Aproximativ 24 de conturi au fost create pentru supravegherea oficialilor campaniei lui Macron şi a altor apropiaţi ai acestuia, în timp ce el se afla în cursa pentru preşedinţie.
Facebook a transmis în luna aprilie că a luat măsuri împotriva conturilor false ce răspândeau informaţii greşite despre alegerile franceze, dar efortul de infiltrare în reţelele de socializare ale oficialilor preşedintelui francez nu au fost anterior raportate.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit publicaţiei americane, salariile de spion încep de la 30,490 de lire sterline pe an. De aceea, după câţiva ani de muncă, mulţi agenţi părăsesc munca în serviciul Majestăţii pentru sectorul privat. Renunţă să vâneze terorişti şi stă la pândă să prindă soţul sau soţia înşelând sau previne furtul intelectual.
În jur de 12,000 de oameni lucrează în agenţiile de spionaj MI5, MI6 şi GCHQ, iar headhunterii susţin că mulţi spioni nu lucrează mai mult de 10 ani.
Foştii spioni care intră în sectorul privat pot câştiga bani frumoşi investingând pentru corporaţii foşti angajaţi, colaboratori sau chiar actuali angajaţi. Aceştia pot câştiga până la 1200 de dolari pe oră. Potrivit firmei de cercetare Gartner, la nivel global, spionii, experţii în securitate au avut venituri de 19,4 miliarde de dolari.
Spionii sunt la mare căutare şi sunt plătiţi mult mai bine decât lucrând pentru MI5 sau MI6. Chris Meager, care le caută spionilor un loc la companii private, a mărturisit că un fost spion a obţinut un job la o companie şi salariu s-a majorat încă din prima zi cu 20.000 de lire. Pentru unii nu contează chiar atât de mulţi banii şi “vor să aibă o viaţă normală”.
„Kaspersky Lab a recunoscut dintotdeauna că oferă servicii şi produse guvernelor din lume pentru a proteja acele organizaţii de atacuri cibernetice, dar nu are legături neetice sau afilieri cu vreun guvern, inclusiv cu cel al Rusiei”, a transmis compania.
E-mailurile, care datează din octombrie 2009, fac parte din corespondenţa dintre Eugene Kaspersky şi un angajat. Kaspersky evidenţiază un proiect desfăşurat în secret în urmă cu un an, pentru „o cerere importantă venită de la partea Lubyanka”, o referire la birourile FSB. Kaspersky Lab a confirmat autenticitatea e-mailurilor, scrie Bloomberg.
Reprezentanţii Kaspersky au avut următoarele de declarat:
“Indiferent de modul eronat în care realitatea este construită pentru a se încadra într-o teorie falsă, Kaspersky Lab şi reprezentanţii săi nu au legături neadecvate cu niciun guvern. Într-adevăr, compania colaborează periodic cu guverne şi agenţii de aplicare a legii din toată lumea, cu unicul scop de a combate infracţionalitatea cibernetică.
În comunicarea internă la care se face referire în recentul articol, faptele sunt fie interpretate greşit, din nou, fie manipulate pentru a corespunde cu planurile anumitor indivizi care vor cu disperare să existe legături nepotrivite între companie, CEO-ul ei şi guvernul rus. Însă, indiferent ce mesaje pretind că au, realitatea rămâne clară: nu este nicio dovadă, pentru că astfel de legături nepotrivite nu există.”
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Pilotul a trimis fotografia celor de la Pentagon pentru a fi analizată. La prima vedere, imaginea părea să arate o recoltă cu o formă bizară. Analiştii armatei americane şi-au dat însă repede seama că forma era caracteristică unui sistem sovietic anti-rachetă, denumit S-75.
Acest sistem este cel care a doborât, ani mai târziu, avionul pilotat de Gary Powers – întâmplare relatată pe larg în filmul Podul Spionilor, regizat de Steven Spielberg.
