Tag: succes

  • Care sunt cele trei sfaturi ale celei mai bogate miliardare self-made din lume pentru cei ce vor să aibă succes

    Zhou Qunfei, deţine o avere netă estimată la 7,4 mld. dolari şi cea mai bogată miliardară self-made din întreaga lume, potrivit Forbes. Unul dintre lucrurile pe care trebuie să le facă aspiranţii la succes, este învăţarea continuă, scrie CNBC.

    De asemenea, Qunfei este fondatorul şi CEO-ul companiei Lens Technology care produce diferite tipuri de lentile şi sticlă utilizate pentru acoperirea ecranului tactil al telefonului, al senzorilor de amprentă şi a altor zone de acest tip ale unui device. Antreprenoarea a reuşit să îşi scoată afacerea pe pieţele internaţionale în 2003, atunci când compania Motorola i-a oferit şansa de a deveni furnizorul său de lentile şi produse din sticlă.

    Cu timpul, Zhou Qunfei a reuşit să construiască un imperiu din afacerea sa cu lentile, iar Lens Technology livrează în prezent lentile speciale şi sticlă pentru companii uriaşe precum Tesla, Apple, Samsung şi Huawei.

    Miliardara este de părere că acumularea informaţiilor în mod constant este unul dintre paşii care trebuie făcuţi de cei ce aspiră la succes. Absolvirea unei instituţii de învăţământ cu prestigiu nu este suficientă pentru cei ce aspiră la succes, consideră CEO-ul.

    „Clienţii nu vor nu îţi vor plăti mai bine pentru un produs doar pentru că ai o diplomă din partea unei instituţii cunoscute. Cunoaşterea bussinessului tău este ceea ce te va ajuta să menţii caracterul competitiv al companiei tale. Când ai posibilitatea să înveţi, ai şi posibilitatea să creşti” a declarat Zhou Qunfei.

    Un alt sfat pe care îl are asiatica pentru antreprenori este să se pregătească foarte bine pentru a duce la îndeplinire planurile de viitor pe care le au pentru businessul lor. Experinţa pe care a dobândit-o ca angajat şi mai târziu ca şi manager au ajutat-o pe Zhou Qunfei să aibă încredere în businessul ei, element crucial pentru supravieţuirea businessului său în faza iniţială.

    „În primul rând, îmbunătăţeşte-ţi competitivitatea pe toate planurile. Apoi, trebuie să fii sau să devi puternic din punct de vedere mental. În final, consolidează-ţi cunoştinţele privind piaţa pe care activezi şi ceea ce cunoşti despre competitori” a mai spus CEO-ul Lens Technology.

    Un ultim sfat al antreprenoarei asiatice către antreprenori este să nu renunţe niciodată, chiar dacă se vor confrunta cu probleme serioase în viitor. Cheia succesului este perseverenţa, mai ales atunci când apare o problemă.

    „Dacă renunţi atunci când te afli la jumătatea drumului, nu o să mai ai curajul să revi şi să o iei de la început din nou. Asta te va face să renunţi mereu. Doar dacă dăm dovadă de perseverenţă putem reuşi. Nu renunţaţi doar pentru că vă confruntaţi cu o problemă”, a mai declarat Zhou Qunfei.

     

     

  • Citeşte în noul număr Business MAGAZIN din 21 octombrie 2019

    COVER STORY: Freelancer în România
     
     

    STRATEGIE: Hoteluri pe bandă rulantă
     
     

    TENDINŢE: Încotro merg trotinetele electrice?
     
     

    LIFESTYLE: Locuri noi pentru oameni altfel
     
     

    FILM: Patru seriale excelente de care nu ai auzit
     
     

    Revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business MAGAZIN din 14 octombrie 2019

    COVER STORY: „Să vin la Bucureşti a fost cea mai bună decizie pe care am luat-o“
     
     

    ANTREPRENORIAT: La cumpărături pe DN2
     
     

    AUTO: Străzile Europei devin tot mai verzi
     
     

    BANKING: O epopee bancară de două secole
     
     

    STRATEGIE: Mai mulţi bani pentru IMM-uri
     
     

    Revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Ca să aveţi succes trebuie să faceţi un singur lucru, potrivit lui Steve Jobs. Chiar şi un copil de 12 ani poate face asta

    Steve Jobs spune că există o singură diferenţă între oamenii de succes şi visători.

