BusinessMagazin

Tag: spitale

  • MS: În spitalele din Bucureşti sunt internate 46 de victime ale exploziilor din Crevedia

    Ministerul Sănătăţii a anunţat că în spitalele din Bucureşti sunt internate 46 de victime ale exploziilor din Crevedia.

    Informarea a fost făcută imediat după miezul nopţii.

    „În spitalele din Bucureşti sunt internate în acest moment 46 de victime ale exploziilor care au avut loc la o staţie GPL din localitatea Crevedia, judeţul Dâmboviţa”, a anunţat Ministerul Sănătăţii.

    Cei mai mulţi pacienţi sunt la Spitalul Floreasca. Opt pacienţi sunt intubaţi.

    „13 sunt la Spitalul Bagdasar Arseni, 4 la Spitalul de Arşi, 28 la Floreasca, 1 la Elias. 8 pacienţi sunt intubaţi. Cifrele vor fi actualizate pe măsură ce apar noi informaţii”, a precizat MS.

    Anterior, premierul Marcel Ciolacu a anunţat că pe parcursul nopţii patru pacienţi vor fi transferaţi în Italia şi Belgia.

  • Dispreţul tuturor autorităţilor şi al statului pentru viitor: România îşi aruncă copiii la coş. În 20 de ani România a pierdut 140.000 de copii din categoria 0-4 ani şi nimeni nu îşi asumă responsabilitatea pentru un declin care va costa generaţiile viitoare

    Spitalele de stat, care înghit anual de la Casa de Sănătate 13 mi­liarde de lei (2,8 miliarde de euro) şi unde medicii câştigă peste 10.000-15.000 de lei lunar net, au devenit în anumite judeţe doar „o gaură neagră“, o sursă de venituri pentru manageri numiţi politic, pe care nu îi recomandă nimic pentru sistemul sanitar şi o „vacă de muls“ pentru mulţi medici care îşi completează veniturile cabinetelor private prin operaţiile efectuate în spitalele de stat şi care fac gărzile doar pe hârtie.

    ♦ Într-o lume în care toate statele se bat pentru demografie, România asistă nepăsătoare la adevărate drame în spitale şi şcoli – acolo unde se construieşte viitorul ♦ Cu o natalitate în prăbuşire, cu medici care încasează 10.000-15.000 lei lunar, cu asistente medicale ale căror salarii se apropie de cele din Vest, autorităţile dorm, incapabile de reacţie şi de a-şi proteja cetăţenii

    Spitalele de stat, care înghit anual de la Casa de Sănătate 13 mi­liarde de lei (2,8 miliarde de euro) şi unde medicii câştigă peste 10.000-15.000 de lei lunar net, au devenit în anumite judeţe doar „o gaură neagră“, o sursă de venituri pentru manageri numiţi politic, pe care nu îi recomandă nimic pentru sistemul sanitar şi o „vacă de muls“ pentru mulţi medici care îşi completează veniturile cabinetelor private prin operaţiile efectuate în spitalele de stat şi care fac gărzile doar pe hârtie.

    Sistemul de sănătate din multe oraşe din provincie a devenit doar o „capcană“ pentru pacienţi, inclusiv pentru tinere mame care mor în spitale rugându-se ore în şir de medicul de gardă să acţioneze, să le trateze. O nouă tragedie a lovit din nou sistemul sanitar după ce o tânără de 25 de ani însărcinată a murit în spitalul municipal din Botoşani după ore întregi de dureri, în care a rugat medicul de gardă să facă ceva. „Credeţi că se poate face ceva?“ este printre ultimele mesaje trimise de tânăra din Botoşani doctoriţei sale. Un spital cu 110 paturi pe ginecologie şi 10 medici ginecologi. Un spital unde cei doi medici şefi de secţie pe ginecologie câştigă lunar un salariu de 16.000 lei şi respectiv 18.000 lei net, iar la ora 14 sunt la consultaţii în cabinetul privat. Un spital cu un manager numit politic, fost lăcătuş mecanic, care a schimbat mai multe funcţii în instituţiile statului.

    Dramele se ţin lanţ în România, înconjurate de nepăsare, nepăsare care costă vieţi în prezent şi accentuează dramatic declinul demografic. Natalitatea României este în picaj liber. Doar 171.000 de copii s-au născut în România în 2022, cu 13% mai puţini decât în 2021. În Botoşani, spre exemplu, în tot judeţul, doar 3.519 copii s-au născut în 2022, faţă de peste 4.100 cu un an în urmă. În acelaşi timp, şi la nivel naţional, şi în judeţul Botoşani mortalitatea infantilă creşte.

    România are sub 1 milion de copii cu vârsta între 0 şi 4 ani.

    An de an, numărul scade cu câteva zeci-sute de mii de copii, dar aceste cifre nu dau fiori reci autorităţilor, care nu fac politici publice, nu impun protocoale care să fie respectate în spitale, astfel încât tinerii să fie încurajaţi să crească un copil.

    Iar în sănătate, toată agonia pacienţilor se întâmplă sub ochii autorităţilor, de la ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, la Colegiul Medicilor, Direcţia de Sănătate Publică, managerii de spitale, şefii de secţie şi medicii care, în multe cazuri, cheamă pacienţii la privat pentru bani în plus.

    Autorităţile privesc dramele din spitale fără să facă ceva concret. După cazul din Urziceni, când medicul de gardă a trimis o gravidă cu o sarcină fără probleme la un spital mai mare, nu s-au dat decât nişte amenzi şi managerul şi-a dat demisia. Medicul şi asistentele sancţionate, după ce plătesc amenzile, continuă să lucreze în acelaşi spital fără să fie traşi în vreun fel la răspundere.

    Mai mult, conducerea Colegiului Medicilor din România asistă de asemenea la dramele din spitale. „Nu ştiu despre ce e vorba. Nu am primit nicio sesizare oficială despre cazul acesta”, spune Gheorghe Borcean, vicepreşedintele CMR, de altfel medic la rândul său.

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, medic de asemenea, spune că o să aibă o poziţie oficială. Aceasta nu a venit însă până la închiderea ediţiei, în ciuda apelurilor şi insistenţelor ZF. „Avem acum raportul şi am sesizat instituţiile responsabile” este singurul răspuns transmis de ministrul Sănătăţii.

    Rapoarte, sesizări şi amenzi de câteva mii de lei au mai fost date şi în anii trecuţi către spitale şi medici, însă în continuare în 2023 pacienţii mor, deşi cer să li se acorde servicii medicale.

    Medicii au salarii care depăşesc uşor 10.000-15.000 de lei net lunar. În plus, ei îşi mai suplimentează veniturile şi din gărzi. Medicul de gardă din spitalul Botoşani nu a intervenit însă în cazul femeii care s-a plâns ore în şir de dureri groaznice, deşi primeşte bani în plus pentru fiecare gardă făcută. Acest lucru arată faţa unui sistem sanitar lacom, în care pacienţii mor, sunt tragedii de evul mediu şi nimeni nu plăteşte.

  • Spitale doar cu numele. În spitalul din Urziceni nu s-a născut niciun copil în ultimii doi ani

    Niciun copil nu s-a născut în spitalul din Urziceni în 2022 şi în 2023, arată datele de la Casa Judeţeană de Asigurări, transmise la solicitarea ZF.

    Situaţia este similară şi în spitalul din Ţăndărei, din acelaşi judeţ, ceea ce ridică întrebarea cum se justifică salariile medicilor şi ale asistentelor. Doar la spitalele din Slobozia şi Feteşti s-au decontat naşteri în ultimii doi ani.

    Săptămâna trecută, o femeie a născut pe trotuarul din faţa spitalului Urziceni, asistată de medicii de pe ambulanţă chemaţi de angajaţii spitalului, deşi în unitatea medicală, teoretic, exista medic de gardă. Inclusiv un medic ginecolog apare în structura spitalului. Salariile medicilor ajung chiar şi la 15.000 de lei net lunar, cumulat din gărzi şi sporuri.

    „În multe spitale din România nu se face asistenţă medicală, ci Casa decontează servicii fictive pentru a întreţine 170-200 de angajaţi în spitale care nu fac servicii medicale“, a spus pentru ZF deputatul USR Emanuel Ungureanu, vicepreşedintele comisiei de sănătate din Camera Deputaţilor.

    „Există şi o responsabilitate a Casei de Asigurări. De ce finanţează un spital care nu face servicii medicale sau face unele fictive? Din informaţiile pe care le am, Casa de Sănătate plăteşte în foarte multe locuri foi, nu servicii reale pentru pacienţi.“

  • Marcel Boloş: Ştim sigur că în 2027 vom avea spitale noi în orice colţ al ţării

    „Deşi sună brutal, realitatea este că transformarea sistemului de sănătate românesc se produce lent, discontinuu şi fragmentat, iar asta ne pune în situaţia de a fi printre statele UE cu cel mai mare număr al deceselor care ar fi putut fi evitate. Când am venit în MIPE infrastructura spitalicească nu era în Programul Sănătate 2021-2027, chiar dacă suntem în situaţia în care mai multe spitale publice se află într-un stadiu avansat de uzură, iar în ultimii 25 de ani s-au construit prea puţine spitale publice, cu atât mai puţin spitale publice de anvergură.

    Acum, ştim sigur că în 2027 vom avea spitale noi în orice colţ al ţării. În logica măsurilor pentru a obţine rezultate în domeniul sănătăţii, ordonanţa de astăzi stabileşte măsurile necesare implementării proiectelor de infrastructură spitalicească ce vor fi finanţate din fonduri europene. Vorbim despre unele dintre cele mai aşteptate investiţii, care vor asigura acces la servicii medicale de calitate pentru milioane de români. Mai mult, avem parte de o premieră care ne deschide perspectivele pentru viitoarele investiţii strategice în infrastructură, odată ce am făcut posibilă combinarea finanţării din fonduri externe nerambursabile cu împrumutul BEI. Cele două priorităţi din Programul Sănătate la care face referire ordonanţa adoptată de astăzi înseamnă cel puţin 7 spitale mari (judeţene, monospecialitate sau centre de transplant) nou construite şi dotate şi alte 20 spitale publice municipale şi orăşeneşti construite sau reabilitate şi dotate. Până la finalul anului, contractele de finanţare pentru toate aceste spitale vor fi încheiate, astfel încât să avem suficient timp pentru derularea procedurilor specifice unor investiţii de o asemenea importanţă şi anvergură”, a declarat ministrul Marcel Boloş.

    Actul normativ stabileşte cadrul general privind metodologia şi criteriile de selecţie pentru proiectele de investiţii publice din domeniul sănătăţii, care sunt aprobate de către Comitetul de Monitorizare a Programului Sănătate, la propunerea Autorităţii de Management pentru Programul Sănătate pe baza criteriilor-cadru stabilite în ordonanţă.

    Valoarea eligibilă finanţată din Programul Sănătate pentru investiţii în infrastructuri spitaliceşti noi – spitale judeţene/ judeţene de urgenţă; spitale monospecialitate – unităţi sanitare cu paturi este de minim 5 milioane euro şi maxim 500 milioane euro şi includ lucrări de extindere/modernizare/reabilitare pentru clădiri, inclusiv lucrări de conectare/extindere /modernizare/reabilitare la clădiri existente şi dotare cu echipamente medicale specifice, inclusiv măsuri de tranziţie verde şi digitalizare, precum şi lucrări de construcţii noi, inclusiv dotarea cu echipamente medicale specifice inclusiv măsuri de tranziţie verde şi digitalizare.

    Pentru investiţiile de mică amploare în infrastructura publică a spitalelor orăşeneşti şi municipale – unităţi sanitare cu paturi, valoarea eligibilă este stabilită pe categorii de investiţii specifice, respectiv lucrări de modernizare/reabilitare şi dotare, extindere la construcţiile existente, inclusiv lucrări de conectare la clădiri existente, lucrări de construcţii noi şi dotare, minim 5 milioane euro şi maxim 75 milioane euro pentru unităţile sanitare cu paturi municipale şi lucrări de modernizare/reabilitare şi dotare, extindere la construcţiile existente, inclusiv lucrări de conectare la clădiri existente, lucrări de construcţii noi şi dotare, minim 5 milioane euro şi maxim 45 milioane euro pentru unităţile sanitare cu paturi orăşeneşti.

    „Un aspect important care va asigura continuitatea implementării proiectelor este că alocarea totală a proiectelor poate fi actualizată ca urmare a creşterii preţurilor la materiale şi/sau la utilităţile publice, dacă prin lege se prevede astfel, sau majorată în limita unui procent de maxim 20%. În plus, beneficiarii proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabilă precum şi de împrumuturi contractate cu Instituţiile Financiare Internaţionale vor fi obligaţi să asigure eventualele lucrări de mentenanţă şi reparaţii curente după finalizarea implementării acestora pentru o perioadă de cel puţin 5 ani”, arată MIPE.

    „Am stabilit criterii transparente de selecţie a proiectelor care vor fi finanţate aceste fonduri, valoarea eligibilă pentru fiecare categorie de proiect, solicitanţii eligibili, regulile pentru contractarea asistenţei financiare rambursabile şi contribuţia proprie a beneficiarilor. Odată cu reglementările adoptate astăzi, putem spune că intrăm în linie dreaptă către realizarea acestor investiţii de aproape de 2 miliarde de euro în spitalele româneşti”, a completat domnul ministru Boloş.

    Programul Sănătate, aprobat la sfârşitul lunii noiembrie de Comisia Europeană, este un program multifond ce dispune de o alocare totală de valoare de 5,8 miliarde de euro ce cuprinde finanţare Fondul European de Dezvoltare Regională şi Fondul Social European, precum şi o componentă de împrumut de 2 miliarde de euro, realizat prin intermediul Băncii Europene de Investiţii. Separat de Politica de Coeziune, prin Componenta 12 dedicată sănătăţii, prin Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă vor fi alocate 2,45 miliarde de euro pentru dezvoltarea capacităţii pentru gestionarea fondurilor publice în sănătate (70 mil. euro), dezvoltarea capacităţii pentru realizarea investiţiilor în sănătate (30 mil. euro), creşterea capacităţii pentru managementul serviciilor şi resurselor umane din sănătate (80 mil. euro), investiţii în infrastructura prespitalicească (314 mil. euro) şi infrastructură în infrastructura spitalicească (1,9 mld euro).

  • Pagube considerabile provocate de cutremurul care a lovit Aradul marţi seară

    Cutremurul care a lovit Aradul a provocat pagube considerabile în clădirile unor spitale. Pereţii secţiei de oncologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă s-au fisurat.

    Conform unei informări transmise miercuri de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, ca urmare a cutremurului de marţi seară, s-au înregistrat fisuri uşoare ale pereţilor din holul clădirii în care funcţionează Secţia Clinică Oncologie Medicală, fisuri cu căderi de tencuială pe holul unei clădiri din fostul Spital Municipal, iar cea mai afectată clădire a fost cea din localitatea Ghioroc, în care funcţionează Compartimentul de Îngrijiri Paliative.

    ,,În cursul serii de ieri au avut loc primele evaluări ale avariilor produse de cutremur. Directorul Administrativ a verificat fiecare clădire în care s-au înregistrat fisuri la nivelul pereţilor, pentru a ne asigura că vieţile pacienţilor şi a personalului unităţii nu sunt puse în pericol. Cele mai mari probleme au fost înregistrate la clădirea din localitatea Ghioroc unde au apărut fisuri în mai multe încăperi, inclusiv într-o sală ai cărei pereţii erau acoperiţi cu faianţă. A fost afectat şi un salon însă, din fericire, nu au fost persoane rănite. În perioada următoare se va efectua o expertiză pentru a stabili exact pagubele precum şi modalitatea de intervenţie asupra acestei clădiri”, a declarat ec. Florina Ionescu, managerul SCJU Arad.

    Un cutremur cu magnitudinea 5,3 a avut loc marţi seară în Arad. Seismul a fost urmat de mai multe replici, dintre care cel mai puternic de 3,2.

     

  • Tehnologie vestică pentru spitalele româneşti

    Într-o industrie în care tehnologiile şi inovaţiile lansate nu au ca scop doar eficientizarea muncii unor echipe, ci au cel mai important rol – acela de a salva vieţi, Siemens Healthineers vine cu un portofoliu de produse care se adresează atât mediului public, cât şi celui privat: tehnologii de ultimă generaţie, dar şi cu o bogată tradiţie în spate. Cu ce inovaţii îşi propune compania să aducă spitalele româneşti la nivelul celor din Vest?

     

    „În fiecare zi, medicii iau sute de decizii care influenţează starea de sănătate a pacienţilor. Acest proces devine din ce în ce mai dificil pe măsură ce cantitatea de date disponibile pentru a stabili un diagnostic creşte.

    Pentru a depăşi această provocare, noi, în calitate de furnizori de echipamente medicale de ultimă generaţie, suntem driverii transformării digitale a imaginilor, având drept scop final îmbunătăţirea îngrijirii pacienţilor şi oferirea de rezultate mai bune cu o eficienţă sporită”, spune Claudia Oanea, managing director, Siemens Healthineers România, companie care a încheiat anul 2021, ultimul pentru care au fost furnizate informaţii, cu o cifră de afaceri de 45 de milioane de euro. Potrivit ei, portofoliul Siemens Healthineers este unul care acoperă întreaga sferă a pieţei de imagistică medicală, de la echipamente de tip C-Arm şi echipamente de radiologie mobilă, la echipamente de radiologie fixă, de scopie-grafie, medicină nucleară, computer tomografie, angiografie şi rezonanţă magnetică. „Prin urmare, nu avem un profil ţintă al unui anumit tip de reţea medicală, fiindcă portofoliul se pliază pe orice tip de client, astfel încât orice unitate medicală este un potenţial client.” În materie de imagistică medicală, în general, Claudia Oanea susţine că tendinţa care se manifestă clar este către transformarea digitală, ceea ce se traduce prin utilizarea tot mai intensă a inteligenţei artificiale, atât pe zona de diagnostic, cât şi în cea de reconstrucţie de imagini, ajungând până la a reinventa fizica, acolo unde ea şi-a atins limitele, cum este în cazul tomografiei, „unde Photon Counting-ul, noua tehnică ce echipează sistemul Naeotom Alpha (care reinventează tehnica CT oferind imagini de înaltă rezoluţie, cu vizualizarea leziunilor de mici dimensiuni şi a celor mai fine detalii pentru un diagnostic cât mai precis, la doze minime de radiaţie – n. red.) este cea mai recentă revoluţie în domeniu”, detaliază ea.

    „Dincolo de această dinamică a industriei, uitându-ne la provocările de zi cu zi, fiecare proiect are specificul lui şi ne determină să căutăm mereu soluţia potrivită. Orice proiect presupune un mod de gândire «out of the box» din partea întregii echipe, fiindcă fiecare client este diferit, fiecare locaţie impune constrângeri care la o primă vedere par insurmotabile, dar pe care reuşim să le depăşim întotdeauna, astfel încât fiecare echipament instalat ajunge să aibă o poveste a lui.” Ea spune că un parteneriat care să fie mereu o relaţie „win-win” atât pentru companie cât şi pentru client poate fi dezvoltată ascultând nevoile acestuia şi există soluţii la îndemână pentru provocările apărute. 

    Tehnologie pentru terapii variate

    Arii medicale acoperite de tehnologiile Siemens Healthineers:

    ŒImagistica de Diagnostic (DI), care contribuie la realizarea eficientă şi calitativă a diagnosticului, scop pentru care Siemens Healthcare pune la dispoziţia furnizorilor de servicii medicale echipamente de tomografie computerizată, rezonanţă magnetică, imagistică moleculară, radiologie şi imagistică IT;

    Terapii avansate (AT), care ajută la efectuarea de proceduri terapeutice avansate, pentru care furnizorii de servicii medicale pot achiziţiona echipamente pentru domeniul Cardiologiei, imagisticii Intervenţionale, oncologiei şi chirurgiei;

    ŽUltrasunete (US) – echipamente performante în ultrasonografie care, printr-o tehnică neinvazivă şi tehnologii avansate, au o largă aplicaţie atât în rutina de zi cu zi cât şi în sfera oncologică.

    Privat vs. Public

    Piaţa echipamentelor medicale este una în care tehnologia şi inovaţia fac diferenţa, subliniază Claudia Oanea. Vorbind despre diferenţele dintre piaţa locală de echipamente medicale versus cea globală, executiva observă că fiecare ţară are comportamentul său şi este dificil de făcut o comparaţie între acestea. „Vorbim, în esenţă, de două segmente de piaţă în orice ţară: segmentul public şi segmentul privat. Si de aici încep diferenţele.”

    Zona privată, explică ea, este diferită de la ţară la ţară şi dezvoltată în acord cu legislaţia locală. „Sunt ţări în care sistemul privat nu este foarte dezvoltat pentru că sistemul de asigurări medicale este foarte bine pus la punct şi, în consecinţă, pacienţii accesează acest tip de servicii.” În România, Oana spune că piaţa de imagistică medicală şi terapie oncologică este în plină dezvoltare, indiferent că vorbim de segmentul privat sau de cel de stat. „Se ştie că în România segmentul privat s-a dezvoltat foarte mult ca alternativă la un sistem public precar. Mai mult, în mediul privat se doreşte din ce în ce mai mult performanţa ca diferenţiator şi atunci, este evident că este nevoie şi de echipamente medicale pe măsură.” Totodată, Claudia Oanea spune că asistăm la o infuzie de capital din partea Uniunii Europene care are ca scop fix dezvoltarea sistemului medical din România, cu modernizarea spitalelor, a ambulatoriilor, cu susţinerea programelor naţionale de luptă împotriva cancerului. „Toată această strategie aduce cu ea şi achiziţia de echipamente medicale performante.” România, adaugă ea, este totuşi o ţară care are un potenţial imens în ceea ce priveşte investiţiile, iar echipamentele de înaltă tehnologie sunt deja cele mai solicitate, având aportul şi susţinerea unui nivel înalt de profesionalizare a domeniului, fie că vorbim despre medici sau tehnicieni. „Aceşti profesionişti, prin ceea ce fac zilnic, îmbunătăţesc viaţa pacientului şi contribuie la o stare mai bună de sănătate a acestuia oferind un diagnostic rapid, dar şi precis, având la îndemână tehnologii de ultimă oră, inclusiv unele recent lansate la nivel mondial. Aşadar, unităţile medicale din România folosesc echipamente şi tehnologii de ultimă generaţie, precum tehnologiile Deep Resolve în cazul rezonanţei magnetice, prin care se obţin imagini de înaltă calitate în timp extrem de scurt cu ajutorul inteligenţei artificiale, dar şi tehnologii de computer tomografie care au la bază abordări care reinventează fizica.” În ceea ce priveşte aparatura marca Siemens Healthineers instalată de companie în spitalele din România, executiva spune că este dificil să delimiteze piaţa publică de cea privată, „fiindcă clienţii noştri sunt unităţile medicale, oricare ar fi tipul acestora”. În acest moment, există peste 1.800 de echipamente Siemens Healthineers folosite pe plan local, la care se adaugă un număr de aproximativ 1.000 de ecografe. „Este de remarcat însă că în această piaţă, echipamentele de raze X, care echipează în special unităţi publice, sunt în număr de aproximativ 700, în timp ce echipamentele de tomografie computerizată sunt în număr de aproximativ 300, iar echipamentele de rezonanţă magnetică sunt aproximativ 170. Aici vorbim doar de echipamentele Siemens Healthineers.” Potrivit ei, compania pe care o conduce deţine cam 40% din piaţa locală de echipamente medicale.

    Pentru viitor, executiva spune că obiectivele Siemens Healthineers România sunt cele ale întregii companii Siemens Helathineers. „Poate că ce ne dorim să punctăm mai bine pe piaţă din România este faptul că noi ca entitate nu suntem doar un vânzător de echipamente, ci un partener strategic în oferirea de soluţii pentru pacienţi. Şi ne dorim ca aşa cum în alte ţări se vede pregnant acest lucru, el să devină vizibil şi în România.” Deja, spune ea, în ultimii ani compania a crescut pe pieţele adiacente prin achiziţii „şi combinaţia transformatoare dintre Siemens Healthineers şi Varian”. În timpul fazei „New Ambition”, continuă Claudia Oanea, „ne vom concentra asupra acestor priorităţi strategice: valorificarea nucleului puternic în imagistică şi robotică pentru a ne extinde relevanţa în îngrijirea cardiovasculară şi neurovasculară”.

    Evoluţia locală, mână-n mână cu cea internaţională

    1905 – A fost fondată „Societatea Română de Electricitate Siemens – Schucker Societate Anonimă“ pentru producerea de curent de înaltă tensiune. De atunci, concernul Siemens a fost o prezenţă activă pe piaţa din România şi s-a dezvoltat în domeniile sale principale de activitate: electrificare, eutomatizări,  digitalizare;

    1923 – Este lansat în România domeniul Healthcare al Siemens;

    1995 – Ia fiinţă Siemens Tehnică Medicală SRL;

    2000 – În vederea extinderii prezenţei concernului în România, a fost înfiinţată societatea Siemens SRL;

    2014 – Concernul Siemens AG a decis ca Divizia Healthcare să devină o „companie în cadrul unei alte companii”, în vederea atât a unei flexibilităţi mai mari în desfăşurarea activităţii cât şi a întăririi identităţii;

    2015 – Se naşte Siemens Healthcare GmbH, cu sediul în Germania, la Erlangen, cu acţionariat 100% SIEMENS AG şi management separat;

    2016 – În luna mai, compania nou creată a primit un nou brand şi logo: Siemens Healthineers;

    În România, entitatea juridică Siemens Healthcare SRL a fost creată la 1 iunie, cu sediul central în Bucureşti şi puncte de lucru în Cluj, Timişoara, Iaşi, Târgu-Mureş, Braşov şi Craiova;

    2022 – Conducerea Siemens Healthineers este preluată, pe plan local, de Claudia Oanea.

    *Organizaţiile locale de vânzări şi service la nivel global ale Siemens Healthcare GmbH sunt denumite Unităţi Regionale şi sunt separate juridic faţă de Unităţile Regionale ale Siemens AG.

    Accentul pe R&D

    Una dintre zonele pe care Siemens Healthineers pune un accent special este cercetarea, compania având numeroase parteneriate academice cu cele mai mari universităţi din lume, dar şi un departament intern de R&D care are rolul de a aduce pe piaţă tehnologii inovatoare care pot ajuta din punct de vedere medical, „fiind implicit mereu în slujba pacientului”. Executiva aduagă că cercetătorii de la Siemens Healthineers din diverse locaţii din întreaga lume sau cei care colaborează cu Siemens Healthineers şi care aparţin unor universităţi de renume caută noi soluţii inovatoare, pe bază de inteligenţă artificială şi nu numai, prin care pacientul să beneficieze de investigaţii şi tratamente unice. „Gândiţi-vă ce ar însemna ca, prin intermediul inteligenţei artificiale, să se modeleze exact felul cum se comportă dezvoltarea anormală şi continuă a unor celule neoplazice pentru a prezice astfel care este tratamentul ce va opri această reproducere şi va vindeca cancerul! Este o idee utopică, ce încă nu îşi are expresie în activitatea de zi cu zi, dar este cu adevărat un deziderat spre care tindem.”

    Dezvoltând informaţiile despre portofoliul de produse al companiei, executiva notează că Siemens Healthineers, împreună cu compania Varian, un nou membru al grupului (compania fiind achiziţionată acum un an) şi lider in radioterapie, oferă un portofoliu larg de echipamente medicale. Primul segment pe care îl menţionează, „fiind lideri mondiali”, este diagnosting imaging, adică echipamente de rezonanţă magnetică, computer tomografie, aparate de radiologie, mamografie, soluţii de digitalizare integrată, imaging software şi IT. „Se adaugă apoi echipamentele de ultransonografie – avem aici ecografe pentru diverse specialităţi medicale, echipamente pe care le numim Advanced Therapies – Angiografe, C-arms, robotică endovasculară, soluţii de imagistică pentru radioterapie – referindu-se specialităţilor de radiologie intervenţională, cardiologie, chirurgie şi oncologie.”

    Un alt segment pentru care compania are echipamente este partea de diagnostic de laborator şi medicină moleculară. „De asemenea, complementar, avem şi echipamentele de tip Point of Care. Şi de un an, echipamentele Varian, echipamente care vin să închidă cercul de diagnostic prin tratament. Vorbim aici de acceleratoare, echipamente cu ajutorul cărora pacienţii oncologici pot face radioterapie.”

    O altă tehnologie destul de recent introdusă pe piaţă este BioMatrix, „pe care o regăsim pe o gamă mare de sisteme de rezonanţă magnetică”, şi care, potrivit ei, permite sistemului de rezonanţă magnetică să se adapteze pacientului şi nu invers, cum era până acum, când pacientul trebuia să se adapteze echipamentului.

    Executiva aminteşte totodată şi de cea mai completă tehnică de reconstrucţie pe bază de reţele neuronale (Deep Learning pe baza de Deep Neuronal Network). „Este cunoscut că RM-ul este expertul compromisului: imagini de mare rezoluţie se puteau obţine numai cu un timp lung de scanare, în timp ce o examinare rapidă însemna renunţarea la o bună rezoluţie spaţială a imaginii. Acum, tehnica Deep Resolve, compusă din mai multe opţiuni – Deep Resolve Gain, Deep Resolve Sharp, Deep Resolve Boost şi Deep Resolve Swift Brain – fac ca timpul de scanare să fie extrem de mic, cu beneficiu major pentru pacient, care nu trebuie să zăbovească mult într-un tunel care implică un disconfort, păstrând o rezoluţie crescută a imaginii, ceea ce se traduce prin posibilitatea unui diganostic de certitudine, evidenţiind patologii care poate până acum nu erau vizibile sau erau greu de pus în evidenţă.” Mai mult, ea spune că Deep Resolve Swift Brain este prima tehnică ce permite scanarea completă, cu toate secvenţele necesare, a creierului unui pacient, la RM, în urgenţă, în numai două minute – până acum RMN-ul nefiind parte a serviciului de urgenţă.

    Carte de vizită 

    Claudia Oanea, managing director, Siemens Healthineers România

    ŒCu pregătire medicală şi 20 de ani de activitate în domeniul sănătăţii, atât în sectorul farmaceutic, cât şi în cel al serviciilor medicale, Dr. Claudia Oanea are o experienţă solidă în management strategic, operaţional şi organizaţional, dar şi în procese de due diligence, achiziţii de companii şi integrarea acestora, procese de joint venture, management al performanţei şi schimbării;

    A preluat conducerea Siemens Healthineers Romania în luna ianuarie 2022. Anterior, a ocupat funcţii de conducere, atât în business development, cât şi în operaţiuni şi strategie în companii mari din domeniul sănătăţii;

    ŽEste absolventă a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, specializarea Medicină Generală şi, de asemenea, deţine diplome în Project Management de la The Open University şi de Pharmacy la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova.

    „Nu există nu pot!”

    Claudia Oanea este de profesie medic şi, de-a lungul carierei, a acumulat 20 de ani de activitate în domeniul sănătăţii, atât în sectorul farmaceutic, cât şi în cel al serviciilor medicale. Ea a venit la cârma operaţiunilor locale ale Siemens Healthineers România la începutul anului trecut, după ce, anterior, a ocupat funcţii de conducere atât în business development, cât şi în operaţiuni şi strategie în companii mari din domeniul sănătăţii. Absolventă a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, specializarea Medicină Generală, deţine, de asemenea, o serie de diplome în Project Management de la The Open University şi de Pharmacy la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova.  Întrebată despre cele mai importante reuşite pe care le-a înregistrat de-a lungul carierei, spune că îi este greu să vorbească despre acestea pentru că i-ar fi greu să le ierarhizeze. Pentru ea „reuşitele sunt reuşite, indiferent de cum sunt ele, mai mari sau mai mici”. Până la urmă, continuă Oanea, ce e o reuşită mare pentru sine poate fi considerată insignifiantă pentru cei din jur. „Şi totuşi, aş încerca să înglobez toate reuşitele mele într-o imagine globală şi o trăire pe măsură – de împlinire şi satisfacţie – care este reprezentată de tot ceea ce este vizibil atunci când privesc în urmă: organizaţii care au crescut odată cu mine, în care contribuţia mea s-a concretizat prin existenţa de astăzi a laboratoarelor, a centrelor medicale şi spitalelor deschise, a companiilor achiziţionate şi integrate, a oamenilor cu care am crescut dar pe care i-am şi crescut, şi care astăzi sunt persoane de referinţă în piaţă în care activăm, a aprecierilor pe care şi astăzi, după atâta timp le primesc, şi a amintirilor pe care le rememorez cu oamenii cu care am interacţionat şi alături de care le-am creat în acele timpuri.” La capitolul lecţii spune că a învăţat multe, şi poate unele nu tocmai uşoare, „dar pe principiul «ce nu te dărâmă te face mai puternic», mulţumesc în fiecare zi pentru toate aceste lecţii pentru că ele m-au adus la a fi omul de astăzi”. Privind retrospectiv, consideră că cea mai dura lecţie, dar şi cea mai puternică, a fost lecţia răbdării, „a-i da timpului timp”. „Poate părea ciudat ce spun, dar fiind o persoană extrem de dinamică şi luptătoare a fost extrem de greu să accept că nu suntem toţi la fel, că fiecare are propriul mod de a fi şi că doar prin răbdare şi înţelegere putem construi ceea ce ne-am propus. Şi lecţia asta nu a fost o simplă întâmplare într-un timp delimitat, ci a fost un proces continuu, întins pe mulţi ani. Şi chiar şi azi, când cred că am învăţat-o destoinic, mai am momente când parcă trebuie să mă regrupez. Şi o fac, desigur, pentru că scopul este cel care dictează.”

    Claudia Oanea crede cu tărie că unui lider nu trebuie să-i lipsească nicicum onestitatea şi viziunea sau capacitatea de a anticipa. „Viziunea, pentru că doar aşa poate fi cu un pas înainte, şi astfel, organizaţia să-l urmeze. Capacitatea de a anticipa, tocmai pentru că trebuie să ştii să previi; nu-ţi poţi permite să pui în pericol organizaţia. Iar onestitatea, pentru că în accepţiunea mea este cea care aduce după sine încrederea, respectul, comunicarea şi toate celelalte ingrediente necesare unei bune relaţionări în interiorul organizaţiei dar şi în exterior.” Ea consideră că indiferent unde te afli, indiferent de tipul de discuţii pe care le ai, oamenii te văd şi te simt. „Şi dacă nu eşti onest cu ei, ai pierdut întreaga lor atenţie şi încredere. Nu mai văd în tine un exemplu, ci doar un simplu vorbitor.” Onestitatea, adaugă Claudia Oanea, îţi mai aduce un lucru incredibil, pe care ea însăşi l-a probat în decursul timpului: reducerea la jumătate a argumentelor. „Dacă oamenii ştiu şi simt că de fiecare dată îi tratezi cu onestitate, ei capătă încredere şi atunci când ai nevoie să transmiţi un mesaj sau să creezi ceva nou nu ai nevoie de atât de multe argumente să-i convingi, pentru că îl ai pe cel mai important: încrederea.”

    Ea se consideră un lider democrat, şi asta nu pentru că sună bine, ci pentru că încurajează extrem de mult comunicarea, exprimarea ideilor şi găsirea celor mai bune soluţii prin intermediul oamenilor din organizaţie. „Nu sunt nici pe departe o individualistă; nici ca om, nici ca lider. Îmi place să scot din oameni tot ce au ei mai bun, să-i văd că se dezvoltă, că devin mult mai încrezători în ei, şi astfel încep să fie proactivi, să vină cu idei, cu soluţii. Îmi place să creez echipe, să creez climatul acela în care vii de drag la serviciu şi nu pentru că nu ai încotro. Sunt mereu în mijlocul lor şi petrec mult timp comunicând, vorbind şi împărtăşind cu ei idei, concepte, soluţii.” În ceea ce priveşte echipa, spune că îi place să se înconjoare de oameni destoinici, ambiţioşi, loiali şi principiali. „Sunt un om care ofer şi îmi place să primesc loialitate. Iar principialitatea este pentru mine valoarea de căpătâi. Dacă nu o ai, nimic altceva nu poate fi construit, pentru că se va nărui imediat la prima lipsă de principialitate.” Spune că nu ar tolera niciodată minciuna şi trădarea, „dar şi ele la rândul lor vin din principialitate. Şi ne întoarcem de unde am plecat. Aşa cum spunea Corneliu Coposu: «Negociem orice dar nu negociem principii».” Întrebată cum şi-ar defini, într-o sintagmă, întregul parcurs profesional, a ales un citat din Nicolae Iorga: „Înţelepciunea vieţii e simplă: fă ca pe unde ai trecut tu să fie mai bine decât înainte”. În ceea ce priveşte viziunea pentru noua generaţie, Claudia Oanea spune că, indiferent de domeniul în care îşi doreşte să-şi creeze carieră, unui tânăr aflat la început de drum i-ar transmite acelaşi mesaj pe care l-a primit şi ea la vremea copilăriei, când începea să se gândească la ce îşi dorea să fie când va fi mare, şi care a ghidat-o pe tot parcursul vieţii şi nici astăzi nu a renunţat la el: „Nu există «nu pot»!”   

  • Ciucă: Infrastructura spitalicească din România are nevoie de investiţii şi de dotări

    Infrastructura spitalicească din România are nevoie de investiţii şi de dotări la cele mai înalte standarde, afirmă premierul Nicolae-Ionel Ciucă, după ce a vizitat Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Sfânta Maria Iaşi.

    „Mi-am început deplasarea la Iaşi cu vizita la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Sfânta Maria”, care tratează anual peste 100.000 de copii, aproximativ 60% din pacienţii din întreaga regiune de nord-est a ţării şi din Republica Moldova. M-am bucurat să văd că amplul proces de reabilitare, modernizare şi dotare este aproape de finalizare, iar investiţia de aproape 130 de milioane de lei din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional, va oferi condiţii mai bune de tratament copiilor şi tinerilor care au nevoie de îngrijiri medicale. Spitalul, care funcţionează deja ca unul regional, va avea un bloc operator nou cu cinci săli de operaţii, numărul de paturi de la Unitatea de Primiri Urgenţe va creşte de la cinci la 35”, a scris Ciucă pe Facebook.

    Potrivit premierului, devotamentul şi empatia celor aproximativ 1.200 de profesionişti din domeniul medical sunt impresionante.

    Chiar şi în perioada de reabilitare a spitalului, echipa medicală a continuat să acorde asistenţă sanitară, fiind ocupate în mod constant 480 din cele 650 de locuri.

    „Am discutat cu managementul Spitalul Sfânta Maria şi despre dotările de care are nevoie Compartimentul de Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi Arşi din cadrul unităţii sanitare. Sprijinul guvernamental pentru dotarea cu echipamente medicale şi instrumentar necesar acestui compartiment este în curs de derulare, prima parte a celor 18 milioane de lei din fonduri guvernamentale a fost deja virată pentru a remedia problemele pe care mi le-a semnalat doamna doctor Sidonia Susanu, la întâlnirea avută în luna ianuarie. Felicit managementul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii “Sfânta Maria”, Consiliul Judeţean şi autorităţile locale pentru cum au reuşit să atragă şi să valorifice fonduri europene şi guvernamentale! Infrastructura spitalicească din România are nevoie de investiţii şi de dotări la cele mai înalte standarde. Recent, au fost semnate contracte de finanţare pentru opt din cele 27 de unităţi medicale sau spitale publice care vor fi unele construite, altele renovate şi dotate prin finanţare consistentă de peste 2 miliarde de euro asigurată din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Sunt investiţii aşteptate de noi toţi pentru că cetăţenii au nevoie de servicii medicale de calitate şi spitale mai sigure”, adaugă prim-ministrul.

  • Rafila: Au fost semnate contractele pentru construirea a trei spitale

    Au fost semnate contractele pentru construirea a trei spitale: Institutul Regional de Oncologie din Timişoara, Spitalul Municipal din Lugoj şi o nouă maternitate în Arad, anunţă ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila. 

    Potrivit acestuia, măsura este un pas important pentru sistemul medical din Banat.

    „Astăzi semnăm contractele de finanţare. În spatele lor sunt şi sumele integrale pentru finanţarea acestor trei obiective de investiţii: Institutul Regional de Oncologie Timişoara, Spitalul Municipal din Lugoj, iar în judeţul Arad o nouă maternitate. Sunt 2,5 miliarde de lei pentru aceste trei obiective: jumătate la Institutul Oncologic din Timişoara şi jumătate la celelalte două obiective. Cu siguranţă ele se vor finaliza”, a spus ministrul: https://www.facebook.com/watch/?v=1622290331530674&extid=NS-UNK-UNK-UNK-IOS_GK0T-GK1C&mibextid=1YhcI9R&ref=sharing

    Finanţarea de 2,5 miliarde de lei este realizată prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

     

  • Şapte spitale din Capitală vor fi dotate cu sisteme de detecţie şi alarmare în caz de incendiu

    Şapte spitale din Capitală, administrate de ASSMB, vor avea instalaţii şi sisteme de ventilare moderne şi urmează să fie dotate cu sisteme de detecţie, semnalizare şi alarmare în caz de incendiu. Investiţiile se ridică la peste 60 de milioane de lei.

    În toate cele 7 spitale vor fi realizate şi lucrări de reabilitare a instalaţiilor electrice, de extindere şi modernizare a instalaţiilor de stingere.

    Lucrările sunt necesare în vederea obţinerii Autorizaţiei de Securitate la Incendiu, a anunţat vineri Nicuşor Dan, primarul general al Capitalei.

    Conform acestuia, ASSMB a publicat în SEAP anunţurile de licitaţie deschisă pentru contractarea serviciilor de proiectare şi execuţie a lucrărilor pentru trei dintre spitale: Sfântul Luca, Nicolae Malaxa şi Sfânta Maria.

    Pentru alte patru unităţi sanitare, Spitalul „Prof. Dr. Theodor Burghele”, Spitalul de Nefrologie „Dr. Carol Davila”, Spitalul Clinic „Filantropia”, Spitalul Clinic Colţea, anunţurile de licitaţie urmează să fie publicate în SEAP în cursul săptămânii viitoare.

    Valoarea totală estimată a lucrărilor se ridică la 60,04 milioane de lei.

  • O nouă problemă mondială afectează pe toată lumea. De data asta, tinerii sunt cei afectaţi şi ei suferă tot mai mult. Statul nu face nimic ca să-i ajute, iar părinţii sunt tot mai disperaţi

    În Europa şi America de Nord depresia, anxietatea şi alte forme de tulburări mintale sunt în creştere în rândul  tinerilor. În unele ţări este în creştere şi numărul sinuciderilor sau al încercărilor de sinucidere în rândul persoanelor tinere şi, mai îngrijorător, al copiilor. Unii dau vina pe pandemie, pe brutalitatea lockdownurilor impuse de autorităţi şi pe economie. Alţii pe dependenţa de online, de telefon şi de platformele de socializare. Oricare ar fi explicaţia, tendinţa ar trebui să-i îngrijoreze pe guvernanţi, pe oamenii de afaceri şi întreaga societate deoarece un tânăr cu probleme va fi un adult disfuncţional.

    Era în primăvara anului trecut când poliţia localităţii Świętochłowice din sudul Poloniei a primit un apel telefonic despre o fată care se comporta ciudat în apropierea şinelor de tren. Ofiţerii au ştiut ce se întâmplă şi s-au grăbit spre locul indicat, unde n-au mai avut timp decât să tragă copilul de pe şine. Trenul a trecut imediat. Fetiţa avea 11 ani.

    Weronika are 13 ani. Părinţii n-au nicio idee cum a ajuns copilul lor să înveţe de pe TikTok că a te juca cu moartea este „cool”. „Fata mea s-a transformat dintr-un copil vesel într-un personaj de desene animate întunecat. Vorbeşte despre moarte, despre automutilare. Mi-e teamă. Vorbesc cu ea, dar nu se schimbă nimic”, se plânge mama la o discuţie cu reporterii revistei Familia. Părintele nu mai poate funcţiona normal. Îi este teamă că ceva rău se va întâmpla. Soţul îşi petrece cea mai mare parte a timpului muncind pentru că familia are venituri destul de mici, astfel că mama trebuie să se ocupe de problemă mai mult singură. Şi-a convins fata să meargă la psiholog doar ameninţând-o că îi ia telefonul. Părinţii Jolei sunt şi mai disperaţi. În ianuarie anul trecut au aflat că fata lor de 15 ani se automutilează. Îşi pierduse dorinţa de a trăi. Au reacţionat rapid, dar s-au lovit de neputinţa sistemului. A găsi un psihiatru într-o clinică de stat este o corvoadă. Prima programare a fost pentru 2025. Li s-a sugerat să găsească ajutor la privat. Au găsit la stat totuşi, dar între timp un diagnostic şi medicaţia greşită au agravat problema copilei.

    Acestea nu sunt poveşti rare, ci devin parte din realitatea de zi cu zi a Poloniei. Că tineri de peste 18 ani se sinucid sau încearcă să-şi ia viaţa nu mai uimeşte pe nimeni. Polonia are o reţea feroviară extinsă şi o metodă preferată este aruncarea în faţa trenului. Totuşi, aceste probleme la copii şochează. Anul trecut 85 de copii mai mici de 13 ani au decis că nu mai vor să trăiască. Din fericire, cei mai mulţi au fost opriţi la timp. Polonia ocupă unul din ultimele locuri în Uniunea Europeană la numărul de psihologi raportat la populaţie.

    Acest lucru se vede în statisticile poliţiei, care arată că anul trecut numărul de încercări de sinucidere în rândul copiilor şi adolescenţilor a crescut cu aproape 40%. În consecinţă, a crescut şi numărul sinuciderilor, cu 20%. Problema a devenit o chestiune politică, opoziţia acuzând puterea că nu face nimic să oprească fenomenul. 2021 a fost, de asemenea, un an rău, cu statistici alarmante. Au fost 2031 de încercări de sinucidere la tineri, cu 150% mai mult decât în 2020, anul pandemiei şi al lockdownurilor.

    A fost stabilit recordul de până atunci la încercări în grupul de vârstă 7-12 ani. Acestea sunt doar cazurile raportate. Polonia este una dintre cele mai populate ţări europene, prin urmare amploarea fenomenului s-ar putea să fie mult mai mare. Paulina Piechna-Więckiewicz, unul din liderii partidului social-democrat Nowej Lewicy (Noua Stângă), spune că în spitalele poloneze sunt doar 1.200 de paturi pentru copii la secţiile de psihiatrie şi că  toate sunt ocupate. În unele spitale, rata de ocupare este de 150%.

    Copiii dorm pe jos. ONG-urile care se ocupă de tinerii cu probleme au tras de multe ori semnale de alarmă că numărul de cazuri de depresie şi anxietate la copii şi adolescenţi a crescut cu 30% în trei ani. Polonia are probleme mai mari decât majoritatea ţărilor europene nu doar cu numărul de psihiatri şi psihologi din spitale, ci şi cu numărul prea mic în general de medici. Anchete ale unor parlamentari au găsit că doctorii înşişi au nevoie  de ajutorul psihologului. Unii se lasă de meserie doar pentru a nu înnebuni.

    Şi însorita Spanie are probleme. Din 2008, sinuciderile sunt principala cauză de moarte nenaturală. În 2021 s-a ajuns la un ritm de 11 sinucideri pe zi. Numărul real poate fi mai mare. Spre comparaţie, victimele traficului rutier sunt de trei ori mai puţine. Pentru ziarul El País, tendinţele pe care le întrevede sunt cumplite. Comportamentul sinucigaş la tineri este într-o creştere prea mare. Numărul de sinucideri reuşite la copii sub 15 ani a urcat de la şapte în 2019 la 14 în 2020 şi la 22 în 2021. La acestea se adaugă încercările şi actele de autovătămare – un semn clar de probleme emoţionale puternice. Un sondaj al Fundaţiei FAD a găsit că 16% din tineri descriu cu privire la ei înşişi ceea ce ar putea fi probleme mintale. În 2017 procentul era de 6%.

    La Vanguardia, un ziar popular, scrie că unu din trei adolescenţi catalani are sau a avut gânduri sinucigaşe, tendinţă în creştere după venirea pandemiei.  Unu din patru tineri s-a autovătămat. Datele sunt dintr-un studiu la care au participat 270.000 de elevi de şcoală şi liceu. Aproape jumătate din participanţi au spus că au probleme cu somnul, iar 44% că se simt deprimaţi. Situaţia i-a alarmat pe guvernanţi, care au publicat un ghid de abordare a comportamentelor sinucigaşe şi de autovătămare care este distribuit elevilor, studenţilor şi profesorilor. Dar ca şi în cazul Poloniei, problemele Spaniei sunt sistemice. Potrivit Eurostat, Spania are 11,8 psihologi angajaţi în spitale la 100.000 de locuitori. Mai puţini au doar Polonia, Bulgaria depopulată şi Malta, o ţară foarte mică. Unii specialişti spun că datele referitoare la problemele mintale pot fi înşelătoare. Creşterea numărului de persoane afectate în studii şi statistici poate reflecta faptul că tot mai multă lume prinde curaj şi îşi recunoaşte problemele. Oamenilor nu le mai este teamă că vor fi trataţi ca nişte “ciudaţi”. Pentru că tot mai mulţi se duc la tratament, fenomenul devine mai vizibil. Poate fi, de asemena, un efect de contagiune socială sau de supradiagnosticare. O modă. În statisticile unor state, problema a căpătat proporţii după izbucnirea pandemiei. Dar, cel mai probabil, pandemia în sine nu este o cauză, ci catalizator, spune într-o conversaţie cu EUobserver Alejandro de la Torre, autor al studiului “Evoluţia sinuciderilor în Spania în acest mileniu”.

    Este adevărat că nivelurile de singurătate nedorită au crescut, dar nici stresul legat de răspândirea virusului, presiunea asupra personalului cum ar fi cel din domeniul sănătăţii, îngrijirea la distanţă – sau chiar întreruperea unei astfel de îngrijiri – nu au fost tocmai motive de îmbunătăţire a unor condiţii preexistente la populaţie. Nu s-au redus nici presiunile economice: inflaţie, incertitudine financiară, creşterea ratelor dobânzilor, şomaj etc. Deşi deocamdată speculaţii – deoarece cercetările suplimentare şi colectarea datelor lipsesc – motivele par să depăşească aceste sfere şi au şi o dimensiune structurală, potrivit lui De la Torre. Javier Jiménez, preşedintele Asociaţiei pentru Cercetare, Prevenire a Sinucideri şi Intervenţie, subliniază că nu există o metodă sistematică pentru a colecta cu acurateţe date şi de aceea crede că fenomenul sinuciderilor şi al comportamentelor asociate are o amploare mai mare decât o arată statistica. Situaţia pare critică, întrucât strategia urmată de Spania până acum pentru reducerea acestor cifre nu a funcţionat. La sfârşitul lunii ianuarie, psihologul Belén Hernández i-a scris directorului ziarului El País. Cuvintele ei au reverberat rapid atât în mass-media, cât şi în reţelele sociale. Scurtul paragraf arăta cum un tânăr de 23 de ani, fără resurse financiare şi cu un risc ridicat de sinucidere, tocmai părăsese sala de consultaţii cu o reţetă de anxiolitice şi o programare de control abia peste un an. „Dacă nu ai suficienţi bani pentru a plăti un psiholog privat, sinuciderea devine o alternativă acceptabilă”, a scris ea. Cu deficitul de personal şi cererea pentru acest tip de îngrijire în creştere, timpii de aşteptare pot ajunge la câteva luni în multe comunităţi. Prea mult.

    P.I.R. este acronimul testului care dă acces în Spania la funcţia de psiholog intern rezident în sistemul public de sănătate. Aici se află o parte a problemei. Anul trecut, au fost oferite doar 231 de locuri prin P.I.R. pentru mii de absolvenţi. „Locurile vacante sunt foarte limitate”, spune Jiménez, care explică că, odată cu pensionările din următorii câţiva ani, deficitul de personal se va agrava şi mai mult.

    Mai rău, subliniază psihologul, există şi o lipsă de pregătire adecvată. În nicio programă de psihologie universitară nu există o materie care să se ocupe în mod specific de sinucidere. La Universitatea Complutense din Madrid au doar câteva seminarii, atât, adaugă De la Torre.

    Renew Europe tocmai a publicat rezultatele unui sondaj efectut în rândul tinerilor europeni cu vârsta cuprinsă între 18 şi 30 de ani. Timpul lung de aşteptare a fost principalul motiv invocat ca barieră în calea accesului la asistenţă medicală adecvată. Aceasta a fost urmată de preţ şi de frica de stigmatizare.

    În cadrul UE, nu toate ţările includ îngrijirea psihologică în asistenţa medicală publică, în ciuda faptului că în 2019 aproape 60.000 de persoane s-au sinucis. Cu alte cuvinte, există o barieră financiară în calea accesului la acest tip de îngrijire. Mai mult de jumătate dintre cei afectaţi sunt adulţi cu vârsta cuprinsă între 40 şi 64 de ani, la care e o probabilitate mai mare de a fi în fruntea unei familii. În UE există doar 10 planuri naţionale de prevenire a sinuciderilor. Spania nu are unul. Grecia are, oarecum, al ONG-ului KLIMAKA. Dar şi acolo datele arată o poveste tot mai tristă. Din 2020 şi până în 2022, numărul sinuciderilor a crescut cu 25% pe an, pentru a ajunge la 600 în 2022. Şi acolo îngrijorătoare este tendinţa de creştere a fenomenului în rândul tinerilor. În Franţa, sinuciderile reprezintă a doua cauză de mortalitate la persoanele cu vârstă de 15-29 de ani, după accidentele în trafic. Sună a clişeu, dar tinerii sunt viitorul societăţii. Ar trebui să fie angajaţii cu cel mai mare entuziasm şi cea mai mare putere de muncă. Din munca lor trebuie plătit un număr în creştere de pensii.