“Trebuie notat că testarea unui model avansat al rachetei Tomahawk a avut loc la doar 16 zile după retragerea SUA din Tratatul INF şi anularea acordului. Nu poate exista o confirmare mai clară a faptului că Statele Unite dezvoltă astfel de sisteme de mult timp şi că pregătirile pentru retragerea din acord au inclus activităţi de cercetare şi dezvoltare”, a declarat marţi Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În cei doi ani şi jumătate de mandat la Casa Albă, preşedintele american Donald Trump i-a tratat pe aliaţii europeni ca pe inamici, le-a ignorat propunerile legate de protejarea mediului în contextul schimbărilor climatice, a impus tarife comerciale şi a ameninţat că va penaliza Uniunea Europeană dacă încearcă să ignore sancţiunile impuse de SUA Iranului. Această abordare a conturat deja moştenirea lui Trump în Europa, potrivit Bloomberg.
În contextul în care el pune din ce în ce mai mult accent pe campania electorală pentru a câştiga al doilea mandat în 2020, guvernele din Europa realizează cât de dependente au devenit de SUA în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial. Acesta a fost unul dintre principalele subiecte de discuţie de la summit-ul G7 din Biarritz, Franţa.
Una dintre principalele lovituri pregătite de Donald Trump pentru Europa este legată de industria auto, unde SUA vrea să aplice tarife citând motive de securitate naţională. Administraţia Trump a amânat decizia până în luna noiembrie, în timp ce negocierile cu blocul european continuă.
Valoarea totală a vehiculelor exportate de Uniunea Europeană către SUA s-a situat la circa 50 miliarde de dolari anual în ultimii ani, însă exporturile au scăzut la cel mai redus nivel din 2009. Între timp, au crescut exporturile spre China.
În ceea ce priveşte cei mai mari producători auto din Germania, China a înlocuit deja SUA şi a devenit cea mai mare piaţă de desfacere pentru fiecare dintre ei, cea mai recentă companie intrată în această categorie fiind Daimler în 2017. În acelaşi timp, Beijing Automotive Group, o companie deţinută de statul chinez, a anunţat în luna iulie că a cumpărat o participaţie de 5% în Daimler, la un an după ce un al vehicul chinez, Zhejiang Geely Holding Group, a preluat o participaţie de circa 10% devenind cel mai mare acţionar al grupului.
Războiul comercial SUA-China se concentrează mult şi pe segmentul companiilor de tehnologie, însă Uniunea Europeană a încercat până acum să nu aleagă nicio tabără.
Guvernul german este printre cei care nu au urmat apelul administraţiei Trump de a abandona Huawei Technologies din motive de securitate. Silicon Valley rămâne momentan capitala inovaţiei în tehnologie – ceea ce generează în acest moment un conflict între autorităţi europene precum guvernul francez care încearcă să taxe mari giganţi precum Amazon. În acest caz, Donald Trump îşi apără propriile companii şi spune că nu e corectă atitudinea europenilor.
Însă Europa a făcut investiţii masive în sector ultimii ani, atât publice cât şi private pentru a se îndepărta de depdendenţa faţă de SUA, şi a reuşit, atât pe partea de importuri cât şi pe cea de exporturi fiind mai aproape de China.
Una dintre principalele probleme ale lui Donald Trump faţă de aliaţii europeni, în special faţă de Germania, este o preocupare redusă faţă de apărare şi securitate naţională, ceea ce lasă SUA să apere de prin NATO întregul bloc. Până acum, Trump a pus la îndoială NATO ca alianţă, a gestionat un tratat nuclear cu Rusia fără a se consulta cu aliaţii, şi a profitat de ţările membre ale alianţei pentru a-şi ţine trupele în teritoriu. SUA are 246 de baze militare în Europa, adică aproape jumătate din totalul pe care le are peste graniţele ţării, şi un efectiv de 64.000 de soldaţi.
Deşi Donald Trump nu ar începe un argument puternic legat de apărare în faţa aliaţilor puternici din Germania şi Franţa la summit-ul G7, ministrul britanic Boris Johnson ar putea să o facă şi să le ia partea americanilor. Până la urmă, el are nevoie de un tratat comercial între Marea Britanie şi SUA în contextul Brexit.
La capitolul energie, Trump a acuzat Germania că este prizoniera Rusieri prin gazoductul Nord Stream 2 care ar trebui pus în funcţiune până la finalul anului 2019. Cele mai mari cinci economii europene au importat colectiv combustibili şi petrol de peste 150 miliarde dolari anual în ultimii 14 ani. În 2018, au importat 18,4 miliarde dolari de la SUA, adică 5% din total – un record istoric. Deşi ponderea importurilor din Rusia este exponenţial mai mare, Europa încearcă să se îndepărteze din ce în ce mai mult de Rusia, ceea ce îi oferă lui Trump încă un avantaj în negocierile comerciale.
Unul dintre punctele principale de la masa negocierilor, pe care Trump vrea să insiste, este agricultura, însă Uniunea Europeană nu vrea să deschidă discuţiile cu privire la acest sector. Totuşi, SUA ar putea avea un avantaj în aceste negocieri în contextul în care a crescut din ce în ce mai mult ca piaţă de desfacere pentru produsele Europei în fiecare din ultimii cinci ani, importând de 79 miliarde de dolari anual. Această temă de discuţie ar putea naşte controverse în interiorul blocului european în contextul în care Germania, care trimite doar 2,7% din producţia de mâncare şi băuturi către SUA ar putea fi dispusă să discute agricultura, însă Franţa, care exportă mai mult, se opune implacabil.
Europa a făcut eforturi să se îndepărteze de dominaţia SUA în ultimii ani, însă nu a avut prea mare succes.
Regimul de la Phenian a efectuat în ultimele trei săptămâni şase teste cu rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, în contextul impasului în negocierile cu Statele Unite şi Coreea de Sud.
“Raza de acţiune, înălţimea maximă şi viteza proiectilelor lansate astăzi (vineri, n.red.) ne fac să prezumăm că par să fie rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, însă o analiză mai amănunţită este necesară dacă erau similare sau nu cu cele lansate anterior”, a declarat un oficialul sud-coreean.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Americanii au devenit consumatori mai aventuroşi de alimente în ultimul deceniu, fiind atraşi spre noi arome de proliferarea emisiunilor pentru gătit, a starurilor din domeniul culinar şi obişnuiţi cu disponibilitatea aproape tuturor fructelor tot timpul anului. Companiile de profil, inclusiv producătorii, depun eforturi pentru a ţine pasul cu cererile variate ale clienţilor”, comentează editorialistul Sarah Nassauer, într-un articol publicat în cotidianul The Wall Street Journal sub titlul “Noutăţi în fructe – Struguri cu gust de vată de zahăr şi struguri cu aromă de băuturi răcoritoare / Clienţii căută arome unice, iar acest lucru aduce soiuri noi de struguri / Strugurii cu gust de vată de zahăr sunt virali în mediile de socializare online.”
“După Războiul Rece, cuvântul-cheie în sistemul de securitate american a fost «credibilitate». Ideea este că, dacă America vrea să îşi menţină statutul de superputere şi jandarm mondial, atunci angajamentele internaţionale trebuie să fie clare şi credibile. Se argumentează că orice altceva mai puţin ar genera confuzie în rândul prietenilor şi adversarilor. Iar confuzia poate conduce la interpretarea greşită a unor situaţii, amplificând riscurile de conflict. Această predicţie s-ar putea să se adeverească acum, în contextul izbucnirii unei serii de conflicte în lume – pe fondul politicii externe incoerente şi imprevizibile a SUA sub conducerea lui Donald Trump, preşedintele care transmite în mod compulsiv mesaje prin Twitter, insultă aliaţii, laudă dictatorii şi destituie rapid principalii consilieri”, explică editorialistul Gideon Rachman, într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul “Ce se întâmplă când lumea nu se poate baza pe SUA? / Din Kashmir în Ucraina, numeroase zone de criză evidenţiază instabilitatea generată de politicile externe imprevizibile”.
“Să luăm, spre exemplu, cazul Iranului: o anumită perioadă, Administraţia Trump părea să aplice o politică riscantă, dar clară. S-a retras din Acordul nuclear şi părea dispusă la acceptarea riscului unei confruntări militare. Dar, în iunie, preşedintele Trump a anulat brusc un raid aerian asupra Iranului care ar fi fost menit să pedepsească Teheranul pentru doborârea unei drone americane. Efectul a fost o situaţie de instabilitate, care probabil i-a încurajat pe iranieni să asume riscuri suplimentare, capturând trei petroliere în Strâmtoarea Hormuz în ultimele săptămâni”, notează editorialistul FT.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Maguire îl va înlocui pe Dan Coats, care a decis să demisioneze, aparent în urma unor divergenţe cu liderul de la Casa Albă.
“Sunt încântat să vă informez că onorabilul Joseph Maguire, actualul director al Centrului Naţional pentru Lupta contra terorismului, va fi numit director interimar pentru Informaţii Naţionale, începând cu 15 august. Amiralul Maguire are o lungă şi distinsă carieră în forţele armate, retrăgându-se din Marina SUA în 2010”, a afirmat liderul de la Casa Albă într-un mesaj pe Twitter.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Economiştii au anticipat şi că Fed va efectua o nouă reducere a dobânzilor în septembrie, şi încă o dată anul viitor.
Sondajul, efectuat în perioada 6-8 august, conferă o probabilitate de 45% ca economia SUA să intre în recesiune în următorii doi ani, în creştere faţă de 35% în sondajul precedent şi cea mai mare din mai 2018, data primei chestionări de acest tip.
Săptămâna trecută, preşedintele Donald Trump a declarat că va impune noi tarife vamale suplimentare pentru importuri din China în valoare de 300 de miliarde de dolari, începând cu 1 septembrie, iar Washingtonul a etichetat luni China drept manipulatoare de valută.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Sume foarte mari de bani din China şi din alte părţi ale lumii ajung în Statele Unite din raţiuni de siguranţă, investiţii şi rate ale dobânzilor! Suntem într-o poziţie foarte puternică. Şi numeroase companii vin în Statele Unite. Un lucru foarte frumos de urmărit!”, a declarat Donald Trump prin Twitter.
Administraţia Donald Trump a acuzat luni China de “manipulare monetară”, deschizând un nou front în conflictul economic bilateral.
Ordinul executiv semnat de Trump depăşeşte cu mult sancţiunile impuse în ultimele luni împotriva companiei petroliere de stat PDVSA şi a sectorului financiar din Venezuela, precum şi măsuri împotriva a zeci de oficiali şi entităţi venezueleze.
Acţiunea lui Trump, cea mai grea de până acum împotriva lui Maduro, nu numai că interzice companiilor americane să se relaţioneze cu guvernul venezuelean, ci pare să deschidă uşa unor posibile sancţiuni împotriva firmelor străine sau a persoanelor care îl sprijină.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Doi oficiali, care au vorbit în condiţii de anonimitate, au declarat pentru Associated Press că un suspect a fost deja reţinut de autorităţi. Potrivit surselor, numele suspectului este Patrick Crusius şi este în vârstă de 21 de ani.
Poliţia a anunţat că 26 de persoane sunt rănite şi în prezent primesc atenţie medicală la spitalele din apropiere.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.