Tag: structura

  • Un pod inaugurat săptămâna trecută în judeţul Suceava s-a stricat după 5 zile

    Prefectul judeţului, Mirela Adomnicăi, a declarat că apele crescute ale râului Suceava au spălat o parte a balastului din structura podului provizoriu. Ea a explicat că duminică seara a plouat abundent în zona comunei Brodina, iar apele crescute ale râului Suceava, ale căror cote au crescut şi cu 1,2 metri, au ajuns în zona Milişăuţi luni, în jurul orei 11:00. După o vizită la faţa locului, prefectul Mirela Adomnicăi a precizat că firma care a construit podul va începe lucrările pentru remedierea problemelor imediat ce cotele râului Suceava vor scădea.

    „În continuare pentru judeţul Suceava sunt valabile avertizări meteo de ploi abundente şi este posibil ca debitul râului să fie în continuare crescut. Dar trebuie precizat că acest pod este unul construit în albia râului şi este asumat faptul că în cazul unor debite mari ale râului este posibil ca podul să fie afectat de apele crescute, după care constructorul va remedia problemele”, a spus Mirela Adomnicăi.

    Prefectul judeţului a subliniat faptul că podul provizoriu de la Milişăuţi a fost construit pentru a fi folosit de cetăţenii şi agenţii economici din acest oraş. Mirela Adomnicăi a precizat că şi în avizul de construire se precizează că podul va fi amenajat pentru localnici. „Pe aici treceau şi maşini de mare tonaj, deşi restricţia este de până la 3,5 tone. Şi vreau să subliniez faptul că după ce va fi refăcut, acest pod este destinat localnicilor. Pentru ceilalţi participanţi la trafic există alte două rute alternative către şi dinspre Rădăuţi”, a explicat prefectul, scrie monitorulsv.ro

  • Plusurile şi minusurile săptămânii care se încheie

    ▲ Sistemul bancar românesc are indicatori prudenţiali de solvabilitate, profitabilitate şi structură a bilanţului mai buni decât media europeană, în timp ce calitatea activelor face în continuare notă discordantă, din cauza ratei creditelor neperformante şi ratei creditelor cu măsuri de restructurare, care deşi au scăzut puternic sunt peste nivelurile medii din UE, reiese din datele BNR.



    ▲ Producătorul auto Tesla, deţinut de miliardarul Elon Musk, a ajuns la o înţelegere cu autorităţile de la Shanghai care îi va permite construirea unei fabrici în China. Fluxul operaţional al noii unităţi va dubla capacitatea de producţie a maşinilor electrice Tesla.


    ▲ Armata rusă va evacua aproximativ 1.000 de persoane din zona de conflict din sud-vestul Siriei, printr-un coridor umanitar de lângă oraşul Daraa.



    ▲ Operaţiunea de salvare a 12 copii şi a unui adult, desfăşurată în nordul Thailandei, s-a încheiat cu succes. Grupul rămăsese blocat într-o peşteră inundată, petrecând nu mai puţin de 18 zile sub pământ.



    ▲ Naţionala de cadete a României (sub 16 ani) s-a clasat pe locul 3 la Openul European de handbal.



    ▼ Durata medie de încasare a creanţelor a crescut cu două zile în 2017, ajungând pănă la 66 de zile în medie pe plan mondial, cel mai înalt nivel din 2007 încoace.



    ▼ În ultimul secol, România a pierdut peste 10% din suprafaţa cu păduri, ajungând, de la circa 7,3 milioane de hectare în 1922, la aproximativ 6,4 milioane de hectare în 2016.



    ▼ După câştigarea turneului de la Roland Garros, Simona Halep a dezamăgit în cel de-al treilea turneu de mare şlem al anului, desfăşurat pe iarba de la Wimbledon, nereuşind să ajungă în cea de-a doua săptămână. Halep, cap de serie numărul unu, a cedat în trei seturi în faţa unei jucătoare din afara topului 30.



    ▼ Numărul de gospodării formate dintr-un singur adult, cu sau fără copii, a crescut cu 37% în ultimii zece ani, până la 2,26 milioane de gospodării în 2017.



    ▼ După Dieselgate, un nou scandal zguduie piaţa auto globală. Nissan admite că au fost falsificate teste ale emisiilor de gaze în fabricile din Japonia.

  • Cum a fost construit Stonehenge? Arheologii au descoperit ruta pe care erau transportaţi megaliţii

     În cadrul unui nou studiu, specialiştii au descoperit rutele pe care inginerii străvechi au cărat megaliţii uriaşi. Conform Tech Times, cercetătorii consideră că pietrele au fost transportare pe o reţea de drumuri şi ape curgătoare, spre deosebire de teoriile anterioare în care se spunea că au fost aduse cu barca, pe mare.

    În 1920, geologul Herbert Henry Thomas a propus o teorie care sugera că pietrele utilizate la construirea Stonehenge-ului au fost luate dintr-o carieră din lanţul muntos Preseli aflat la 225 de kilometri depărtare. Având la bază această teorie, specialiştii au sugerat că pietrele au fost cărate pe mare de-a lungul ţărmului din Ţara Galilor, până au ajuns în Bristolul din zilele noastre.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Topul celor mai căutate limbaje de programare. Ce trebuie să învăţaţi pentru a avea un salariu de 5.000 de euro pe lună

    Concurenţa de pe piaţa de recrutare, în special pe zona de IT, a dus la apariţia unor noi metode de identificare a candidaţilor, bazate pe metadata şi abordarea personalizată, precum şi la noi oportunităţi de afaceri pentru antreprenori.
     
    Una dintre firmele care încearcă să uşureze munca managerilor de HR oferind profiluri personalizate este AMP Networks, fondată de Alexandru Popa, un tânăr cu background în electronică, reprofilat anul trecut pe zona de recrutare.
     
  • Cum arată prima reşedinţă construită integral sub apă – GALERIE FOTO

    Dezvoltatorii au investit 15 milioane de dolari în proiectul considerat a fi prima locuinţă subacvatică a lumii.

    Numit The Mukara în dialectul local, care înseamnă “coral”, resortul marchează prima încercare de acest fel a companiei. Anterior, Conrad Maldives Rangali Island inaugurase primul restaurant subacvatic din lume, numit Ithaa.

    Casa subacvatică va avea o structură pe două nivele, fiind dotată cu un pat king size, sufragerie, toaletă şi o scară în spirală care va duce la un nivel aflat deasupra apei.

    Designul a fost gândit în aşa fel încât să ofere vedere panoramică de 180 de grade asupra Oceanului Indian.

  • Semne rele pentru economie: În februarie, investiţiile străine au scăzut, iar datoria externă a crescut

    La investiţii, participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 592 de milioane de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 202 de milioane de euro.

    Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 172 de milioane de euro, comparativ cu 72 de milioane de euro în perioada ianuarie-februarie 2017; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 434 de milioane de euro, balanţa serviciilor şi balanţa veniturilor secundare au înregistrat excedente mai mici cu 6 milioane de euro, respectiv cu 2 milioane euro, iar balanţa veniturilor primare a înregistrat un excedent de 170 de milioane de euro, comparativ cu un deficit de 172 de milioane de euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Start-up-ul OmniPERFORM a generat afaceri de 500.000 de euro în primul an de funcţionare

    OmniPERFORM a demarat în martie 2017 cu trei angajaţi. După 12 luni, compania numără 16 persoane şi o structură totală de 35 de persoane, împreună cu toţi colaboratorii. Campaniile desfăşurate de agenţie sunt pentru zona auto, home&deco, real estate, FMCG, platforme de investment, SaaS, e-commerce şi nu numai.

    Tehnologia OmniPERFORM a ajutat aproape 40% din partenerii agenţiei să treacă la costuri per lead sau costuri/oportunitate în CRM, după un minim de 6 luni de colaborare. Acest mod de promovare devine extrem de eficient în cadrul unei colaborări strânse cu departamentele de marketing ale partenerilor, iar personalizarea şi testarea mesajelor aduce rezultate excelente, fapt ce declanşează creşterea sau mutarea bugetelor în online.

    În acest an, OmniPERFORM urmăreşte să introducă un nou mod de lucru şi o structură de agenţie care să răspundă nevoilor de business ale partenerilor.

  • România are mai multe companii de impact, însă structura lor s-a înrăutăţit: avem cu 7% mai puţine companii finanţabile

    Astfel, asistăm la o înrăutăţire a structurii eşantionului analizat, cu impact semnificativ în economia românească, potrivit celei de-a patra ediţii a studiului CITR Group privind evoluţia companiilor de impact, realizat pe baza raportărilor financiare de sfârşit de an pentru 2016. Totuşi, un semnal pozitiv este dat de faptul că cele mai multe firme restructurabile sunt cele pe profit.

    Economia României stă pe o bază îngustă, deşi înregistrează cea mai mare creştere din UE, deoarece veniturile se concentrează în jurul unui număr mic de companii de impact. Vorbim despre aproximativ 23.000 de companii de impact la finalul anului 2016 care generează aproximativ de 65% din cifra de afaceri cumulată la nivel naţional, dar care reprezintă doar 4% din totalul companiilor din România.

    Studiul arată că asistăm, de fapt, la un declin al indicatorilor acestor firme, cu o creştere a ponderii numărului companiilor cu probleme (restructurabile şi insolvabile) din totalul companiilor de impact. Principalii indicatori cu evoluţie defavorabilă au fost creşterea îndatorării şi scăderea productivităţii.

    Doar  50% din companiile de impact erau finanţabile la finalul anului 2016, faţă de 57% în 2015, restructurabile erau 31% şi insolvabile, 19%. Creşterea este substanţială şi în ceea ce priveşte datoriile: comparativ cu anul 2015, cifra de afaceri a companiilor de impact a crescut în 2016 cu circa 7%, iar datoriile au crescut cu aproximativ 18%. Ţinând cont de gradul de îndatorare şi de profitabilitate, specialiştii CITR Group au constatat că aproximativ o treime dintre companiile de impact se află în intervalul de profitabilitate 0-5%, iar dintre acestea cele mai multe au o îndatorare între 70-100%. Faţă de anul anterior a crescut şi durata de încasare a creanţelor în rândul firmelor analizate.

    „Este încurajator că avem mai multe companii de impact în România şi ştim cu toţii că cele mai multe afaceri întâmpină momente de cumpănă şi că mulţi antreprenori locali trec prin dificultăţi. În acelaşi timp, este important ca aceşti antreprenori să ştie că există soluţii pentru redresarea afacerii lor şi să contribuim cu toţii la o cultură antreprenorială a solidarităţii. Cred că este esenţial pentru întreaga economie ca mediul de business să ajute şi să inspire antreprenorii români să continue, chiar şi după primul eşec”, afirmă Anca Maniţiu, CEO al CIT Restructuring, parte a CITR Group.

    Studiul CITR Group arată că, deşi cifra de afaceri a companiilor de impact în 2016 a crescutla 203 mld. euro faţă de 190 mld. euro în 2015, generând profituri mai mari cu 3 mld. euro în 2016 faţă de 2015 (aproximativ 9 mld. euro în 2016 vs. 6 mld. euro în 2015), numărul de angajaţi al acestora nu a crescut proporţional. Astfel, numărul angajaţilor din companiile de impact în 2016 a crescut cu circa 6%, în timp ce numărul companiilor a crescut cu 19%. Aşadar, asistăm la o creştere a numărului de companii, cu mai puţini angajaţi per companie, în contextul în care în companiile de impact lucrează în total două milioane de angajaţi, adică 49% din totalul angajaţilor din România.

    „După ce în perioada 2013-2015, studiul CITR Group a constatat o îmbunătăţire continuă a structurii companiilor de impact, acum avem o inversare îngrijorătoare de tendinţă, deşi numărul acestora a crescut. Această inversare arată impredictibilitatea economiei româneşti, mai exact a condiţiilor în care îşi desfăşoară activitatea aceste companii; unele dintre acestea sunt în situaţia de a ajunge în dificultate sau chiar în insolvenţă. Avem mai multe companii de impact restructurabile şi insolvabile decât în anii trecuţi şi este necesar ca acestea să fie susţinute să depăşească dificultăţile. De multe dintre aceste companii de impact depind sectoare întregi ale economiei şi chiar economia României, în ansamblul ei”, susţine Vasile Godâncă-Herlea, CEO al CITR, parte a CITR Group.

    Dacă în 2015 ponderea primelor două sectoare economice, după cifra de afaceri din totalul afacerilor realizate de companiile de impact, era comerţ cu ridicata şi amănuntul (36%) şi industria prelucrătoare (31%), în 2016 ecartul între aceste industrii creşte semnificativ: comerţul deţine 40%, în timp ce industria prelucrătoare doar 28%.  Creşterea la nivel industrial a încetinit – cifra de afaceri a firmelor din acest sector cumulează doar 1,3% din total în 2016 faţă de 1,5% în 2015 – în timp ce agricultura şi construcţiile au înregistrat un avans semnificativ. Cele mai profitabile industrii se menţin aceleaşi ca în 2015: sănătate, IT, dar în 2016 apare şi agricultura ca o industrie cu o profitabilitate mediană ridicată, la circa 8%. Cele mai puţin profitabile sunt industria extractivă, producţia şi furnizarea de energie electrică.

    Studiul CITR Group a analizat în detaliu fiecare segment din structura companiilor de impact, repectiv cele finanţabile, restructurabile şi insolvabile. Numărul celor dintâi a crescut lent (cu 5%), în timp ce pentru celelalte categorii s-a constatat o creştere mare faţă de anul anterior: 32% la companiile restructurabile şi 46% la insolvabile.

    În categoria companiilor finanţabile, apar unele semnale de schimbare în 2016 în ceea ce priveşte tendinţa pozitivă înregistrată în perioada 2013-2015: o uşoară reducere a rentabilităţii activului imobilizat, o scădere de productivitate, o continuare a creşterii gradului de îndatorare.

    Şi la categoria companiilor restructurabile apar semnale de schimbare a trendului pozitiv al perioadei 2013-2015, constatându-se că deşi numărul de companii restructurabile creşte, activul imobilizat şi capitalurile proprii scad. În plus, îndatorarea creşte, însoţită de o productivitate în scădere.

    Companiile insolvabile şi-au îmbunătăţit indicatorii, în sensul scăderii ratei pierderii, îmbunătăţirii rentabilităţii activului total şi al celui imobilizat şi a duratei de încasare a creanţelor. Totuşi, această clasă de companii a avut cea mai mare creştere a numărului de companii.

    CITR Group a realizat a patra ediţie a studiului despre companiile de impact din România, în baza raportărilor financiare de la finalul anului 2016. În studiu au fost incluse companii care au active totale de peste un milion de euro şi nu se află în insolvenţă. Analiza include şi companii deţinute de stat, însă exclude organizaţii neguvernamentale, bănci, societăţi de asigurări, societăţi de brokeraj şi fonduri de pensii, ale căror situaţii financiare sunt diferite de celelalte companii.
     

  • Ministrul Finanţelor: Achiziţiile publice vor fi schimbate radical

    „Până la finalul lunii aprilie se va adopta în Guvern o OUG referitoare la partea de achiziţii publice. Va fi o abordare normală, nouă, în liniile Directivelor europene în acest sens. Nu vom adăuga nimic în plus faţă de ceea ce la nivel european se cere în mod imperativ. Din toate zonele de achiziţii publice din Europa se iau bunele practici. (…) Va fi un act care va schimba radical zona achiziţiilor publice. Pe achiziţii centralizate, la fel va fi OUG care va stabili un nou mecanism la nivelul MFP, o nouă structură care va face aceste achiziţii centralizate şi vom începe cu câteva zone pilot, să existe nişte studii care să arate foarte clar că în acele zone sunt filtre foarte mari. Câteva exemple: autoturisme, medicamente şi altele. La fel, la final de aprilie va fi aprobat”, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antreprenorul care alături de “vecinii” săi au transformat o ruină într-unul dintre cele mai cool locuri din Bucureşti

    Deschisă în 1930, structura uşor ţuguiată a găzduit redacţia ziarului Universul, care în acea vreme apărea zilnic într-un tiraj de 50.000 de exemplare. Informaţiile disponibile vorbesc despre o forfotă extraordinară care însoţea acest loc, vânzătorii urlând titlurile senzaţionale către cei interesaţi de cancanul vremurilor. În loc de clicuri, se auzeau glasuri. După 1945, peste clădire se aşterne tăcerea, dar în ultimii ani ceva s-a schimbat, Alexandru Aron fiind unul dintre oamenii direct responsabili de trezirea la viaţă a palatului.

    “Da, pot să zic că am şi respins oameni, eu fiind filtrul pentru intrarea în acest spaţiu de co-working“, spune Alexandru Aron, ex-senior copywriter la McCann Erickson sau ex-creative director la Odyssey, acum unul dintre proprietarii proiectului Talent Garden Bucureşti, primul spaţiu de lucru în comun dedicat industriilor creative.

    Talent Garden Bucureşti (TAG Bucureşti) s-a deschis oficial în primăvara anului trecut, fiind una dintre micile afaceri care au readus viaţa în Palatul Universul.

    ”Ne adresăm industriei creative: arhitecţi, designeri, oameni activi în zona de PR, jurnalişti. Apartenenţa la industria creativă este primul filtru pe care îl punem. Apoi vine vibe-ul personal al omului. Prin toate businessurile pe care le-am atras aici, noi am urmărit de fapt să punem bazele unei comunităţi. Am reuşit, alături de vecinii noştri, să facem din clădirea aceasta unul dintre cele mai cool locuri din Bucureşti, un loc pentru cei young and still young (tineri şi încă tineri – n.red.). Avem oameni din aceeaşi poveste.“

    Compania din România este deţinută în proporţie de 20% de Talent Garden Italia, restul acţiunilor fiind împărţite în mod egal între Alexandru Aron şi alţi doi parteneri.

    ”De ce este nevoie de astfel de spaţii? Ca freelancer, după un anumit interval, simţi nevoia de a te întoarce în comunitate. Nu mai poţi continua de acasă. Eu, după trei ani, am zis că mă urc pe pereţi. Nu mai suportam să fiu singur. Din această nevoie personală a venit ideea unui spaţiu de co-working nişat pe industriile de creaţie.“

    Primul an nu a fost deloc uşor, dar, cu un background de creativ, Alexandru Aron a reuşit să găsească nişte soluţii.

    ”La început am fost doar spaţiu de co-working, dar după trei luni aveam numai opt oameni aici. Au fost mai multe lucruri care nu au mers aşa cum trebuia, unul fiind chiar momentul lansării proiectului, la începutul lui 2017. Oamenii aveau altele pe cap atunci. Aveam nişte costuri lunare de circa 10.000 de euro, iar la momentul acela, alături de partenerii mei, am zis: Băi, trebuie să facem ceva!“

    Iniţial, TAG Bucureşti ocupa cam tot etajul 1 din Palatul Universul, circa 750 mp. Ulterior, a apărut un spaţiu de evenimente, Mezanin, la acelaşi etaj fiind deschise cafeneaua Beans & Dots şi magazinul concept al designerului vestimentar Adelina Ivan. Potrivit informaţiilor disponibile, în martie 2017 spaţiul de co-working avea circa 65 de locuri.

    ”Lucrurile nu mergeau. Nu primeam cereri pentru birouri, dar primeam cereri pentru evenimente. Aşa a apărut Mezanin. Pe hârtie, lucrările la acest spaţiu de evenimente nu trebuia să dureze mai mult de două săptămâni. Ca orice lucru românesc, au durat două luni. Am făcut însă totul pentru a fi gata pentru Romanian Design Week (eveniment care anul trecut a avut loc în perioada 20-28 mai şi care promovează designul românesc – n.red.). În buza evenimentului, am dat şi noi drumul la spaţiul de evenimente. S-a dovedit a fi o investiţie bună, o pivotare isteaţă care ne-a permis ca în opt luni de funcţionare să putem returna cam 15% din banii investiţi. Avem deja cereri pentru evenimente până în iunie.“

    |n total, investiţia în spaţiul de co-working şi în Mezanin, spaţiul de evenimente, s-a ridicat la circa 170.000 de euro, cea mai mare parte a banilor, 120.000 de euro, venind de la cei trei parteneri.

    Cafeneaua Beans & Dots şi magazinul concept sunt administrate de altă firmă, dar cumva cele două businessuri se potrivesc perfect cu spaţiul de co-working creativ, TAG Bucureşti, şi cu Mezaninul tot mai plin de evenimente. ”Nu trăieşti doar din zona de co-working decât dacă ai spaţiul tău. Un hub trăieşte mai degrabă din închirierea spaţiilor pentru evenimente. Noi la acest etaj avem circa 750 mp, dar am integrat aici partea de co-working, Mezanin, spaţiul dedicat evenimentelor, un designer shop şi cafeneaua Beans & Dots.“
    Alexandru Aron spune că în acest moment sunt 44 oameni în zona de co-working.

    ”Niciun hub din România nu este plin, iar un factor care contribuie la acest lucru este mentalitatea. Sunt mulţi care cred că pot folosi un spaţiu, cu tot ce vine el la pachet, fără a plăti. De exemplu, în cafenea am parolat netul. După o oră, primeşti o nouă parolă, dar trebuie să iei ceva. Oamenii încă nu înţeleg că internetul gratuit nu este un dat. Nu este mandatory. Este un add on drăguţ de care nu trebuie să abuzezi“.

    În rest, pentru cei care nu lucrează din cafenea şi aleg spaţiul de co-working, proprietarii TAG Bucureşti au pus la punct un sistem de abonamente foarte simplu.

    ”Paradoxal este că fix atunci când am făcut spaţiul de co-working mai mic, au început să vină şi cererile. Avem un sistem de abonamente simplu, 150 de euro pe lună pentru un spaţiu deschis şi 250 de euro pe lună pentru un spaţiu închis. Facem contracte pe un an, cu posibilitate de reziliere, dar cu un preaviz de 60 de zile.“

    La aproape un an de la deschiderea spaţiului de co-working, Alexandru Aron se arată optimist mai ales în ceea ce priveşte dezvoltarea (eco)sistemului din jurul TAG Bucureşti.

    ”Acum un an ziceam că închidem într-o lună. Acum spunem că va mai dura până vom recupera investiţia. Ne propunem anul acesta să găzduim mai multe evenimente şi ne pregătim pentru ale noastre. Suntem în discuţii, dar acum 60% din încasări vin din evenimente, aşa că este un segment pe care ne dorim să-l dezvoltăm.“

    Încăpăţânarea cu care TAG Bucureşti s-a implantat între betoanele palatului nu este singulară. Tot acolo sunt barul Apollo111 şi, alături de el, o sală de teatru cu o capacitate de 140 de locuri şi proiecţie profesională de cinema. Un etaj întreg, cu o suprafaţă de 850 mp, este dedicată spectacolelor şi diverstimentului, pentru că lumea se schimbă de la o stagiune la alta, după cum arată chiar sloganul Apollo111.
    Ceva mai sus este FIX Me a Drink Botanical Bar, un spaţiu minimalist, fară a fi rece, în care proprietarii au decis să pună în centrul atenţiei plantele şi ingredientele de sezon pentru realizarea fiecărui cocktail. Este un spaţiu cu o identitate aparte, aşa cum au de fapt toţi chiriaşii din palat.

    ”Din 2014 am avut ideea de a face un hub, dar abia în 2016 am găsit spaţiul pe care ni-l doream. |n această clădire s-a creat o comunitate foarte mişto pentru că sunt multe businessuri simbiotice. Toată lumea se cunoaşte cu toată lumea. Am reuşit să facem multe lucruri împreună. Avem un ecosistem cu un vibe cu totul aparte. Acum avem un parteneriat pe orizontală, noi cu cafeneaua şi magazinul de designer. Dar nu ar fi o idee rea să începem să dezvoltăm aceste parteneriate şi pe verticală, cu vecinii noştri“, mai spune Alexandru Aron.
    |n timpul conversaţiei, în incinta spaţiului a dat ”check-in“ echipa Decât o Revistă, iar o masă întreagă din cafeaneaua Beans & Dots era ocupată de zece tineri din cadrul unei companii de consultanţă care se agitau în faţa unor laptopuri subţirele.

    Cu o zi înainte, tot acolo, la o masă statea tânăra echipă EFdeN, un nume sub care stau adunaţi circa 40 de studenţi care cred cu tărie că a lor casă solară la un moment dat nu va mai fi excepţia, ci regula. Toate acestea se petreceau în jurul prânzului, când alte zeci de mii de angajaţi stateau la aceleaşi birouri, în imensele open-space‑uri depersonalizate care au devenit identitatea vizuală a corporatismului românesc.

    ”Sunt şi abonamente de o zi, dar nu le-am comunicat pe toate pentru că nu vrem să complicăm lucrurile“, mai spune Alexandru Aron, care se declară pasionat de Thailanda şi de cappuccino. Şanse sunt pentru toţi, dar în timp ce Thailanda e departe, cafeaua bună este chiar acolo, în primul spaţiu de co-working pentru industriile creative din România, unul dintre factorii care au readus după mai bine de 70 de ani forfota în Palatul Universul.

    Huburile, aşa cum este şi cel găzduit de Palatul Universul, ar putea reprezenta 2-3% din totalul stocului de birouri în următorii doi ani. |n prezent, aceste spaţii de co-working reprezintă 1% din cele 3,3 mil. mp de birouri din România, potrivit ZF.

    Astfel, aproximativ 30.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri funcţionează în Bucureşti ca huburi, adică zone de co-working, în care se lucrează în spaţiu deschis, create ca alternativă la birourile tradiţionale.

    Tendinţa este vizibilă şi la nivel naţional, în marile oraşe din afara Capitalei existând deja centre de acest tip, atractive mai ales pentru antreprenorii start-up-urilor, care nu au nevoie de birouri în fiecare zi, ci doar pentru şedinţe sau anumite întâlniri periodice.
    |n România, de exemplu, sunt peste 1,6 milioane de freelanceri, dintre care 230.000 sunt specialişti IT, iar aproape 50% dintre aceştia au mai puţin de 35 de ani, potrivit datelor disponibile.

    Companiile active în sectoare culturale şi creative sunt, de pildă, cele care se ocupă cu activităţi de editare, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală; activităţi de servicii în tehnologia informaţiei; activităţi de servicii informatice; activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică, potrivit unor informaţii publicate de Agerpres.

    Valoarea Adăugată Brută (VAB) realizată de sectoarele culturale şi creative (SCC) din România a avut în perioada 2009-2014, un trend pozitiv, cu o creştere majoră a contribuţiei în produsul intern brut (PIB), de la 2% în 2009 la un nivel considerabil de 7% în 2014 surclasând, în premieră, domeniul agriculturii. La nivelul anului 2020, contribuţia industriilor creative în formarea PIB-ului ar trebui să ajungă la circa 10%. La cel moment, iniţative precum TAG Bucureşti nu ar mai trebui să fie nici singulare şi nici n-ar trebui să întâmpine dificultăţi de a-şi găsi chiriaşii cu vibe-ul bun.