BusinessMagazin

Tag: stabilitate

  • Iohannis, întâlnire cu delegaţia Băncii Mondiale. Politicile fiscal-bugetare, pe agenda discuţiilor

    Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, delegaţia Băncii Mondiale a fost condusă de Vicepreşedintele Regional pentru Europa şi Asia Centrală, Cyril Muller, iar discuţiile purtate în cadrul întrevederii s-au referit la rezultatele preliminare ale Diagnosticului Sistematic de Ţară pentru România, dar şi la modalităţile de consolidare a colaborării dintre România şi Banca Mondială în contextul viitorului Cadru de Parteneriat pentru perioada 2018-2023.

    „Au fost abordate şi evoluţiile economice recente din ţara noastră, fiind subliniată necesitatea ca politicile fiscal-bugetare să fie unele responsabile, astfel încât cadrul fiscal-bugetar să ofere predictibilitate şi stabilitate mediului de afaceri, dar să şi poată face faţă unor potenţiale riscuri”, se arată în documentul citat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul Fiscal: Construcţia bugetară, un „derapaj de proporţii” de la exigenţele stabilităţii

    De asemenea, Consiliul Fiscal identifică „riscuri neobişnuit de ridicate” legate în principal de comportamentul viitor al sectorului privat ca răspuns la modificările recent legiferate ale Codului fiscal cu privire la taxarea muncii (în special transferul contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului în cea a angajatului).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Justiţiei: Infracţiunile de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu, o lege separată

    „Cu privire la infracţiunile de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu, am mandatul din partea ministrului Justiţiei să transmit faptul că Ministerul Justiţiei intenţionează ca aceste două infracţiuni să facă obiectul unui act normativ separat. De aceea nu a formulat un punct de vedere”, a declarat secretarul de stat Mariana Moţ.

    Preşedintele comisiei, deputatul PSD Florin Iordache, a a afirmat că acest articol 297 din Codul penal trebuie reglementat în cel mai scurt timp.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Justiţiei: Infracţiunile de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu, o lege separată

    „Cu privire la infracţiunile de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu, am mandatul din partea ministrului Justiţiei să transmit faptul că Ministerul Justiţiei intenţionează ca aceste două infracţiuni să facă obiectul unui act normativ separat. De aceea nu a formulat un punct de vedere”, a declarat secretarul de stat Mariana Moţ.

    Preşedintele comisiei, deputatul PSD Florin Iordache, a a afirmat că acest articol 297 din Codul penal trebuie reglementat în cel mai scurt timp.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacian Cioloş: „Aud tot mai des politicieni care dau vina pe aşa-zise forte oculte interne sau externe, care ar atenta la stabilitatea ţării”

    Pe Facebook, Dacian Cioloş a scris: Aud tot mai des politicieni care dau vina pe aşa-zise forte oculte interne sau externe, care ar atenta la stabilitatea ţării, confundată, invariabil, cu stabilitatea partidelor aflate la putere si intangibilitatea liderilor acestora. Fac asta, fie din incapacitatea de a propune ceva coerent unei societăţi care doreşte mai mult de la liderii ei politici, fie din pornirea instinctuală de a bloca evolutii care, pentru ei, pot sa însemne mai putina influenţă, mai putina putere sau un acces limitat la resurse. Sunt scenarii cu care, din păcate, mulţi oameni de bună-credinţă rezonează, oameni care iau de bune răspunsuri simpliste, pre-fabricate, de multe ori minciuni, în principal pentru că acestea răspund propriilor temeri.

    Din cauza modului în care s-au făcut reformele în România, o parte a societăţii a suferit constant efectele negative, incertitudinea şi impredictibilitatea aduse de schimbare. Sunt oameni care nu o duc deloc pe roze. Aceasta teama de schimbare, alimentata sistematic de politicieni iresponsabili sau pur si simplu incapabili să gestioneze reformele necesare pentru a aduce rezultate pozitive, a fost speculata, folosită si alimentata electoral, într-un cerc blestemat al fricii şi subdezvoltării.

    O altă parte a societatii asteapta o schimbare fundamentala de abordare in guvernarea ţării, o evolutie structurala a bunastarii generale, nu doar din punct de vedere economic, ci si moral. O dorinta legitima de normalitate, de însănătoşire a mediului social si politic, pe care aceasta parte a societăţii si-o asuma si o cere din ce in ce mai apăsat, inclusiv in strada.

