunoscute jocuri din lume. Nu a fost plătit niciodată pentru munca lui, iar acum are o livadă de mere şi produce cidru, potrivit Business Insider.
Este vorba de jocul Windows Solitaire care a fost creat de către Wes Cherry în timp ce era doar un intern la Microsoft. “Am scris programul pentru Windows 2.1 în timpul liber pe vremea când eram doar un intern la Microsoft, în vara lui 1988. Jucasem un joc similar pe Mac şi voiam să creez unul şi pentru Windows”, a spus Cherry.
“Un superior a văzut jocul şi a vrut să-l includă în versiunea Windows 3.0. Ştiam de la început că nu o să fiu plătit. Nu am avut nicio problemă cu asta, nici azi nu am”, a completat el.
Acesta a mai creat un joc pentru Windows numit Pipe Dream pentru care a fost plătit în acţiuni în valoare de câteva mii de dolari.