RESURSE UMANE: Când schemele de motivare nu mai sunt suficiente
SPECIAL: De ce au fost alegerile din Ucraina un război între oligarhi?
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
CONSTRUCŢII: Veni, vidi, vici
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
ANTREPRENORIAT: Strategia austriacă pentru vinuri româneşti
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
O discuţie cu mai mulţi şefi de companii şi bănci despre cum văd ei viitorul României şi de unde vin cele mai mari ameninţări.
Toţi cred că cea mai mare ameninţare vine din piaţa muncii, acolo unde scade numărul talentelor, se măreşte diferenţa dintre ceea ce au nevoie companiile din punctul de vedere al abilităţilor angajaţilor şi ceea ce oferă angajaţii, scade numărul de potenţiali angajaţi, scade calitatea angajaţilor din cauza scăderii calităţii educaţiei.
În plus, trendul de plecare din România a tinerilor continuă. Din cauza crizei de pe piaţa muncii, se vor reduce foarte multe oportunităţi de investiţii pentru România atât din partea multinaţionalelor, cât şi din partea companiilor româneşti, iar acest lucru se va vedea: creşterea economică excepţională din ultimii cinci ani a venit în proporţie de 90% din consum, şi mai puţin din creşterea investiţiilor.
Pentru că toată lumea se confruntă cu problema forţei de muncă şi cu dorinţa tinerilor de a pleca în afară, Branislav Bibic, CEO al Philip Morris România, spune că nu înţelege de ce românii consideră că pot avea succes numai dacă lucrează în străinătate. Şi a dat ca exemplu talentele din Philip Morris România, care vor să plece să lucreze în străinătate cu orice preţ, chiar dacă câştigă în final mai puţin deşi primesc salarii mai mari: costul vieţii din alte ţări este mult mai ridicat decât cel din România, din Bucureşti, ceea ce face ca în final să câştige mult mai puţini bani.
„De ce vor să plece? Este o decizie oarecum iraţională, se simt mai bine dacă trăiesc în afară.”Mihai Marcu, CEO al MedLife, cea mai mare reţea privată de sănătate din România şi unul dintre acţionari, spune că nu-i înţelege pe românii care pleacă să lucreze în afară câte 10-12 ore pe zi în Londra fără să crâcnească şi sunt fericiţi dacă mai prind o oră pe zi la lunch”.
Dacă ar sta şi ar lucra în România, aceşti tineri ar ieşi mult mai bine.
„Noi nu vindem suficient ce este în România, calitatea vieţii a crescut mult faţă de acum 20 de ani, cel puţin în Bucureşti”, adaugă Mihai Marcu.Din cauza schimbărilor peste noapte, stresul din companii este mult mai ridicat în România decât în afară, iar din acest motiv există percepţia că lucrurile sunt mult mai grele aici.
Cristian Logofătu, directorul financiar al Bittnet System, o companie românească din IT care şi-a obţinut succesul listându-se la bursa de la Bucureşti, spune că poate în România sunt salarii de 4.000 de euro în IT şi în Germania de 6.000 de euro, dar dacă te uiţi la costurile de trai, sunt destul de mulţi oameni care ar prefera să lucreze în România pe un salariu de 4.000 de euro, decât să meargă în altă ţară, unde au salarii de 6.000-7.000 de euro.
„Singurul lucru care ne încurcă la nivel naţional este nivelul calităţii vieţii perceput de oameni aici, în România”, a declarat Logofătu la lansarea celei de-a patra ediţie a studiului „Capitalul privat românesc“, realizat de ZF în parteneriat cu Patronatul Investitorilor Autohtoni – PIAROM.
România oferă mult mai multe oportunităţi pentru talente, pentru cei care vor să aibă o carieră într-o companie, într-o multinaţională, sau să devină antreprenori. Dar trebuie să treacă peste această percepţie că lucrurile nu se mişcă în România, că economia şi businessul se prăbuşesc, că statul le ia totul prin taxe şi impozite, la care se adaugă şi contactul cu instituţiile statului. Dacă cineva poate să treacă de acest lucru, businessul din România îl poate răsplăti.
Deşi este un exemplu care poate fi obţinut o dată într-o sută de ani, cel mai valoros start-up românesc, UiPath, care a pornit din Bucureşti, a reuşit ca în numai cinci ani să ajungă la o evaluare de 3 miliarde de dolari, cu un potenţial de a ajunge la 6-7 miliarde de dolari. Bineînţeles că poate fi mult mai uşor să ai succes în IT, unde poţi să ajungi mult mai uşor pe piaţa globală decât în retail sau în producţie, unde prima piaţă este cea din judeţul de origine şi cu chiu, cu vai poţi să ajungi în judeţele învecinate.
Mihai Marcu de la MedLife este sigur că din ce în ce mai mulţi români vor realiza că poate fi mai bine în România din punct de vedere economic şi al businessului decât în străinătate, totul depinzând de timp.
ANTREPRENORIAT: Programare în stil ardelenesc
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
RESURSE UMANE: Când biroul devine acasă
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
Preferă Marea Britanie, Italia sau Franţa şi caută cele mai bune opţiuni pentru finanţarea studiilor în altă ţară. O parte dintre ei se întorc, după absolvire, să aplice în România ce au învăţat, iar unii preferă să îşi construiască o carieră în străinătate. Care este profilul tinerilor care învaţă în universităţile de peste hotare?
Peste 8.000 de absolvenţi de liceu din România aleg anual să îşi înceapă studiile în străinătate, astfel că numărul celor care învaţă peste graniţele ţării a trecut de 37.000 în 2018, potrivit Grupului Educativa, organizaţie care oferă servicii de consiliere pentru admiterea la universităţi din străinătate prin serviciul Edmundo.
Spre comparaţie, în 2007, anul în care România a aderat la Uniunea Europeană, doar 800 de studenţi s-au înscris la universităţile străine, reprezentând la momentul respectiv mai puţin de 1% din numărul de absolvenţi de bacalaureat care optează pentru o facultate din ţară.
„Din datele pe care le colectăm noi, în 2018 erau peste 37.000 de studenţi români în străinătate. Dacă extrapolăm, pentru a estima numărul de studenţi din primul an de studiu, probabil că între 8.000 şi 10.000 de români îşi încep studiile în străinătate în fiecare an”, spune Bogdan Kochesch, directorul executiv al Educativa, menţionând că trebuie luat în considerare şi faptul că, cel mai probabil, o mare parte dintre aceştia trăiesc deja în ţări cu comunităţi numeroase de români, cum ar fi Italia sau Spania, deci nu pleacă neapărat din România pentru a învăţa în ţările respective, ci doar îşi încep studiile în ţara în care se află deja împreună cu părinţii.
Cifrele privind evoluţia numărului de studenţi furnizate de Educativa sunt bazate pe statisticile centralizate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), Institute for International Education (numărul de studenţi români aflaţi la studii în SUA) şi DAAD (numărul de studenţi români aflaţi la studii în Germania).
Potrivit lui Bogdan Kochesch, România ocupă locul cinci în clasamentul ţărilor din Uniunea Europeană cu cei mai mulţi studenţi care învaţă în afara ţării.
„Numărul de absolvenţi de liceu care aleg să studieze în străinătate este mai mare comparativ cu alte ţări, România ocupând locul cinci între ţările din Uniunea Europeană cu cei mai mulţi studenţi care învaţă în străinătate.”
Marea Britanie, Italia şi Franţa, destinaţiile preferate de tinerii români pentru studii în străinătate
Marea Britanie, Italia şi Franţa sunt principalele destinaţii indicate de statistici ca fiind preferate de proaspeţii absolvenţi de liceu din România atunci când aplică pentru a studia în afara ţării, urmate de Danemarca, Germania, Olanda, Ungaria, Austria, Spania şi Belgia.
În cazul studenţilor români care au optat pentru consiliere în cadrul grupului Educativa, topul destinaţiilor este condus de Marea Britanie, Olanda şi Danemarca. „Acest lucru ne spune că românii care studiază în Italia, Franţa şi Germania sunt cel mai probabil fie deja acolo cu familia, fie aplică pe cont propriu”, explică Bogdan Kochesch, specificând că anual peste 6.000 de tineri din România interacţionează cu serviciile Edmundo şi Universalio ale grupului Educativa, peste 2.000 ajung să aplice pentru a studia în străinătate şi doar puţin peste 1.000 sunt admişi la studii în afara ţării, numărul acestora ajungând anul trecut la 1.200.
Clasa a X-a, borna optimă pentru a începe pregătirea în vederea aplicării la studii în străinătate
Raluca Mărăcine, specialist cu peste zece ani de experienţă în consilierea liceenilor pentru admiterea la universităţi din America şi din Marea Britanie, este de părere că pentru a obţine rezultate pozitive, pregătirea tinerilor ar trebui să înceapă la nivelul clasei a X-a.
„Am elevi care au demarat procesul încă din clasa a VIII-a, ca să se asigure că vor lua note maxime la examenele de admitere şi că au timp să adauge toate activităţile necesare la dosar. După părerea mea, cel mai bine ar fi să se înceapă pregătirea din clasa a X-a”, explică Raluca Mărăcine, cea care conduce businessul UniversityPrep, lansat în anii ’90 de către mama sa.
În general, tinerii care optează pentru programele de studii în străinătate sunt atraşi de posibilitatea de a studia într-o limbă străină, de a face internship aplicat şi de a căpăta experienţă profesională încă de pe băncile facultăţii. În plus, programa şcolară adaptată nevoilor pieţei muncii şi nivelul de pregătire al profesorilor reprezintă criterii foarte apreciate de românii care aplică pentru a învăţa în străinătate.
„Majoritatea elevilor mei aplică pe domenii precum informatica, ingineria, domeniile ştiinţifice şi economie. Sunt însă şi elevi care aplică pe domenii umanistice, artistice sau pe baza performanţei sportive”, punctează Raluca Mărăcine, care a consiliat peste 150 de elevi admişi la Harvard (SUA), Princeton (SUA), Columbia (SUA), Cambridge (Marea Britanie) sau Oxford (Marea Britanie).
În cazul grupului Educativa, cele mai populare domenii de studiu în 2017 au fost businessul, managementul şi finanţele, tehnologia şi informatica şi studiile sociale.
Cât costă să studiezi în străinătate?
„Costurile diferă foarte mult de la ţară la ţară şi sunt fie taxe şcolare, fie costuri pentru cazare sau pentru nevoile de zi cu zi. În anumite ţări precum Danemarca sau Suedia, taxele şcolare sunt gratuite, în timp ce în ţări precum Maria Britanie sau Olanda taxele şcolare pot fi acoperite de împrumuturi guvernamentale”, spune Bogdan Kochesch, care precizează că tinerii au şi opţiunea de a lucra part-time pentru a-şi acoperi costurile de studiu sau pe cele de subzistenţă.
La rândul său, Raluca Mărăcine menţionează că universităţile din Statele Unite dispun de fonduri proprii considerabile pe care le direcţionează spre burse care pot să acopere în totalitate studiile, locuinţa şi cheltuielile de întreţinere.
În schimb, în Marea Britanie, ţara indicată cel mai des de tinerii români pentru a învăţa peste hotare, taxa de studii este acoperită de un împrumut acordat în parteneriat cu Uniunea Europeană.
„În Marea Britanie, şcolaritatea era acoperită până acum de un împrumut acordat în parteneriat cu Uniunea Europeană şi care rezolva partea de studii, cheltuielile de întreţinere urmând să fie lăsate în sarcina familiei”, spune Raluca Mărăcine, precizând că şi aici există burse de merit şi de nevoi financiare care pot acoperi în mare parte cheltuielile de întreţinere.
Marea Britanie urmează să iasă din Uniunea Europeană pe 29 martie, lucru care ar putea afecta printre altele şi accesul la studii. Cu toate acestea, specialiştii de la Educativa consideră că studiile la universităţile din UK vor fi încă posibile şi accesibile celor care îşi doresc să înveţe în continuare acolo, indicând drept soluţii împrumutul guvernamental, bursele de studiu sau joburile part time.
În cazul împrumutului guvernamental, care acoperă taxa de şcolarizare în procent de 100%, având o valoare de aproximativ 9.250 de lire sterline, avantajul este că acesta se achită doar după finalizarea studiilor, iar rambursarea începe din momentul în care absolventul depăşeşte un venit anual de 25.000 de lire sterline.
„Avantajul împrumutului este faptul că acesta se achită doar după finalizarea studiilor, indiferent de durata acestora, iar rambursarea va începe din momentul în care vei depăşi pragul de 25.000 de lire sterline ca venit anual, iar tu va trebui să dai înapoi 9% din suma care depăşeşte acest prag. Taxa este luată lunar din salariu de către guvern. Dacă nu doreşti să îţi construieşti o viaţă în Marea Britanie şi doreşti să părăseşti ţara, se va aplica acelaşi principiu de calcul în funcţie de pragul stabilit de guvern, pentru ţara în care te afli. Spre exemplu, pentru România pragul stabilit este de 10.000 de lire sterline pe an”, menţionează specialiştii de la Educativa, pe site-ul instituţiei.
La fel ca în cazul universităţilor din Marea Britanie, accesul la studii în Olanda nu este gratuit, costul acestora încadându-se între 2.000 de euro şi 8.000 de euro pe an, dar şi aici existând varianta împrumutului guvernamental prin care se acoperă cheltuielile de studii. În schimb, ţări precum Suedia şi Danemarca asigură gratuitatea studiilor, specialiştii de la Educativa indicând posibilitatea de a munci legal part-time pentru completarea veniturilor.
EDUCAŢIE: Creiere “antrenate” peste hotare
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
În anul 2013: 161.755 de români
În anul 2014: 172.871 de români
În anul 2015: 194.718 de români
În anul 2016: 207.578 de români
În anul 2017: 219.327 de români
Ţările în care aceştia au plecat:
Canada – 1.136,
SUA – 2.000,
Olanda – 3.000,
Austria – 10.700,
Belgia – 10.300,
Marea Britanie – 51.000,
Italia – 44.000,
Spania – 29.600,
Germania – 29.000,
Franţa – 6.000,
DAnemarca – 4.000,
Suedia – 2.000,
norvegia – 1.000,
Israel – 428,
Alte ţări – 25.480.
În Satu Mare, la Mediesul Aurit, familia Zetea duce mai departe tradiţia preparării celei mai bune pălinci de peste 100 de ani. O sticlă de colecţie va ajunge în ţările din vestul Europei! Este ambalată cu fir din aur. Aur curat este şi pe limba străinilor.
“E chiar din cireşe amare care se vinde chiar şi la preţuri considerate exorbitante. În momentul de faţă se vinde la peste 2000 euro pe litru.”, a declarat Silviu Zetea, producător, citat de gazetaromaneasca.com
Din Satu Mare palincă ajunge în toată Europa şi bate chiar şi celebrul calvados franţuzesc. Laurenţiu Tibru, patron magazin Austria: “Cumpără din toată Germania şi din toată Austria şi prin magazinul nostru online. O sticlă se vinde şi cu 20 de euro.”Preţurile pornesc în străinătate de la 20 de euro şi pot să ajungă până la 2 mii de euro.
La Sfântul Gheorghe doi oameni de afaceri şi-au amenajat o distilerie modernă, cu dispozitive care au costat peste 100.000 de euro. Fac palincă de caise şi de scoruşe, nişte fructe comestibile, asemănătoare cireşelor şi apreciate în Ardeal. Dar regina va rămâne mereu palincă de prune.
Singurul român care produce palincă din nuci este un profesor pensionar de 66 de ani din Satu-Mare. A primit reţeta de la un episcop din Debrecen, Ungaria, cu care a lucrat acum 20 de ani. Că să-i spună secretul licorii parfumate, l-a pus să jure că va intră în afaceri numai după moartea lui.
Iar romanul i-a respectat dorinţa. La începutul acestui an a participat la un concurs în Ungaria.