BusinessMagazin

Tag: student

  • Un student român completează lista artiştilor celebri implicaţi în proiectul illy Art Collection

    Lucrarea câştigătoare a fost prezentată în cadrul unei expoziţii de artă care a avut loc ieri, la galeria Galateca. Evenimentul a reunit creaţiile artiştilor consacraţi, parte din illy Art Collection, precum şi cele mai bune 20 de opere înscrise în competiţia Design the illy can, ediţia a II-a.  Acestea au fost selectate dintr-un total de 328 de lucrări realizate de peste 160 de tineri pasionaţi de design din întreaga ţară, de către un juriu format din: Carlo Bach, art & creative Director illycaffè, Mihnea Ghilduş, designer de produs şi fondator Dizainăr, Eugen Erhan, asist. univ. drd. al Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, Magda Sficlea, prof. univ. dr. la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi, şi Ciprian Mihnea, lector univ. dr. al Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca. Marele premiu, constând în design-ul imprimat pe cutia de cafea illy şi participarea la cursul Disruptive Market Innovation through Design, organizat de Royal College of Arts UK în vara anului 2017, i-a fost acordat lui Marius pentru lucrarea Magic Moment.

    „Opera propune surprinderea momentului în care ne bem cafeaua. Aceasta din urmă este de fapt modul prin care ne începem ziua şi, de multe ori, ne-o şi continuăm. Plecând de la aceste premise, am ales să ilustrez ideea abstractizată a unor fluide ce reprezintă cafeaua în esenţa ei. Culorile folosite sunt vii deoarece exprimă efectul pe care ni-l dă, de multe ori, cafeaua – ne umple de energie oferindu-ne, astfel, mai multe perspective asupra timpului şi modului în care îl folosim.”, a declarat Marius Iulian Stan, student la secţia de design grafic a Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti.

    Numele său se alătură unei liste impresionante de artişti care, într-un sfert de secol, au semnat creaţiile illy Art Collection, printre care se numără: Michelangelo Pistoletto, Marina Abramovic, Anish Kapoor, James Rosenquist, William Kentridge, Yoko Ono şi Gillo Dorfles. Acest proiect special a luat naştere în 1992, când Francesco Illy, fondatorul brand-ului illy, a invitat câteva personalităţi ale artei contemporane să îşi pună amprenta pe ceaşca de cafea desenată de Matteo Thun. Colaborările illycaffè în domeniul artei au luat, de-a lungul timpului, şi alte forme: prin contribuţii importante la crearea şi expunerea artei contemporane, susţinerea tinerilor artişti, implicarea în literatură, susţinerea unor evenimente sau deschiderea de spaţii menite să aducă arta mai aproape de publicul larg.

    De exemplu, Galleria illy este un spaţiu temporar care se redeschide în diferite colţuri ale lumii ca o sinteză a universului illy şi a pasiunii pentru excelenţă. Galeria găzduieşte nume internaţionale renumite din lumea artei, literaturii, ştiinţei, design-ului şi a gastronomiei şi a apărut până acum în New York, Milano, Trieste, Berlin, Istanbul, Londra, Beijing etc. În 2015, illycaffè a fost partener oficial al Expo Milano, fiind responsabil de cel mai mare pavilion al expoziţiei, zona de cafea. Prin intermediul proiectului illy sustainArt, compania vine în sprijinul tinerilor artişti din ţări emergente, oferindu-le oportunităţi reale de a experimenta şi de a-şi dezvolta cariera prin intermediul burselor şi expoziţiilor.

    Implicarea illycaffè în artă se reflectă şi în mediul digital, platforma illywords fiind un exemplu în acest sens. Blogul reuneşte viziunile şi opiniile oamenilor de diferite naţionalităţi, culturi şi profesii, promovând talente din domenii creative.În 2016, a luat naştere Stories of illywords, constând în mici cărţi care îmbină imagini ale artiştilor cu scurte poveşti. Arta, mâncarea, design-ul, fotografia şi ilustraţiile se întrepătrund cu uşurinţă în versiunea digitală şi cea tipărită illywords, interconectând diferite discipline şi puncte de vedere.

  • Un student român în finala europeană a unei competiţii care te învaţă să fii CEO

    Alături de reprezentanţi din alte ţări din Europa de Sud-Est, precum Grecia, Serbia şi Bulgaria, studenţii au avut sarcina de a-şi asuma rolul de “Chief Executive Officer” şi de a veni cu soluţii pentru un scenariu de afaceri.

    În urma prezentărilor susţinute, juriul format din angajaţi ai P&G a ales una dintre echipe pentru următoarea etapă a competiţiei. Membrii acesteia vor avea şansa de a călători la Geneva, la centrul de design de brand al P&G, pentru a concura alături de tineri din întreaga Europă. Echipa câştigătoare include un student din România, unul din Bulgaria şi unul din Grecia.

    Competiţia “CEO Challenge”, aflată deja la a doua ediţie, îşi deschide porţile către studenţi din întreaga Europă. Iniţiativa urmăreşte să-i ajute pe aceştia să-şi dezvolte abilităţile şi cunoştinţele, oferindu-le oportunitatea de a-şi exersa gândirea analitică şi de a lucra în echipă pentru a rezolva o provocare de business.

    Evenimentul din acest an este uşor diferit, deoarece fiecare echipă este formată din studenţi din ţări diferite, cu scopul de a promova cooperarea într-un mediu multicultural.
     

  • Povestea tânarului care a renunţat la biserică pentru a face prăjituri. La doar 24 de ani este unul dintre cei mai buni cofetari din România

    „Îmi era dor de casă şi i-am rugat să mă lase să mai fac o prăjitură. Eu sunt familist şi am făcut prăjitura krantz, care îmi plăcea foarte mult”, povesteşte Flavian Dobre despre momentul hotărâtor, care avea să-i schimbe destinul. Era 2012 şi el avea o bursă, în istoria religiilor, în Norvegia, fiind student la teologie. „Un francez, bucătar, mi-a spus: tu ai talent mare, trebuie să te duci să studiezi, că tu faci prăjituri suuuuper. M-a luat valul. M-am întors acasă şi i-am spus tatălui meu: «Eu nu mai vreau să fac nicio facultate, vreau să mă fac cofetar»”.

    Reacţia tatălui său a inclus deopotrivă uluirea şi refuzul; a încercat să îl convingă că menirea lui era legată de cariera de preot. „Dar nu am mai rezistat şi am plecat în Franţa, la Lenôtre École, cea mai mare şcoală de cofetari din lume, pe care am absolvit-o în nouă luni. Este un fel de universitate, e foarte greu să intri.” Pentru admitere, orice candidat trebuie să ducă un produs şi există un interviu de selecţie, iar candidatul trebuie să convingă evaluatorii că merită să fie primit. „Au văzut patosul meu, la 18 ani, cred că asta i-a convins”. Studiile de la această şcoală pot fi absolvite într-un interval cuprins între şapte luni şi doi ani şi jumătate; lui Flavian Dobre i-au fost de-ajuns nouă luni, „atât de îndârjit am fost să fac acest lucru”.

    Întors în ţară, a deschis prima cofetărie la Buftea, cu o investiţie de 40-50.000 de euro, în 2012. Însă la inaugurare a fost dezamăgit, „pentru că eu făceam prăjituri la nivel hi-tech, nu-mi plac prostioarele”. Când a deschis cofetăria, povesteşte el, era coadă pe trei rânduri, a intrat toată lumea, s-au uitat cu toţii în vitrină şi au întrebat: „«Dar prăjituri nu aveţi?» A fost un şoc pentru mine. «N-ai amandină, savarină, diplomat, ecler». A trebuit să cobor ştacheta şi să fac prăjiturile pe care le mănâncă ei.”Apoi a plecat în Italia, la Academia de Design de Arte Culinare, pentru specializarea deserturi. Nu s-a oprit, ci s-a dus, iar, în Franţa, pentru alte cursuri de specializare, şi dă ca exemplu lecţiile despre torturi şi monoporţii. „Făceam module, pentru a mă specializa şi mai mult, iar apoi am hotărât să particip la concursuri. Pe vremea aceea, în timpul zilei aveam lecţii practice, iar de la 12 noaptea la 3 studiam”, povesteşte tânărul antreprenor despre intensitatea perioadei de studii.

    La primul concurs la care a participat – Gastropan, la Braşov – a primit locul trei, şi spune acum că a fost foarte supărat. „Am avut cel mai scump tort de până atunci, un tort cu aur lichid“. În următorul an, în 2015, „am participat la toate categoriile şi am câştigat pentru fiecare locul întâi: cel mai bun cofetar din ţară, cea mai bună cofetărie, aşa că a trebuit să reprezint România la concursul internaţional de cofetărie, individual, la IBA, în München”. Îşi dorea să ia măcar o menţiune, fiind înscris la trei categorii de concurs; una dintre ele a fost ratată, pentru că pe drum spre München i s-a spart statuia de ciocolată pregătită, aşa că a rămas înscris la concursurile de torturi şi gust. Când a venit momentul premierii, se aştepta să audă că au câştigat francezii sau belgienii. „Strigau menţiunile şi mă gândeam: «N-am luat nici măcar o menţiune!» A strigat locul trei, apoi când au anunţat «Medalia de argint pentru România – Flavian Dobre», am leşinat. Franţa a luat locul 1. Am luat premiul, iar a doua zi era premierea pentru categoria de gust. Deja eram înfumurat.”

    Tânărul a primit trofeul concursului la categoria decor, iar apoi lucrurile au început să se desfăşoare cu o viteză mai mare: „Deschisesem deja şi a doua cofetărie, în cartierul rezidenţial din Chitila, Rezidens. Apoi am deschis fabrica de prăjituri congelate, în Buftea, cu 70.000 de euro. Deja aveam experienţă şi nu am mai cumpărat utilaje noi, am făcut cea mai mare greşeală cumpărând utilaje noi”, susţine tânărul antreprenor. Şi explică: pierderea la utilaj este foarte mare, pentru că un cuptor cumpărat azi cu 20.000 de euro nu mai valorează mâine decât 7-8.000 de euro.

    „Cu această experienţă şi ajutorul unor prieteni am reuşit să cumpăr o cameră frigorifică şi tot ce mai aveam nevoie.” Acum, în fabrică sunt produse toate prăjiturile, care apoi sunt congelate şi transportate la cofetării sau evenimente; „este o tehnică foarte nouă, nu ştiu dacă o folosesc măcar 2% dintre cofetăriile din România”, susţine Flavian Dobre. Tot el detaliază: produsul intră pe o bandă, într-un tunel, se congelează în decurs de 7 minute, la -40 de grade, ceea ce permite păstrarea prospeţimii produsului. Gustul şi calitatea se regăsesc în lichidul produsului, care nu se mai pierde; în plus, mor toţi microbii şi produsul se păstrează proaspăt şi tânăr tot timpul. Congelarea este făcută în şoc, iar particulele de apă nu îngheaţă, doar amorţesc. Particulele de apă au viaţă, au microorganisme. Prin congelarea treptată, un produs ajunge la -18 grade Celsius în opt ore, iar în acest timp particula moare, explică tânărul cofetar. „Cu tehnologia pe care o folosim noi, prăjitura se decongelează în cinci minute, arată impecabil şi poate fi mâncată imediat.”

    „La începutul lunii februarie, tânărul antreprenor a deschis a treia cofetărie, în Pipera.

    Până în martie anul trecut aveam doar cofetărie, fără patiserie şi brutărie. În mai am intrat şi în domeniul gelateriei artizanale. Luăm de pe piaţa românească doar laptele, în rest aducem totul din Italia. Această decizie ne-a mărit traficul.” Zilnic, în spaţiul din Buftea, care nu este un oraş mare şi are nouă cofetării, intră în jur de 150-200 de clienţi care cumpără, estimează Dobre. Valoarea medie a unui bon 35-40 de lei, cumpărătura minimă fiind de circa 15 lei. Costul unui kilogram de tort variază, însă cel mai adesea pentru producţie sunt necesari 40 de lei; la vânzare, preţul unui kilogram de tort ajunge între 70 de lei şi 500 de lei. „Ce are cel de 500 de lei pe kilogram? Începând cu ciocolată de origine, praline crocante, inserţii de fructe naturale obţinute numai din piureuri de fruct, glazuri oglindă, plus decorurile. De multe ori, la o prăjitură costul decorului este mai mare decât compoziţia. De multe ori nu face tortul cât face decorul. Torturile trebuie să arate impecabil, ca o machetă de plastic”, spune Flavian Dobre. Tot el povesteşte că pentru realizarea unui tort sunt necesare între 4 şi 5 ore, cea mai multă muncă fiind la decor, care durează mai mult de o oră.

  • Un român de 23 de ani a dezvoltat un nou sistem de transport. A primit premiul cel mare pentru inovaţie

    Românul face parte dintr-o echipă internaţională pe care au denumit-o rLoop. Cu toţii au pus bazele unui sistem atipic, capabil să transporte călători printr-un tunel depresurizat, cu peste 1.200 de kilometri pe oră. Viziunea lor a fost recunoscută de Musk, care, la finalul concursului, le-a acordat premiul pentru inovaţie.

    Denis Tudor şi colegii săi de echipă, printre care şi membri NASA, şi-au înglobat ideile într-un prototip, construit cu 70.000 de euro, fonduri atrase exclusiv prin eforturi de crowdfunding.

    “Hyperloop este practic o capsulă ce va fi propulsată cu viteze de peste 1.200 de kilometri pe oră, într-un tub cu condiţii atmosferice joase. Ar putea fi catalogat ca un mijloc de transport în comun între tren şi avion, ideal pe distanţele de până în 1.000 de kilometri, unde zborul cu avionul nu avantajează, din cauza timpilor petrecuţi în aeroport, iar călătoria cu trenul ar dura prea mult. Totodată, această soluţie are şi avantajul tehnic al unui consum redus de energie, pe fondul  condiţiilor de presiune atmosferică foarte joasă. Astfel, o călătorie cu Hyperloop va fi mai ieftină decât un bilet de avion”, spune Denis Tudor.

    Fiind vorba despre 40 de membri din 14 ţări, echipa din care face parte Denis Tudor a fost organizată asemeni unui open-source, pentru ca fiecare să poată lucra de la distanţă.

    Implementat, proiectul la care lucrează  va “apropia” oraşele lumii. Astfel, o călătorie din Los Angeles în San Francisco, la o distanţă de peste 550 de km,  se va face în mai puţin de 30 de minute, la un cost estimat de circa 50 de dolari.
    “Eu m-am ocupat, alături de colegii mei, de senzorii folosiţi, de controlul capsulei în tubul vidat, dar şi de o parte din electronică”, mai spune românul.

    Prototipul trenului Hyperloop va căpăta forma finală în preajma anului 2020, iar apoi o echipă formată din specialişti îl va construi în mai multe locuri de pe planetă

  • Un român de 23 de ani a dezvoltat un nou sistem de transport. A primit premiul cel mare pentru inovaţie

    Românul face parte dintr-o echipă internaţională pe care au denumit-o rLoop. Cu toţii au pus bazele unui sistem atipic, capabil să transporte călători printr-un tunel depresurizat, cu peste 1.200 de kilometri pe oră. Viziunea lor a fost recunoscută de Musk, care, la finalul concursului, le-a acordat premiul pentru inovaţie.

    Denis Tudor şi colegii săi de echipă, printre care şi membri NASA, şi-au înglobat ideile într-un prototip, construit cu 70.000 de euro, fonduri atrase exclusiv prin eforturi de crowdfunding.

    “Hyperloop este practic o capsulă ce va fi propulsată cu viteze de peste 1.200 de kilometri pe oră, într-un tub cu condiţii atmosferice joase. Ar putea fi catalogat ca un mijloc de transport în comun între tren şi avion, ideal pe distanţele de până în 1.000 de kilometri, unde zborul cu avionul nu avantajează, din cauza timpilor petrecuţi în aeroport, iar călătoria cu trenul ar dura prea mult. Totodată, această soluţie are şi avantajul tehnic al unui consum redus de energie, pe fondul  condiţiilor de presiune atmosferică foarte joasă. Astfel, o călătorie cu Hyperloop va fi mai ieftină decât un bilet de avion”, spune Denis Tudor.

    Fiind vorba despre 40 de membri din 14 ţări, echipa din care face parte Denis Tudor a fost organizată asemeni unui open-source, pentru ca fiecare să poată lucra de la distanţă.

    Implementat, proiectul la care lucrează  va “apropia” oraşele lumii. Astfel, o călătorie din Los Angeles în San Francisco, la o distanţă de peste 550 de km,  se va face în mai puţin de 30 de minute, la un cost estimat de circa 50 de dolari.
    “Eu m-am ocupat, alături de colegii mei, de senzorii folosiţi, de controlul capsulei în tubul vidat, dar şi de o parte din electronică”, mai spune românul.

    Prototipul trenului Hyperloop va căpăta forma finală în preajma anului 2020, iar apoi o echipă formată din specialişti îl va construi în mai multe locuri de pe planetă

  • El este studentul român al anului în Europa. A absolvit un doctorat în „Inginerie chimică” la „University of Manchester”,

    Adrian Gainar a absolvit un doctorat în „Inginerie chimică” la „University of Manchester”, fiind premiat la categoria „post-universitar”

    Peste 800 de personalităţi din mediile academic, cultural, public şi privat, studenţi şi absolvenţi români şi membri ai „Ligii Studenţilor Români din Străinătate” din peste 50 de ţări s-au reunit la finalul săptămânii trecute la Palatul Parlamentului din Bucureşti, pentru a cunoaşte şi recunoaşte excelenţa academică românească din toate colţurile lumii.

    Astfel, la „Gala Studenţilor Români din Străinătate” s-au oferit 7 premii şi 14 mentiuni speciale studentilor români cu rezultate excepţionale, între aceştia aflându-se şi Adrian Gainar, din Râşnov, care a absolvit un doctorat în „Inginerie chimică” la „University of Manchester”, Marea Britanie. Râşnoveanul s-a ales cu premiul pentru „Studentul Anului din Europa, nivel post-universitar”.


    „De mic am fost interesat de nou, aspiraţiile mele îndreptându-se în domeniul cercetării. În urma câştigării unor burse de excelenţă, mă aflu în Marea Britanie din 2010, unde am terminat un program de master la Universitatea din York în domeniul chimiei. La Universitatea din Manchester am absolvit un doctorat în inginerie chimică anul acesta şi, ulterior, mi s-a acordat un prestigios şi foarte competitiv Premiu Doctoral EPSRC la Imperial College din Londra, în urma meritelor din timpul anilor universitari anteriori.

    Din aceste studii a rezultat un volum consistent de articole ştiinţifice publicate în jurnale de specialitate cu un factor de impact ridicat. În paralel, am oferit sprijin de mentorat studenţilor care doresc să aspire la Universităţi din Marea Britanie, precum şi ajutor teoretic, dar şi tehnic noilor utilizatori de aparatură de laborator”, se descrie Adrian, care are 28 de ani şi a fost elev al Colegiului Naţional de Informatică „Grigore Moisil” din Braşov. „Premiul înseamnă foarte mult pentru mine, e recunoaşterea unei activităţi asidue din timpul doctoratului meu la Manchester. Uitându-mă înapoi, realizez că este foarte important să te dedici în mod altruist la dezvoltarea profesională a celorlalţi, nu numai a ta”, a mai spus tânărul. Cu prilejul galei în cadrul căreia acesta a fost premiat, „Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS)” a sărbătorit totodată şi 8 ani de activitate.

  • El este studentul român al anului în Europa. A absolvit un doctorat în „Inginerie chimică” la „University of Manchester”,

    Adrian Gainar a absolvit un doctorat în „Inginerie chimică” la „University of Manchester”, fiind premiat la categoria „post-universitar”

    Peste 800 de personalităţi din mediile academic, cultural, public şi privat, studenţi şi absolvenţi români şi membri ai „Ligii Studenţilor Români din Străinătate” din peste 50 de ţări s-au reunit la finalul săptămânii trecute la Palatul Parlamentului din Bucureşti, pentru a cunoaşte şi recunoaşte excelenţa academică românească din toate colţurile lumii.

    Astfel, la „Gala Studenţilor Români din Străinătate” s-au oferit 7 premii şi 14 mentiuni speciale studentilor români cu rezultate excepţionale, între aceştia aflându-se şi Adrian Gainar, din Râşnov, care a absolvit un doctorat în „Inginerie chimică” la „University of Manchester”, Marea Britanie. Râşnoveanul s-a ales cu premiul pentru „Studentul Anului din Europa, nivel post-universitar”.


    „De mic am fost interesat de nou, aspiraţiile mele îndreptându-se în domeniul cercetării. În urma câştigării unor burse de excelenţă, mă aflu în Marea Britanie din 2010, unde am terminat un program de master la Universitatea din York în domeniul chimiei. La Universitatea din Manchester am absolvit un doctorat în inginerie chimică anul acesta şi, ulterior, mi s-a acordat un prestigios şi foarte competitiv Premiu Doctoral EPSRC la Imperial College din Londra, în urma meritelor din timpul anilor universitari anteriori.

    Din aceste studii a rezultat un volum consistent de articole ştiinţifice publicate în jurnale de specialitate cu un factor de impact ridicat. În paralel, am oferit sprijin de mentorat studenţilor care doresc să aspire la Universităţi din Marea Britanie, precum şi ajutor teoretic, dar şi tehnic noilor utilizatori de aparatură de laborator”, se descrie Adrian, care are 28 de ani şi a fost elev al Colegiului Naţional de Informatică „Grigore Moisil” din Braşov. „Premiul înseamnă foarte mult pentru mine, e recunoaşterea unei activităţi asidue din timpul doctoratului meu la Manchester. Uitându-mă înapoi, realizez că este foarte important să te dedici în mod altruist la dezvoltarea profesională a celorlalţi, nu numai a ta”, a mai spus tânărul. Cu prilejul galei în cadrul căreia acesta a fost premiat, „Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS)” a sărbătorit totodată şi 8 ani de activitate.

  • Ce sumă a primit de la Google studentul care a deţinut domeniul google.com pentru 1 minut

    Sanmay Ved, studentul care a deţinut domeniul de internet google.com pentru un minut, a primit 12.000 de dolari de la gigantul din Sillicon Valley, informează Boston Globe.

    Tânărul căuta domenii libere pe Google Domains când a observant că google.com era disponibil. A plătit 12 dolari şi a intrat în posesia domeniului. Nu-I venea să creadă, comanda a fost verificată, plată efectuată şi chiar a primit un mail de confirmare a achiziţiei. A fost un moment de bucurie scurt. Un minut mai târziu, un alt mail a sosit în care era înştiinţat că achiziţia domeniului a fost anulată

    Ved nu a cerut o recompense financiară pentru că a descoperit această vulnerabilitatea în sistem, dar Google i-a oferit o recompensă financiară chiar şi aşa. Suma ininţială a fost mai mica, dar cei de la Google au decis să dubleze suma când au aflat că Sanmay Ved a donat recompense către o asociaşie caritabilă.
     

  • Răspunsul surprinzător al unui profesor la această întrebare

    Un profesor a arătat studenţilor săi o coală albă de hârtie, în mijlocul căreia se afla un punct negru. Profesorul a întrebat: “Ce vedeţi?”
    Primul student a răspuns: “Un punct”.
    Al doilea: “O pată neagră”.
    Al treilea: “Un punct negru foarte gros”.
     
    După aceea, profesorul a răspuns:
     
    “Aţi văzut toţi doar un punct şi nimeni nu a observat o coală mare de hârtie albă!”. Iar acesta este modul în care noi judecăm un om după defectele sale minore!

  • Elevul din România considerat noul Einstein. Cele mai importante universităţi din America s-au luptat pentru a-l avea elev

    Un elev din Costanţa a uimit mediul academic din Statele Unite. Universităţi de prestigiu precum Harvard şi Columbia s-au luptat ca să-l aibă student şi i-au oferit burse de 70.000 de dolari pe an. Elevul român a ales în cele din urmă Universitatea Columbia unde va studia din toamnă ştiinţele pământului, informează observator.news

    Costin Dobrin se poate lăuda cu o reuşită la care mulţi tineri de vârsta lui nici măcar nu visează. Cele mai prestigioase universităţi din lume s-au întrecut să-l aibă student din această toamnă.

    „M-am simţit bine văzându-le interesul şi cuvintele frumoase pe care le-au folosit în răspunsurile lor. Am primit oferte foarte bune atât de la Columbia cât şi de la Harvard”, a spus elevul la Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân.

    La ambele universităţi, Costin a fost acceptat cu bursă: 70.000 de dolari pe an. În plus, la Universitatea Columbia, elevul din Constanţa a primit o distincţie excepţională, care îi aduce în plus 10.000 de dolari.

    „Am aflat că am fost numit Science Research Fellow. Aceasta este o titulatură pe care o primesc în fiecare an numai 10 studenţi, cei mai buni pe ştiinţă, cel mai important fiind că universitatea îmi va finanţa cercetarea pe timp de vară”, a spus Costin Dobrin.

    Costin a aplicat la cinci universităţi din străinătate, dar a ales Columbia.

    „Am văzut acolo facilităţiile, laboratoarele şi tot ceea ce înseamnă cercetare şi viaţa în campusul de la Columbia. Pot să spun că este exact ceea ce mi-am dorit”, a adăugat elevul.

    Costin George Dobrin, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân”, a cucerit anul trecut medalia de aur la Olimpiada Internaţională de Geografie.