Sistemul S-75 folosea şase lansatoare de rachete, plasate la distanţă egală în forma unui cerc, creând astfel o formă uşor de recunoscut de către specialişti. Americanii au înţeles în acel moment că ruşii trimiteau arme în Cuba; mai mult, aceste arme erau suficient de importante încât să merite protecţia unui sistem S-75.
Cei de la Casa Albă au cerut sovieticilor să retragă focoasele din Cuba, dar aceştia au refuzat; a urmat celebra blocadă a americanilor, culminând cu ceea ce a rămas cunoscut în istorie drept “criza rachetelor din Cuba”, din 1962.
Spre norocul tuturor, liderul sovietic Hruşcev a reuşit să ajungă la o înţelegere cu preşedintele american John F. Kennedy, astfel încât un potenţial conflict nuclear global s-a transformat în Războiul Rece.
Ameninţarea denumită Netrepser foloseşte mecanisme avansate de phishing (tehnici de înşelăciuni informatice) şi are misiunea principală să colecteze informaţii pe care să le sustragă în mod sistematic, ceea ce demonstrează că atacul ar face parte dintr-o amplă campanie de spionaj. Specialiştii Bitdefender susţin că Netrepser nu a vizat mase, ci a afectat un număr limitat de terminale aparţinând unor adrese IP marcate ca ţinte sensibile, majoritatea victimelor fiind agenţii sau instituţii guvernamentale.
Netrepser foloseşte diverse metode pentru a fura informaţii, de la interceptarea tastelor până la furtul de parole şi de cookie-uri (informaţii salvate local de un calculator la navigarea în Internet), şi este mascată într-un set de aplicaţii legitime dar controversate, furnizate de compania NirSoft. Aplicaţiile NirSoft sunt folosite de regulă pentru recuperarea parolelor şi pentru monitorizarea traficului din reţea, folosind o interfaţă în linie de comandă care poate rula chiar şi pe ascuns. De mult timp însă, companiile de securitate informatică au avertizat că instrumentele dezvoltate de NirSoft reprezintă potenţiale riscuri de securitate şi pot fi modificate cu uşurinţă pentru a dezvolta ameninţări informatice şi, deci, comite abuzuri, potrivit unui comunicat de presă.
Chiar dacă Netrepser se foloseşte de tool-uri gratuite disponibile pe internet să ducă la bun sfârşit anumite sarcini, complexitatea atacurilor şi ţintele vizate arată că ameninţarea reprezintă mai mult decât o unealtă obişnuită.
„Abordarea folosită de către dezvoltatorii Netreprser este extrem de neobişnuită pentru o campanie de spionaj. Atacatorii mizează pe cartea simplităţii ca să se infiltreze în mediul victimei, chiar cu riscul de a stârni suspiciuni. Netrepser este exemplul perfect de instrument de spionaj foarte avansat care vizează instituţii de calibru şi colectează informaţii într-o manieră inedită. Putem spune că este complet opusul unei ameninţări avansate persistente (APT), dat fiind că se combină cu instrumente gratuite de pe internet pentru a-şi face misiunea”, spune Bogdan Botezatu, specialist în securitate cibernetică la Bitdefender.
Deşi e-mailul reprezintă principalul vector prin care se infectează victimele, specialiştii Bitdefender nu exclud ca anumite versiuni ale atacurilor să folosească şi alte tehnici de infiltrare în infrastructurile victimelor.
Serviciul federal de Informaţii (BND) ar fi adăugat adresele de e-mail, numerele de telefon şi fax ale anchetatorilor de poliţie pe lista sa de monitorizare, susţine publicaţia, pe baza unor documente neprecizate.
Mai mult, serviciul de spionaj ar fi monitorizat şi agenţia europeană de poliţie, Europol.
Konstantin von Notz, membru al Partidului Verzilor care face parte din Comisia de investigaţie din Parlamentul german, a catalogat ultimele informaţii privind activităţile de spionaj ale BND drept “scandaloase şi de neconceput”.