    Aceste doua Românii sunt folosite de cei care vor sa ajungă la putere, prin antagonizare, spunandu-se ca una e de stanga, alta de dreapta, ca una e conservatoare si cealalta progresista, ca una este retrograda, ca cealalata este TeFeL-ista, ca una e religioasă, cealaltă seculară, ca una este naţională, cealaltă mânată condamnabil de interese străine, sau alte etichetari simpliste care sa justifice si sa incadreze în pătrăţele aceste tendinte.

    Eu cred ca nevoia de transformare este atât de mare, ca am ajuns atat de departe de ceea ce putem fi ca societate, incat, daca nu ne asumam toţi, şi “vlădici” şi “opinci”, un efort comun de a pune ţara pe un făgaş normal, o sa fim din nou purtaţi intr-o direcţie sau alta, victime vinovate ale curenţilor din jurul nostru.

    Un remediu pentru cele de mai sus trece printr-un dialog necesar intre cele doua Romanii. Cred ca aceasta este principala misiune a societatii civile in urmatorii ani. Altcumva, mă îndoiesc ca in perioada următoare se va schimba ceva fundamental in abordarea clasei politice. Si nici nu cred ca, prin continuarea confruntarilor si conflictelor politice, putem sa ne asteptam la o evolutie structurală a societatii.

    Noi partide politice sau o reformare a celor existente, ar avea sens numai dacă cei care le reclama îşi asuma şi acest dialog direct cu apropiatii lor, cu vecinii, cu prietenii, dar si cu oamenii care nu sunt în acelaşi curent şi in aceeaşi bulă cu ei. Trebuie sa facem împreuna acest pas, ca societate, ca sa putem spera ca, la un moment dat, va exista si un alt mod de a face politica in România”.

  • Avertisment sumbru de la Banca Transilvania. Ce se va întâmpla cu cursul leu/euro în viitorul apropiat?

     ìÎn sfera pieţei valutare ne aşteptăm la consolidare în trimestrele următoare (nivel mediu anual pentru EUR/RON de 4,60 în 2018 şi 2019, în apropiere de valorile curente), pe fondul incidenţei unor forţe contradictorii: pierderea de competitivitate, riscurile la adresa stabilităţii macro-financiare, pe de o parte; diferenţialul de dobândă (în favoarea RON), pe de altă parte.
     

  • Câţi bani au făcut anul acesta magazinele din mallul AFI Cotroceni

    AFI Europa România a înregistrat un venit operaţional net (NOI) din activele sale generatoare de venit din România de 12,2 milioane de euro, în creştere cu 12,7% comparativ cu perioada similară din 2016. AFI Cotroceni, cel mai mare şi de succes centru comercial din România, a avut un venit operaţional net (NOI) de 8,3 milioane de euro în T1 2017, obţinând rezultate mai mari cu 2,4% faţă de cele înregistrate în T1 2016. 
     
    În prezent, AFI Cotroceni este în proces de finalizare a lucrărilor de extindere prin intermediul cărora suprafaţa închiriabilă totală a centrului comercial va creşte cu 6.500 de metri pătraţi (GLA). Acest nou spaţiu va găzdui în principal brand-ul de fashion Peek&Cloppenburg (P&C), care va deschide un magazin de 5.200 metri pătraţi. În urma lucrărilor de extindere, AFI Cotroceni va avea o suprafaţă închiriabilă totală de aproape 90.000 metri pătraţi.
    Rezultatele AFI Ploieşti continuă să înregistreze creşteri semnificative pentru toţi parametrii. Vânzările retailerilor (cifra de afaceri) s-au apreciat cu peste 12% în T1, în timp ce numărul vizitatorilor din centrul comercial a crescut cu 7%. De asemenea, venitul operaţional net (NOI) a crescut cu 16% în primele trei luni ale anului curent, faţă de perioada similară din 2016, atingând o valoare de 1,2 milioane de euro.  Gradul actual de ocupare a centrului comercial din Ploieşti este de 99%.
    Gradul de ocupare al AFI Park, proiectul de birouri clasa A, care însumează o suprafaţă închiriabilă de 70.000 de metri pătraţi, este de aproape 100%. 
     
    “Rezultatele financiare excelente şi ritmul permanent de dezvoltare economică din România ne oferă ocazia de a ne continua şi extinde proiectele aflate în derulare şi de a investi în unele noi. Este cazul proiectului de 60.000 de metri pătraţi din centrul Braşovului, AFI Braşov – care include un centru comercial şi un proiect de birouri; al celui de 56.000 de metri pătraţi de spatii de birouri clasa A AFI Tech Park din Bulevardul Progresului din Bucureşti şi al primului proiect rezidenţial dezvoltat de AFI Europa România –  AFI City situat pe Bulevardul Bucureştii Noi. De asemenea, continuăm să ne menţinem interesul de a sesiza şi da curs oportunităţilor, fie că va fi vorba despre dezvoltarea de noi centre comerciale sau de proiecte de centre de birouri”, a declarat David Hay, CEO al AFI Europe România.  
    “AFI Properties”, compania mamă a AFI Europe, a publicat rezultatele financiare pentru T1 2017, obţinând un venit operaţional net (NOI) de 21 de milioane de euro, cu 2,5% mai mare decât valoarea înregistrată anul trecut. 
     