    Recent, s-au împlinit opt ani de la moartea lui Steve Jobs, fondatorul Apple – lecţiile sale de business dăinuiesc însă peste timp.

    Într-un material video mai vechi, Jobs spune o poveste din care reiese una dintre calităţile oamenilor de succes, potrivit inc.com.
    „L-am sunat pe Bill Hewlett (cofondatorul Hewlett-Packard) atunci când aveam 12 ani. <Bună, sunt Steve Jobs. Am 12 ani. Sunt elev. Vreau să construiesc un contor de frecvenţă şi mă întrebam dacă aveţi câteva piese de care v-aţi putea lipsi pe care să le folosesc.> A râs, mi-a oferit piesele pe care le cerusem, dar şi un job în vara aceea la Hewlett-Packard…iar eu eram în Rai.”

    Aţi observat cheia succesului?
    Jobs vorbeşte despre aceasta în materialul video:
    „Majoritatea oamenilor nu ridică niciodată telefonul să sune. Majoritatea oamenilor nu întreabă niciodată, iar asta îi diferenţiază pe oamenii care fac lucruri de cei care doar visează la acestea.”

    Nu vom şti niciodată dacă Jobs ar fi reuşit să realizeze tot ceea ce a realizat fără să lucreze la HP – ştim însă că un simplu telefon a avut un impact major asupra vieţii sale.
    Oamenii cheltuie mult timp şi bani pentru a se pregăti să îşi realizeze obiectivele: educaţie scumpă, networking cu cei mai influebnţi oameni de afaceri, muncesc din greu pentru a obţine promovări importante etc. Toate aceste lucruri nu sunt rele, dar sunt departe de a fi eficiente. Când oamenii de succes vor ceva, sunt dispuşi să ceară acel lucru. Dacă un băiat de 12 ani poate face asta, veţi putea şi voi.

  • Cum să începi o afacere de milioane de dolari cu mai puţin de 2.000 de dolari

    Antreprenoriatul nu este o idee foarte bună, cred, în mod paradoxal, jurnaliştii de la Entrepreneur.com. Ei spun într-un articol că chiar dacă antreprenoriatul este bun pentru societatea deoarece prin intermediul acestuia atât de mulţi oameni inovează, îşi asumă riscuri şi lucrează 18 ore pe zi, este rareori în cel mai bun interes al indivizilor. Totuşi, şansele de succes sunt scăzute.

    Pe de altă parte, este extrem de greu să rămâi fericit când eşti angajat în timp ce eşti bombardat cu poveşti de succes care par prea bune pentru a fi adevărate.

    Datorită Amazon, se pare că există o variantă de a începe o afacere care ar putea să îmbunătăţească semnificativ perspectivele succesului antreprenorial. Spre deosebire de alte pariuri antreprenoriale, îţi poţi începe o afacere pe Amazon lucrând doar o oră pe zi şi cheltuind mai puţin de 2.000 de dolari.

    Ei au alcătuit o listă a primelor etape din construirea unei astfel de afaceri.

    1. Faceţi o radiografie a categoriilor de pe Amazon şi identificaţi un produs existent care se vinde bine. Uitaţi-vă la cele din categoria Best Sellers catalogate la între 100 şi 6.000, care înseamnă că acestea se vând, dar nu sunt extrem de competitive.Spre exemplu, o simplă spatulă ocupă locul 442 în categoria „Bucătărie şi produse de bucătări” şi numărul 1 în subcategoria „spatule”.

    2. Vizitaţi apoi marketplace-ul Alibaba.com pentru a găsi producători ai unor produse similare şi comandaţi mostre ale celor pe care le luaţi în considerare. Majoritatea mostrelor costă în jur de 50 – 60 de dolari şi nu ar trebui să aveţi nevoie de mai mult de două sau trei. Puteţi solicita o personalizare fără costuri suplimentare. Spre exemplu, aţi putea cere furnizorului să înlocuiască o bucată de plastic cu una de metal pentru a îmbunătăţi calitatea produsului.

    3. Inventarul de produse va fi costul dvs. iniţial, care include cheltuieli solicitate pentru a aduce produsul înspre consumator. Împachetarea de la producător vă va costa în jur de 50 de cenţi pentru un produs de 5 dolari. Dacă acesta soseşte de undeva din China, s-ar putea să aveţi nevoie de un expeditor de mărfuri pentru a gestiona livrarea şi trecerea vămii gratuit.
    Dacă vreţi să faceţi un marketing agresiv de la început, puteţi începe de la 500 de dolari. Produsele pot fi vândute folosind brandul producătorului, dar există mulţi producători care vă lasă să le vindeţi produsele sub propriul brand.

    Astfel, puteţi să vă diferenţiaţi de competiţie şi să dezvoltaţi un activ de business pe care să îl vindeţi mai târziu dacă vreţi.
    Asta înseamnă că trebuie să faceţi designul unui logo. Dacă aveţi un buget mic, aţi putea angaja un graphic designer în regim de freelancing pe Fiverr.com pentru 5 sau 10 dolari. Un rezultat mai de calitate poate fi găsit pe 99designs.com, unde aţi putea avea un rezultat mai de calitate în schimbul a 300 de dolari.

    5. Cea mai bună soluţie de depozitare este Fulfillment by Amazon (FBA), unde se pot comanda un anume număr de produse de la producător şi sunt trimise Amazon în avans. Amazon se ocupă de livrare, de serviciul cu clienţii şi retururi în schimbul unui procent din fiecare vânzare. Entrepreneur.com a făcut un studiu în rândul proprietarilor de afaceri de pe Amazon şi au descoperit că ei cheltuie în medie câte 1.200 de dolari pe costurile iniţiale cu inventarul.
     

  • Citeşte în noul număr Business MAGAZIN din 7 octombrie 2019

    COVER STORY: Cum poate deveni berea din România un brand de ţară?
     
     

    RESURSE UMANE: Cât de răsfăţaţi sunt angajaţii UiPath?
     
     

    STRATEGIE: 21.500 de metri pătraţi pentru online
     
     

    TEHNOLOGIE: Inteligenţa artificială: o discuţie ce trebuie purtată
     
     

    SPECIAL: „Webul solitar”, refugiul celor sătui de viralităţile online şi împărăţia umbrelor pentru cei care nu primesc like-uri
     
     

    Revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Cum pot fi transformate proprietăţile deţinute de autorităţi şi neexploatate în regenerări urbane de succes

    Autorităţile publice locale sunt tot mai preocupate în identificarea unor soluţii viabile pentru punerea în valoare a activelor pe care le deţin sau pe care le au în administrare, unele dintre acestea vizând portofolii semnificative de proprietăti care în prezent sunt subutilizate, arată o analiză realizată de compania de consultanţă imobiliară JLL România.

    “Potenţialul oferit de acestea poate fi deblocat în urma unor analize şi studii realizate în mod judicious şi raţional, astfel încât autoritatea să dispună de instrumente pentru o mai bună planificare şi pentru a stimula dezvoltarea prin introducerea unor facilităţi complementare şi generarea unor exemple de bune practici”, spun consultanţii JLL.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Decoraţiunile moldoveneşti care au cucerit turiştii străini

    Mirela Nechita, absolventă de Marketing, a lucrat timp de 12 ani la stat în domeniul comerţului, iar în 2004 a hotărât să facă o schimbare în viaţa sa, alegând să parieze pe un business prin care oferea servicii de transport. De-a lungul anilor, ea a mai dezvoltat afaceri precum un centru de sport şi întreţinere corporală, un magazin de flori şi decoraţiuni sau o firmă de mobilier şi materiale de construcţii, însă cel mai longeviv business, care i-a adus şi cele mai bune rezultate, este Natallia Decor.

    „Mi-am dorit să creez un business care să îmbine dinamica unui plan de afaceri cu bucuria de a redescoperi tezaurul moldovenesc de aici, din Valea Şomuzului, ţinutul sucevean în care m-am născut. Articolele Natallia Decor – perdele, cu­ver­­turi, prosoape de baie, huse pentru canapele, feţe de pernă, lenjerie sau alte accesorii textile – nasc acea emoţie a nostalgiei şi a dorului de casă”, povesteşte Mirela Nechita. În 2018, compania Natallia Decor a avut o cifră de afaceri de 100.000 de euro, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor Publice. În atelier, compania confecţionează produ­­se finite după tehnologia veche, adică prin tehnica cusutului manual, a ţesutului, cu materie primă adusă din străinătate. „Realizarea unui set de lenjerie de pat cu aplicaţii tradiţionale durează în jur de o zi”, explică antreprenoarea.

    Ea spune că românii plecaţi la muncă în străinătate vin vara acasă şi îşi doresc să îşi decoreze casele în cel mai pur stil moldovenesc.
    „A crescut interesul românilor pentru lucrurile autentice în detrimentul celor pur comerciale şi acum cred că încep să se vadă efectele maturizării noastre ca popor, din punctul de vedere al simţului estetic, al apetitului pentru calitate şi pentru lucru original. Cred cu tărie că preferinţa românilor pentru stilul tradiţional se va menţine şi va lua amploare în următorii ani.”

    Compania are şapte angajaţi, care pot produce săptămânal câteva sute de perdele. Pentru producţia de decoraţiuni, antreprenoarea colaborează cu o echipă de designeri orientată spre stilul rustic. Astfel, firma realizează şi produse unicat sau în serie mică.

    Obiectele de decor şi produsele textile sunt comercializate în propriul magazin al companiei, din Fălticeni. Pe lângă vânzarea din showroom, Natallia Decor colaborează şi cu parteneri precum Nugat, Cassa Rossa Textil, Dedeman, Ax Perpetuum, Brentina, Decoratex sau Marcon. În prezent, compania nu vinde în străinătate, însă în viitor reprezentanta firmei ia calcul înfiinţarea unor puncte de lucru în ţările limitrofe, Republica Moldova, Polonia şi Ucraina. Anul trecut, Mirela Nechita a pornit şi un proiect în domeniul turismului, „Turist în Dolheşti”, proiect-pilot axat pe turism rural în comuna Dolheşti. Ea spune că acesta a dovedit că are un potenţial şi că oamenii tânjesc să revină la rădăcini, la simplitate, în zone mai puţin circulate şi care şi-au păstrat autenticitatea.

    „În 2019 am primit mai multe grupuri de turişti străini, câteva sute în total, din ţări precum Franţa, Italia, Olanda, Germania, SUA, Venezuela, Spania, Danemarca, Australia şi Japonia. Au fost încântaţi de experienţa oferită, sunt foarte atraşi de ecoturism şi turismul cultural, gastronomic şi istoric pe care li-l propunem. Toţi străinii au rezonat într-un mod personal cu stilul arhitectonic tradiţional al caselor, cu savoarea bucatelor noastre cu ingrediente din gospodăriile oamenilor şi cu meşteşugurile ancestrale care încă se păstrează la noi”, susţine antreprenoarea.

    Ea aminteşte că turiştii au putut vizita şi mănăstirea Probota, una din cele mai vechi sihăstrii din Moldova, participând şi la evenimente cu datinile din zonă. O atracţie au fost şi textilele expuse în curţile şi gospodăriile dolheştenilor, de la cergi, ii, ştergare, macate, la năframe şi mici obiecte vestimentare croşetate. Iar unii dintre turişti au şi cumpărat astfel de produse.

    Compania a făcut un parteneriat cu Romanian Business Leaders, prin care au organizat o şcoală de vară pentru viitorii antreprenori şi un eveniment dedicat diasporei. „În decembrie 2018 am fost singura comună din Moldova distinsă cu un trofeu, la categoria Managementul Destinaţiei.”

    În viitor, Mirela Nechita îşi propune să atragă turişti în cât mai multe locaţii din regiune, să deschidă cel puţin o filială regională sau o microîntreprindere cu decora­ţiuni tradiţionale din Valea Şomuzului. „Intenţionez să organizez şi ateliere de creaţie ca o comple­tare a activităţii creative în şcoli. Îndrăznesc să sper că Natallia Decor va deveni un brand relevant la nivel regional, căci moldovenii au această abordare mai degrabă emoţională a conceptului de locuire. Cu proiectul Turist în Dolheşti, suntem în curs de acreditare de la Ministerul Turismului pentru mai multe unităţi de cazare din comună”, conchide Mirela Nechita.

  • De două ori „da” în HoReCa

    Adriana Dănilă şi Stelian Olaru au în spate studii economice şi au lucrat mai bine de un deceniu în domeniul consultanţei în management, cu diferiţi clienţi pe zone precum dezvoltare strategică, restructurări şi optimizări de procese, management de proiecte, fuziuni şi achiziţii sau sisteme de management şi analiză a costurilor. Au decis să intre în domeniul HoReCa deoarece îşi doreau să înceapă un business propriu, ca urmare a unei pasiuni şi idei mai vechi, dar şi a oportunităţilor de la momentul respectiv. „Ne-am dorit să avem un restaurant care să fie un loc de suflet pentru clienţii noştri, un loc pentru relaxare, conectare, experienţe plăcute şi chiar interesante”, spune Adriana Dănilă.

    Iniţial au intrat în afacerea cu restaurante prin preluarea, la sfârşitul anului 2015, a restaurantului Gram din Calea Victoriei, „moment în care am început implementarea conceptului şi strategiei noastre, ce a presupus schimbări majore atât în ceea ce priveşte spaţiul, cât mai ales a meniului, structurii echipei şi proceselor din spate”, explică antreprenoarea. Au investit în deschidere în jur de 100.000 de euro din economii proprii, „însă acesta a fost doar începutul. Ca în orice business, dar poate în special în domeniul HoReCa, este necesar să investeşti permanent pentru a păstra nivelul calităţii, dar şi ca o urmare firească a creşterii afacerii. Ulterior am mai investit aproape aceeaşi sumă în spaţiu şi în echipamente”, notează Dănilă; profitul a fost, de asemenea, reinvestit în menţinerea standardelor restaurantului. „Pe de altă parte”, adaugă ea, „şi cifra de afaceri s-a dublat în acest interval şi e firesc ca acest lucru să fie susţinut prin investiţii”, adaugă ea. Fiind un domeniu nou pentru amândoi, au ales să lucreze cu diverşi specialişti pe partea legală şi operaţională. Implementarea strategiei a durat câteva luni, însă stabilizarea proceselor şi a businessului în ansamblul său s-a întins pe parcursului unui an.  

    Anul trecut au deschis, cu o investiţie similară, un nou restaurant – Suento by Gram. Adriana Dănilă spune că Suento a venit ca o continuare firească a poveştii începute la Gram Bistro, din dorinţa ca după stabilizarea primului local să se extindă într-o direcţie complementară. Potrivit antreprenoarei, deschiderea noului local a mers însă mult mai uşor ţinând cont de experienţa acumulată în anii trecuţi, în special pe partea operaţională, precum formarea şi gestionarea echipei, conceperea meniului, selecţia furnizorilor sau definirea proceselor de lucru şi a sistemelor de control al calităţii.

    Reprezentanţii businessului preconizează că restaurantul Gram Bistro va încheia anul acesta cu o cifră de afaceri de 650.000 de euro, „bani ce vin preponderent din vânzarea regulată în local”. Antreprenorii spun că de ceva vreme au început să colaboreze şi cu câteva dintre platformele de food delivery prezente pe piaţă, veniturile din această activitate fiind însă sub 10%. „În ceea ce priveşte marjele de profitabilitate, trendul este unul clar descendent, ca urmare a creşterilor salariale semnificative, precum şi a creşterilor preţurilor la materiile prime, pe care am ales să nu le transpunem în general în creşteri similare către clienţii finali. Ne aşteptăm ca trendul să continue poate chiar mai accelarat pe termen scurt şi mediu în contextul pieţei muncii şi dificultăţii găsirii de oameni competenţi.” 

    Pentru anul acesta ei se aşteaptă la o creştere a veniturilor de 5-10% în cazul primei locaţii, „în contextul în care la Gram avem deja un grad destul de ridicat de ocupare, iar o creştere mai semnificativă ar putea să vină pe termen mediu şi lung mai degrabă din intrarea pe noi zone de business”. În schimb, în ceea ce priveşte noua unitate, veniturile estimate pentru acest an sunt de aproximativ 350.000 de euro, în creştere cu aproximativ 20% faţă de anul trecut; în cazul restaurantului Suento, pe lângă vânzarea regulată din local, o proporţie importantă din venituri, de circa 30%, este asigurată şi de evenimentele corporate şi private. „La Suento credem că există un potenţial încă mare de creştere, în special pe timpul zilei, şi ne dorim să ne consolidăm poziţia de spaţiu primitor pentru cei cu program flexibil, cei din industrii creative sau care au întâlniri în afara biroului”, spune Adriana Dănilă.

    Gram Bistro funcţionează cu 20 de angajaţi, iar Suento are o echipă de 14 persoane. În ceea ce priveşte modul de operare a celor două unităţi, modelele de business sunt similare, în sensul că ambele se bazează pe vânzarea în local şi într-o proporţie mult mai mică pe venituri din alte activităţi, precum livrări prin intermediul aplicaţiilor sau catering. „Locaţiile sunt însă diferite şi chiar complementare, în sensul că Gram este un spaţiu foarte vibrant, dinamic, la parterul unei clădiri de birouri din Piaţa Victoriei, cu o terasă urbană, mai micuţă, în timp ce la Suento am creat un spaţiu foarte primitor pe timpul verii, cu o gradină boemă şi umbroasă şi un interior intim şi elegant pentru restul timpului”, explică Adriana Dănilă. 

    Ea mai menţionează şi unele diferenţe impuse de natura spaţiului şi poziţionării. La Gram, de pildă, există meniul de prânz în timpul săptămânii, destinat celor care ies în pauza de masă sau vor să ia ceva rapid la pachet, în timp ce la Suento accentul în timpul zilei este pus pe un prânz mai relaxat, pentru persoane care vin la o întâlnire de business sau lucrează în afara biroului. De asemenea, spre deosebire de Gram, „un loc cu trafic intens şi meniu de prânz”, la Suento sunt organizate frecvent şi evenimente corporate de zi sau seară, precum lansări, conferinţe de presă sau workshopuri.În ceea ce priveşte poziţionarea din punctul de vedere al meniului şi serviciilor, aceasta este similară: „Ambele sunt localuri cu mâncare gustoasă şi o selecţie atentă de băuturi, preţuri corecte, într-un stil mai casual şi relaxant”.

    Marjele de preţ diferă între produse în funcţie de factori precum furnizorii, complexitatea meniului sau concurenţa. „Ca o regulă generală însă, materia primă reprezintă la noi în medie undeva la 40-45% din preţul unui produs, restul fiind reprezentant de costurile indirecte şi profitul aşteptat”, menţionează Dănilă. În restaurantul Gram, poziţionat la un nivel mediu din punctul de vedere al preţurilor, valoarea bonului mediu este de aproximativ 100 de lei, preparatele culinare variind între 25-35 de lei pentru salate sau paste făcute în casă şi 35-70 lei pentru preparate mai sofisticate. În ceea ce priveşte băuturile, reprezentanţii businessului spun că se concentrează îndeosebi pe producători locali, cu o selecţie amplă de vinuri româneşti şi beri artizanale, precum şi pe multe produse pregătite în casă, cum sunt limonadele. 

    La Suento, preţurile sunt similare, însă valoarea bonului mediu este în general mai ridicată, undeva la aproximativ 200 de lei, şi asta, spune antreprenoarea, pentru că este o locaţie unde lumea vine mai în tihnă, se stă mai mult şi de multe ori şi la ocazii speciale. Dănilă spune că meniul este gândit într-o direcţie cosmopolită, cu preparate reinventate şi un twist personal. „Cam toate produsele merg bine, mai ales că la fiecare schimbare de sezon am mai testat şi păstrat produsele populare.”

    Potrivit descrierii făcute de fondatoarea businessului, clienţii sunt, în ambele locaţii, persoane cu venituri medii şi peste medie, tineri, cu vârste cuprinse între 30-35 de ani, informaţi, educaţi şi implicit exigenţi în ceea ce priveşte serviciile şi experienţa de ansamblu, „ceea ce ne ajută şi pe noi să ne îmbunătăţim în permanenţă”, majoritatea clienţilor vizitând ambele restaurante. În timpul săptămânii Gram are zilnic circa 200-250 de clienţi şi undeva la 100-150 de clienţi în weekend, mulţi dintre aceşti fiind clienţi fideli. La Suento vara vin între 60 şi 100 de clienţi pe zi în timpul săptămânii, iar în weekend mai mult decât dublu, deoarece locaţia este plină pe întreaga durată a zilei. Pe timpul iernii, Suento înregistrează venituri mai scăzute, din cauza capacităţii mai mici a spaţiului din interior, de circa 50 de persoane.

    La nivel de competiţie, antreprenoarea spune că principalii concurenţi sunt localurile care oferă o experienţă similară celor două restaurante pe care le conduce. „Evaluăm astfel concurenţa din perspectiva segmentelor de clienţi cărora ne adresăm. La Gram, de exemplu, în timpul săptămânii, la prânz, concurenţa este una de proximitate, reprezentată de restaurantele care oferă opţiuni rapide şi de calitate de business lunch pentru angajaţii din clădirile de birouri din zonă. Seara în schimb, concurenţa este reprezentată de localuri la nivelul întregii zone centrale, iar în weekend concurenţa Gram este extinsă către localurile care oferă un brunch de calitate”, menţionează Dănilă.

    Reprezentanţii businessului spun că cea mai mare provocare în acest moment este una generală în întreaga industrie şi nu numai, şi anume dezechilibrul între cerere şi ofertă pe piaţa muncii. „De la sezon la sezon a devenit tot mai greu să găseşti personal profesionist şi dornic de a face treabă bună. Iar în momentul în care găseşti, provocarea devine să motivezi şi să păstrezi oamenii buni.” Antreprenoarea spune însă că la acest capitol au fost foarte norocoşi, iar echipele de bază au fost constante în ambele locaţii. „Încercăm în permanenţă să creăm în sânul echipei o comunitate, să promovăm buna înţelegere între colegi şi să transmitem esenţa lucrului în restaurante, şi anume: clientul să fie mulţumit, pentru a reveni şi pe viitor.” O altă provocare majoră, adaugă ea, este crearea unor procese şi controale care să asigure în mod constant o experienţă plăcută tuturor clienţilor, indiferent de momentul din zi când aceştia trec pragul uneia dintre unităţi. „Acest lucru acoperă nu doar calitatea mâncării şi a băuturilor, ci toate detaliile care fac parte din experienţa în locaţie – şi nu o dată, ci de fiecare dată.”

    În ceea ce priveşte planurile de extindere, cu toate că pentru anul acesta nu au bugetate investiţii în acest sens, Dănilă spune că „pe termen mediu ne dorim să continuăm extinderea localurilor într-un ritm sustenabil şi, desigur, complementar cu cele existente. Atenţia la detalii şi implicarea constantă sunt extrem de importante în acest domeniu, prin urmare şi ritmul de dezvoltare trebuie gândit astfel încât să se poată păstra valorile noastre cheie”.

  • Citeşte în noul număr Business MAGAZIN 16 septembrie 2019

    COVER STORY: Cum să devii milionar după patru eşecuri
     

    ANTREPRENORIAT: Business de la etajul 36
     

    MANAGEMENT: Povestea lui Marcel Cobuz, responsabil  pentru Europa în comitetul executiv al Grupului LafargeHolcim
     

    REPORTAJ: În căutarea gustului moldovenesc
     

    SPECIAL: Războaiele culturale din Europa laică finanţează miliardarii americani religioşi
     

    Revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.