Oficialul a mai spus că ultimele dezvăluiri arată cât de ineficiente au fost până acum controalele parlamentare, în pofida noii legislaţii care are drept scop reformarea BND.
BND, Interpol şi Europol au refuzat să comenteze informaţiile publicate de Der Spiegel, informează agenţia de ştiri Reuters.
Serviciul federal de Informaţii (BND) ar fi adăugat adresele de e-mail, numerele de telefon şi fax ale anchetatorilor de poliţie pe lista sa de monitorizare, susţine publicaţia, pe baza unor documente neprecizate.
Mai mult, serviciul de spionaj ar fi monitorizat şi agenţia europeană de poliţie, Europol.
Konstantin von Notz, membru al Partidului Verzilor care face parte din Comisia de investigaţie din Parlamentul german, a catalogat ultimele informaţii privind activităţile de spionaj ale BND drept “scandaloase şi de neconceput”.
Oficialul a mai spus că ultimele dezvăluiri arată cât de ineficiente au fost până acum controalele parlamentare, în pofida noii legislaţii care are drept scop reformarea BND.
BND, Interpol şi Europol au refuzat să comenteze informaţiile publicate de Der Spiegel, informează agenţia de ştiri Reuters.
Pilotul a trimis fotografia celor de la Pentagon pentru a fi analizată. La prima vedere, imaginea părea să arate o recoltă cu o formă bizară. Analiştii armatei americane şi-au dat însă repede seama că forma era caracteristică unui sistem sovietic anti-rachetă, denumit S-75.
Acest sistem este cel care a doborât, ani mai târziu, avionul pilotat de Gary Powers – întâmplare relatată pe larg în filmul Podul Spionilor, regizat de Steven Spielberg.
Sistemul S-75 folosea şase lansatoare de rachete, plasate la distanţă egală în forma unui cerc, creând astfel o formă uşor de recunoscut de către specialişti. Americanii au înţeles în acel moment că ruşii trimiteau arme în Cuba; mai mult, aceste arme erau suficient de importante încât să merite protecţia unui sistem S-75.
Cei de la Casa Albă au cerut sovieticilor să retragă focoasele din Cuba, dar aceştia au refuzat; a urmat celebra blocadă a americanilor, culminând cu ceea ce a rămas cunoscut în istorie drept “criza rachetelor din Cuba”, din 1962.
Spre norocul tuturor, liderul sovietic Hruşcev a reuşit să ajungă la o înţelegere cu preşedintele american John F. Kennedy, astfel încât un potenţial conflict nuclear global s-a transformat în Războiul Rece.
Pilotul a trimis fotografia celor de la Pentagon pentru a fi analizată. La prima vedere, imaginea părea să arate o recoltă cu o formă bizară. Analiştii armatei americane şi-au dat însă repede seama că forma era caracteristică unui sistem sovietic anti-rachetă, denumit S-75.
Acest sistem este cel care a doborât, ani mai târziu, avionul pilotat de Gary Powers – întâmplare relatată pe larg în filmul Podul Spionilor, regizat de Steven Spielberg.
Sistemul S-75 folosea şase lansatoare de rachete, plasate la distanţă egală în forma unui cerc, creând astfel o formă uşor de recunoscut de către specialişti. Americanii au înţeles în acel moment că ruşii trimiteau arme în Cuba; mai mult, aceste arme erau suficient de importante încât să merite protecţia unui sistem S-75.
Cei de la Casa Albă au cerut sovieticilor să retragă focoasele din Cuba, dar aceştia au refuzat; a urmat celebra blocadă a americanilor, culminând cu ceea ce a rămas cunoscut în istorie drept “criza rachetelor din Cuba”, din 1962.
Spre norocul tuturor, liderul sovietic Hruşcev a reuşit să ajungă la o înţelegere cu preşedintele american John F. Kennedy, astfel încât un potenţial conflict nuclear global s-a transformat în Războiul Rece.
Nici măcar Barack Obama, la cinci luni de la începerea mandatului, nu părea să cunoască denumirea agenţiei.
CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX