BusinessMagazin

Tag: studenti

  • Întrebările la examenul de admitere la prestigioasa Universitatea Oxford. Le puteţi rezolva?

    De curând, conducerea universităţii a făcut publice unele dintre întrebările la care au trebuit să răspundă în anii anteriori studenţii care candidau pentru obţinerea unui loc la această universitate, iar unele dintre acestea le găsiţi mai jos:

     
    Ce determină ca un roman să aibă o încărcătură politică? Această întrebare este adresată studenţilor care candidează pentru un loc la Facultatea de Limbi Străine, secţia de limba franceză.
     
    Una din 4 cauze ale decesului în Marea Britanie este reprezentată de o anumită formă de cancer, pe când în Filipine procentul este de 1 la 10. Ce factori cauzează această diferenţă? Această întrebare este adresată studenţilor care candidează pentru un loc la Facultatea de Medicină.
     

  • Un NOU TIP DE ŞCOALĂ. De ce îşi trimit părinţii COPIII la şcoli unde sunt PUŞI LA MUNCĂ şi unde sunt INTERZISE telefoanele

    Campusul şcolii Midland este situat în Los Olivos, SUA şi aici studenţii taie lemn şi au grijă de animale între orele de istorie şi matematică, scrie Business Insider.

    Cei 90 de elevi nu se uită niciodată la telefoanele mobile timp de şase săptămâni. Ideea pentru o astfel de şcoală a venit de la fondatorul Paul Squibb care este de părere că elevii trebuie să aprecieze astfel de lucruri. Şcoala nu are angajaţi pentru curăţenie şi mentenanţă deoarece fiecare elev are propriul job: spălă geamurile, mătură şi culeg legume din ferma de 10 acri de lângă şcoală.

    Dacă un elev nu-şi respectă sarcina atunci colegii lui se supără. “De exemplu, dacă ai sarcina să bagi lemne pe foc pentru a încălzi apa, dar nu o faci, atunci nimeni nu se poate spăla cu apă caldă”.

    Pentru că elevii să studieze aici părinţii trebuie să plătească o taxă de 55.300 de dolari pe an şi cam 40% din studenţi o achită, restul beneficiind de o bursă de 32.000 de dolari. Potrivit Business Insider, mulţi dintre elevii Midland ajung la universităţi precum Stanford şi Harvard şi mulţi consideră că experienţa rustică de la şcoală îi schimbă.

    Trecerea la o viaţă fără telefoane mobile poate părea ciudată în lumea tehnologizată din prezent. Mai mulţi studenţi au spus că este dificil la început să renunţe la telefoane, dar, într-un final, spun că se bucură că pot trăi şi fără smartphone-uri. “Credeam că toţi am devenit nişte zombii cu capul în telefoane mobile. Eu mă bucur că nu am avut telefonul mobil”, spune Jade Feldsher, o elevă de 16 ani.

  • Studiu BestJobs: Un sfert dintre angajatori caută să recruteze studenţi până la finalul anului

    Jumătate dintre angajatori estimează că vor scoate la concurs până la 10 poziţii noi pentru care vor recruta exclusiv studenţi până la finalul anului, iar alţi 23%, între 10 şi 20 de poziţii noi pentru studenţi, conform studiului desfăşurat de BestJobs pe un eşantion de 320 de companii mici, medii şi mari din România. Pentru fiecare poziţie deschisă, companiile caută să angajeze între 1 şi 5 studenţi, iar cele mai multe job-uri vor fi în domenii precum customer service (25%), logistică şi producţie (16%), vânzări (10%), marketing şi comunicare (8%), dar şi domenii mai complexe, precum inginerie (9%) şi IT (9%).

    „Pe o piaţă a forţei de muncă tot mai săracă în specialişti, recrutarea de studenţi reprezintă o soluţie care aduce multiple avantaje pe termen lung. În primul rând, ei vor dobândi abilităţi practice încă de pe băncile facultăţii şi astfel vor avea aptitudinile necesare după absolvire. Tinerii sunt dornici să înveţe, sunt deschişi la nou şi au o putere de adaptare foarte ridicată. În plus, competenţele lor digitale sunt mult mai ridicate decât la generaţia anterioară, ceea ce reprezintă iar un avantaj, într-un mediu economic tot mai tehnologizat. Pe de altă parte, există şi dezavantaje, precum interesul lor fluctuant pentru un anumit domeniu sau angajator, lipsa maturităţii care să ducă la asumarea unor decizii profesionale, ceea ce poate conduce la o reticenţă din partea companiilor de a-i recruta, dar, în definitiv, toţi am trecut prin asta şi e bine să privim mai ales avantajele, care sunt mai importante”, spune Mădălina Dan, clients manager în cadrul BestJobs.

    În perspectivă, chiar dacă angajatorii îşi doresc forţă de muncă tânără, aceştia nu sunt dispuşi să ofere neapărat un program de lucru flexibil celor care vor totuşi să-şi continue studiile. Cei mai mulţi angajatori (62%) spun că recrutează studenţi pe un program de lucru full-time şi doar 19% dintre companii menţionează un program flexibil sau part-time (19%).
    În ceea ce priveşte formarea profesională a noilor candidaţi, cele mai multe companii (60%) aleg să le ofere angajaţilor studenţi training-uri cu specialişti din cadrul companiei, în timp ce 16% oferă cursuri de specializare mai complexe, în afara companiei. Doar 1% dintre angajatori oferă angajaţilor lor oportunităţi de a-şi completa studiile cu programe de masterat, doctorat sau cursuri de management plătite.

    Pachetul salarial pentru studenţi, similar celui oferit angajaţilor cu studii finalizate

    Cei mai mulţi angajatori (44%) spun că pretenţiile salariale ale studenţilor variază între 2.000 şi 3.000 de lei pentru un job full-time şi fără experienţă anterioară în domeniu. Alte 36% dintre companii declară că studenţii aşteaptă salarii cuprinse între 1.000 şi 2.000 de lei.

    Despre pachetul salarial oferit candidaţilor studenţi, peste jumătate dintre angajatori (51%) spun că acesta este la acelaşi nivel cu pachetul salarial al unui angajat cu o poziţie similară, dar cu studiile finalizate. În acelaşi timp, 19% dintre companii spun că oferă un salariu cu până la 10% mai mic studenţilor, în t imp ce 13% oferă chiar şi cu 25% mai puţin decât în cazul unui angajat cu studii finalizate.

     

  • BestJobs: 1 din 4 angajatori intenţionează să recruteze studenţi în următoarele trei luni

    „Pe o piaţă a forţei de muncă tot mai săracă în specialişti, recrutarea de studenţi reprezintă o soluţie care aduce multiple avantaje pe termen lung. În primul rând, ei vor dobândi abilităţi practice încă de pe băncile facultăţii şi astfel vor avea aptitudinile necesare după absolvire. (…) În plus, competenţele lor digitale sunt mult mai ridicate decât la generaţia anterioară, ceea ce reprezintă un avantaj, într-un mediu economic tot mai tehnologizat.”, spune Mădălina Dan, Clients Manager în cadrul BestJobs.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât trebuie să scoată din buzunar studenţii pentru un loc în campusurile private

    Campusurile Arcca sunt localizate în trei zone din Bucureşti (Pajura, Vitan şi Titan), iar împreună însumează nu mai puţin de 2500 de locuri de cazare. În campusurile Arcca, tarifele pornesc de la 123 de euro de persoană, pe lună, pentru un loc în camera triplă standard şi de la 158 de euro de persoană, pe lună, pentru un loc în camera dublă standard. În acest tarif sunt incluse cazarea, toate utilităţile şi accesul la internet.

    Lansat în 2014, proiectul a luat fiinţă din dorinţa de a oferi studenţilor români cazare la standarde superioare, similare celor din ţările din Europa de Vest, fiind gândit împreună cu consultanţi din Oxford, aleşi tocmai datorită experienţei lor în ceea ce priveşte dezvoltarea şi managementul campusurilor studenţeşti, spun reprezentanţii Arcca. Până în prezent, suma totală investită în acest proiect depăseşte 19 milioane de euro.

    93% dintre rezidenţii Arcca sunt români, iar 7% provin din alte ţări. Cei mai mulţi dintre locatarii Arcca studiază la Universitatea din Bucureşti (40%), fiind urmaţi de cei de la Academia de Studii Economice (30%). 15% dintre ei sunt studenţi la Politehnică, iar restul, la alte facultăţi.

    În ceea ce priveşte judeţele de unde provin, 20% sunt din Prahova, 14% din Galaţi, 13% din Constanţa, 12% din Buzău, 11% din Vrancea, iar restul, din altele.

     

  • Povestea tinerilor care şi-au fondat un business de succes în adolescenţă şi acum fac milioane din sfaturile pe care le dau elevilor

    „Intram în sălile de consiliu şi toată lumea avea triplul vârstei noastre” , spune Beaton, acum în vârstă de 23 de ani. Toţi credeau că sunt simpli interni, îşi aminteşte el. 

    Reprezentanţii Crimson consiliază elevi de la liceele din întraga lume cu privire la cele mai bune modalităţi de a completa formularele de înscriere la cele mai bune universităţi din SUA şi Marea Britanie, şi îi învaţă cum să se poarte la interviuri.

    Cei doi povestesc că, atunci când au pornit compania, neavând bani de publicitate, s-au promovat pe Facebook pentru a găsi primii elevi şi tutori. Un an mai târziu, Crimson a câştigat prima finanţare de 1 milion de dolari şi a început să crească constant.

    Până în prezent, compania a obţinut un total de investiţii de 37 milioane de dolari, ceea ce o cotează la 160 de milioane de dolari. Reprezentanţii businessului susţine că peste 20.000 de studenţi din întreaga lume utilizează acum reţeaua din care fac parte circa 2.400 de cadre universitare şi consilieri de carieră.

    Beaton şi Kushor povestesc pentru BBC că s-au cunoscut cu ocazia unui eveniment organizat de Organizaţiei Naţiunilor Unite la Haga, în Olanda. „Prima noastră întâlnire a fost la un Starbucks într-o gară din Germania, în timpul călătoriei”, spune Kushor, acum în vârstă de 23 de ani. La vremea respectivă, Beaton a fost acceptat de Universitatea Harvard din SUA pentru a studia matematica aplicată. El aplicase la 25 de universităţi de top din întreaga lume, şi toate l-au acceptat. Vorbind despre viitorul lor, noului cuplu i-a venit ideea înfiinţării companiei Crimson.

    După lansarea platformei, au fost nevoiţi să jongleze între studii şi companie, şi să facă lucrurile să meargă chiar dacă se aflau în ţări diferite, deoarece Beaton era la Harvard iar Kushor, în Auckland.
    Cei doi spun că studenţii nu sunt repartizaţi aleatoriu unui mentor, ci folosesc un algoritm de compatibilitate elaborat de omul de ştiinţă J Galen Buckwalter. Cei mai mulţi studenţi de la Crimson provin în prezent din Noua Zeelandă, Australia şi ţări din Asia – Singapore, China, Thailanda, Coreea de Sud şi Vietnam. Compania intenţionează să intre acum şi pe piaţa americană, unde există totuşi o concurenţă acerbă din partea rivalilor de tutoring mai vechi pe piaţă, precum Kaplan sau Princeton Review.

  • Peste 40.000 de studenţi români urmează o facultate în străinătate. Unde sunt cele mai scumpe şi cele mai ieftine facultăţi şi cât pot câştiga studenţii după absolvirea lor

    Costurile unui an de studii în Anglia variază între 9.250 de lire/an (48.400 de lei) pentru cursuri de zi şi 4.625 de lire/an (24.000 de lei) pentru cursuri cu frecvenţă redusă.
     
    Specialiştii din cadrul com­pa­niei de consultanţă în edu­caţie IntegralEdu au spus că a­nual peste 6.000 de liceeni ro­mâni aleg să urmeze un pro­gram facultativ de studii în străi­nătate, numărul acestora crescând cu 20% de la an la an. Din cei peste 6.000 de liceeni care pleacă la studii în străi­nă­tate, 2.000 dintre ei aleg Marea Britanie.
     

  • Dincolo era mai ieftin

    Universităţile particulare oferă taxe de şcolarizare ca la stat, în timp ce unele universităţi de stat, cum ar fi cele din Michigan, South Dakota sau Nebraska, îi îmbie pe potenţialii studenţi din alte state cu posibilitatea de a plăti taxe de şcolarizare la fel ca localnicii, adică de două sau chiar trei ori mai mici, scrie Wall Street Journal. Ţinta acestora o reprezintă, bineînţeles, elevii buni, universităţile încercând fie să-i convingă că nu sunt aşa de scumpe cum se credea, fie să obţină o creştere a calităţii studenţilor admişi şi, implicit, a prestigiului instituţiei. 

  • Studiu: Cele mai căutate zone pentru închirierea apartamentelor în Bucureşti de către studenţi

    Pe primul loc în preferinţele studenţilor în materie de chirii se află zona Dristor, unde nivelul chiriilor pentru o garsonieră variază între 230 şi 240 de euro.

    „Deşi nu se află în imediata vecinătate a niciunui pol universitar, zona Dristor este prima în top datorită nivelului chiriilor, raportat la beneficii precum prezenţa în zonă a două magistrale de metrou diferite (M1 şi M3) care conectează cartierul la toate punctele majore de interes din Bucureşti, dar şi proximitatea faţă de două centre comerciale”, arată analiza.

    Pe locul doi se află zona Grozăveşti-Politehnica, unde chiria garsonierelor variază între 250 şi 290 de euro.

    „Este zona tradiţională a studenţilor din Bucureşti, unde se regăsesc şi cele două campusuri publice – Complexul Studenţesc Regie şi Complexul Studenţesc Leu. În zonă se află Universitatea Politehnică, Facultatea de Electronică & Telecomunicaţii, Facultatea de Psihologie şi Facultatea de Jurnalism, principalele beneficii fiind prezenţa a două staţii de metrou – Grozăveşti şi Politehnica, proximitatea faţă de Gara de Nord, centre comerciale, parcuri şi Grădina Botanică”, precizează studiul.

    Următoarea zonă preferată de studenţi pentru închiriere este zona centrală Unirii-Universitate-Romană, unde garsonierele sunt cotate între 290 şi 310 euro.

    Zona reuneşte cele mai mari centre universitare: Universitatea Bucureşti cu cele 13 facultăţi şi numeroase specializări (Litere, Drept, Filosofie, Istorie, Biologie, Chimie, Matematică, Fizică, Geografie etc), Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative şi Academia de Studii Economice.

    „De asemenea, proximitatea faţă de Centrul Vechi, polul distracţiei din Capitală cu numeroase cafenele, restaurante şi cluburi, proximitatea de Parcul Cişmigiu, dar şi trei staţii de metrou şi numeroase staţii de autobuze şi troleibuze, se numără printre prinicipalele beneficii. Totodată aceasta este şi cea mai scumpă zonă din Topul SIB”, apreciază sursa citată.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum a reuşit un film de animaţie să ducă la dispariţia unei specii de peşti

    Peştele-clovn a devenit faimos în 2003, atunci când filmul de animaţie “Finding Nemo” a ajuns pe marile ecrane. Filmul spunea povestea unui peşte care îşi caută fiul după ce acesta fusese capturat de către pescari. Succesul uriaş la box office a avut însă şi o serie de consecinţe neaşteptate.

    Mai exact, peştii-clovn au devenit atât de populari încât toată lumea a vrut să cumpere unul.

    “Filmul exprimă o idee simplă, şi anume că e greşit să iei peştii din mediul lor natural”, a declarat celor de la CNN Karen Burke da Silva, biolog marin la Universitatea Flinders din Australia. “Oamenii au făcut exact opusul: au început să ia peştii din locurile cele mai ferite, iar asta aduce în discuţie chiar dispariţia lor din anumite zone.”

    Da Silva este cofondator al unei organizaţii numite “Saving Nemo”: el a semnat parteneriate cu mai multe şcoli pentru a promova conservarea peştilor-clovn şi pentru a educa studenţii cu privire la habitatul marin.

    Într-un alt oraş din Australia, Townsville, mai mulţi studenţi s-au înscris într-un program prin care ajută la creşterea peştilor-clovn într-un mediu sigur. “Facem asta pentru ca cei care vor să aibă un astfel de peşte să nu mai cumpere de la braconieri”, le-a povestit celor de la CNN Imogen Everson, un elev de 11 ani. “Încercăm astfel să ne asigurăm că peştii nu mai dispar din habitatul lor natural.”