    Valoarea totală a activelor AFI Properties este de 1,75 miliarde de euro. Compania deţine 450.000 de metri pătraţi de proprietăţi comerciale.
     
    AFI Properties, prin subsidiarele sale, are în curs de dezvoltare 120.000 de metri pătraţi de proiecte comerciale, care includ: 5 clădiri noi de birouri şi centrul comercial AFI Braşov, cu o suprafaţă închiriabilă totală de 45.000 metri pătraţi (situat în Braşov, România), pe lângă cele 824 de unităţi rezidenţiale din Serbia, Polonia, Letonia şi Republica Cehă.
     

  • INS: Preţurile vor creşte moderat în construcţii şi comerţul cu amănuntul în perioada aprilie-iunie

    În cadrul anchetei de conjunctură din luna aprile 2017, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, o creştere a volumului producţiei (sold conjunctural +16%). Pentru activitatea de fabricare a băuturilor se va înregistra tendinţă de creştere accentuată (sold conjunctural +62%). Pentru preţurile produselor industriale şi numărul de salariaţi se prognozează relativă stabilitate în următoarele trei luni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Între timp, în restul lumii. Sau cum a început Războiul Rece 2.0

    Prin natura sa binară, conflictul tacit dintre Statele Unite ale Americii şi URSS oferea posibilitatea clară de aliniere în spatele uneia dintre cele două superputeri. Putem argumenta, desigur, că multe state nu au avut această opţiune; dar cele care nu se aflau sub o dominaţie evidentă puteau alege. Conflictul din ce în ce mai evident din ultimii ani are însă o structură mult mai complexă, cu mult mai mulţi actori în roluri principale şi mai ales în roluri secundare, iar asta nu poate să aducă decât nesiguranţă şi neîncredere. Un astfel de conflict are, de asemenea, şanse mult mai mici pentru o rezolvare paşnică.

    Scopul final al Rusiei, scriau anul trecut cei de la The Telegraph, este să obţină o serie de acorduri care să întoarcă „înţelegerile injuste” negociate după căderea Uniunii Sovietice. Nu este clar cum ar arăta un astfel de acord, dar există lucruri pe care cei din vest le-ar considera, cu siguranţă, inacceptabile; unul dintre aceste lucruri ar fi eliminarea NATO.

    Experţii ruşi citaţi de aceeaşi publicaţie discutau despre pericolul unui conflict deschis, în condiţiile în care relaţiile diplomatice dintre SUA şi Rusia se află în cădere liberă.

    Punctele fierbinţi sunt multe, dar ies în evidenţă zona baltică, unde NATO şi Rusia s-au acuzat reciproc de intensificarea prezenţei militare; estul Ucrainei, acolo unde Rusia continuă atragerea regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk; Siria, unde ruşii îl susţin pe Bashar al-Assad, iar americanii încearcă să îl dea jos.

    Dar acţiunile Moscovei merg mai departe: Putin încearcă să îşi extindă influenţa în Orientul Mijlociu – anul trecut, ruşii au trimis trupe ce reunesc 500 de militari în Egipt, cu intenţia de a întări relaţiile cu preşedintele Abdel Fattah el-Sisi. Iar răspunsul celor din Orient denotă, parcă, un joc de Tit-for-Tat: Qatar şi-a recăpătat recent apetitul pentru investiţii; în ultimele două luni, cea mai bogată ţară din lume a investit în cea mai mare fermă de păsări din Turcia, în gigantul rus Rosneft şi în compania britanică National Grid Plc.

    Din 2005 şi până acum, Qatar – care are o populaţie mai mică decât Bucureştiul – a strâns 335 de miliarde de dolari în bunuri, transformând Autoritatea pentru Investiţii din Qatar (QIA) în cel de-al 14-lea fond suveran de bunăstare al lumii ca mărime. După mai multe tranzacţii care au adus acţiuni în Hollywood, zona rezidenţială a Londrei, case de modă din Italia şi chiar o echipă de fotbal, numărul acţiunilor întreprinse de QIA a scăzut în 2015 şi 2016. Dar preţul petrolului a început din nou să urce, aşa că finanţiştii din Qatar s-au reapucat de afaceri. Investiţia de 11 miliarde de dolari în Rosneft, spre exemplu, întăreşte poziţia celor din Orientul Mijlociu în Rusia. QIA a mai cumpărat, în iulie, 25% din aeroportul Sankt Petersburg.

    O zi deosebit de importantă a fost 19 martie 2014, cea care a urmat anexării regiunii Crimeea de către Rusia. Discursul lui Putin din acea zi semnaliza schimbarea direcţiei în ceea ce priveşte intenţiile preşedintelui rus. „Ne-au minţit de nenumărate ori, au luat decizii în spatele nostru, ne-au pus în faţa faptelor împlinite”, spunea atunci Putin. „Aşa s-a întâmplat cu extinderea NATO către est, la fel şi cu aducerea infrastructurii militare în apropierea graniţelor noastre.” Putin a avertizat că Rusia nu va mai tolera o astfel de presiune.

    Îndreptându-ne către altă parte a lumii, întâlnim un alt actor cu rol semnificativ în acest conflict: China. Dacă la suprafaţă tensiunile par a avea ca punct central Marea Chinei de Sud şi controlul teritoriilor din zonă, un număr de incidente în ultimele 12 luni au adus în discuţie posibilitatea unei confruntări – fie ea doar pe plan economic – între cele mai mari forţe economice ale lumii: China şi Statele Unite ale Americii. Alegerea lui Donald Trump nu ajută prea mult: acesta „atacă” autorităţile de la Beijing cu fiecare ocazie, încercând să inducă (mai mult forţat) superioritatea americanilor în faţa celor din Asia.

    Ca un act de sfidare, Trump a discutat prin telefon cu liderul Taiwanului, Tsai Ing-wen, o manevră care a atras reacţia vehementă a Chinei (autorităţile de la Beijing nu recunosc statul Taiwan, considerând că teritoriul le aparţine). Este prima dată în ultimii 37 de ani când un preşedinte american discută direct cu preşedintele Taiwanului. Iniţial, ministrul chinez de externe, Wang Yi, declarase pentru postul Phoenix TV că incidentul reprezintă un „mic truc al Taiwanului”, exprimând speranţa că situaţia nu va genera modificări în politica externă a Washingtonului. Ulterior, guvernul de la Beijing a intensificat tonul, avertizând că nu va tolera iniţierea unor relaţii formale între Statele Unite şi Taiwan. „China se opune cu fermitate oricărei interacţiuni oficiale ori contactelor militare între Statele Unite şi Taiwan”, a transmis administraţia de la Beijing. An Fengshan, un purtător de cuvânt al guvernului chinez, a ameninţat recent că atitudinea lui Donald Trump ar putea atrage consecinţe mai grave. „Susţinerea principiului Chinei unitare este fundamentul politic al relaţiilor China-SUA, fiind elementul central de pace şi stabilitate în strâmtoarea Taiwan. Dacă acest fundament este afectat, atunci nu se va mai pune problema dezvoltării sănătoase şi stabile a relaţiilor dintre China şi SUA, urmând să existe efecte grave asupra păcii şi stabilităţii în strâmtoarea Taiwan”, a subliniat An Fengshan.

    Va fi 2017 anul în care acest conflict global se stinge? Greu de crezut. Mai cu seamă vom vedea accentuarea tensiunilor dintre NATO şi Rusia, pe de-o parte, şi Beijing şi Washington pe de altă parte. Alţi actori importanţi, precum Germania, Franţa, Turcia sau statele din Orientul Mijlociu, vor juca de asemenea roluri importante.

    Cât despre România, poziţia noastră pare a fi una secundară; nu trebuie însă uitat că din punct de vedere geografic România se află prinsă la mijloc între est şi vest. Similar, din nou, perioadei de după cel de-al Doilea Război Mondial.

  • BNR: Legea dării în plată şi Legea conversiei, riscuri mai mici pentru stabilitatea financiară

    „Curtea Constituţională a stabilit că Legea dării în plată şi Legea conversiei nu vor afecta activitatea bancară, astfel că acestea reprezintă riscuri mai mici pentru stabilitatea financiară. Sunt, în continuare, riscuri, dar sunt în scădere faţă de 2015”, a spus Liviu Voinea. El a prezentat, marţi, Raportul BNR asupra Stabilităţii Financiare pe anul 2016.

    În ediţia pe 2015 a acestui Raport, legile privind darea în plată şi conversia creditelor reprezentau riscuri de intensitate maximă.

    Un alt risc pentru stabilitatea financiară, dar fără a avea o intensitate extremă, este dat de „incertitudinea construcţiei bugetare”, în contextul schimbărilor politice din aceste zile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro