BusinessMagazin

Tag: spatii comerciale

  • Un tânăr de 37 de ani câştigă 700.000 de euro din amenajări interioare

    Din 2013 până în prezent, compania a fost aleasă să livreze proiecte de amenajări interioare pentru Nepi, Monsson Pay Point, United Bank Libia, Honda Trading, Generali, Piperea şi Asociaţii, Floreasca Tower, Tenaris, Marsh, Ubi France, Ferrero Rocher, Levi’s, Huawei etc. Cezar Gămulescu are în subordine, în momentul de faţă, în jur de 20 de angajaţi, iar compania sa a înregistrat în anul 2014 o cifră de afaceri de peste 700.000 de euro.

    A absolvit ASE în 2001 şi Romanian-Canadian MBA în 2007. Înainte de a-şi porni propria afacere a lucrat pentru Cascade Group şi pentru Corporate Office Solutions, în domeniul amenajărilor interioare, arhitecturale şi de construcţii.
    Spune că se ghidează după câteva principii, printre care cel că că nu există probleme, există numai rezolvări, că este bine să fii consecvent şi că este bine ca atunci când toată lumea aleargă într-o direcţie tu să te întorci şi să alergi în sensul opus.

    Nu se poate detaşa de problemele de la birou: „Nu poţi face chestia asta în momentul în care ai businessul tău. Am fost şi angajat şi acum sunt şi manager. Nu te vei putea detaşa niciodată, nici când ieşi din businessul tău. Este crucea pe care o porţi în permanenţă cu tine“.

    Şi îi sfătuieşte pe ceilalţi să renunţe la lucrurile şi activităţile care nu aduc beneficii: „Personal am îndepărtat din viaţa mea tutunul, dulciurile, mâncarea chinezească, junkfood-ul, bicicleta, baschetul, litoralul românesc, televizorul. Faptul că le-am îndepărtat nu înseamnă că nu le mai accesez, dar asta se întâmplă din ce în ce mai rar. Nu aş putea să renunţ niciodată la familie, care te propulsează enorm, şi la pescuit. Pescuitul este ceva ce reuşeşte să mă detaşeze, pentru o scurtă vreme, de probleme şi de toată presiunea din jur“.

  • UNI-CUB, vehiculul de la Honda care ar putea deveni mai tare decât Segway şi clipul muzical care îl promovează

    Cu o greutate de 25 de kilograme, alimentat de o baterie şi putându-se deplasa cu 4-6 kilometri pe oră, UNI-CUB este gândit pentru a uşura deplasarea în interiorul clădirilor de birouri sau în spaţii comerciale mari. UNI-Cub apare şi în videoclipul formaţiei OK Go “I Won’t Let You Down”, o găselniţă de marketing mult mai ingenioasă decât orice clip publicitar.

  • ANALIZĂ: Afaceri la cheie, scoase la vânzare cu preţuri de la 20.000 euro până la câteva milioane euro

    “Cele mai accesibile oferte din această categorie cuprind doar autorizaţiile şi dotările necesare derulării unui business, în timp ce acelea care includ şi proprietatea imobiliară adiacentă ajung şi la câteva milioane de euro (…) printre cele mai interesante oportunităţi de afaceri se numără restaurante, hoteluri şi pensiuni”, se arată într-un comunicat al portalului specializat pe segmentul comercial spatiicomerciale.ro, lansat de Imobiliare.ro.

    Astfel, în Bucureşti, în zona Moşilor, un fast-food poate fi achiziţionat cu 20.000 de euro. Businessul funcţionează într-un spaţiu de 55 de metri pătraţi, are avizele la zi şi dispune de toate dotările necesare derulării activităţii.

    În Centrul Vechi al Capitalei, o afacere la cheie în domeniul restaurantelor poate fi achiziţionată la un preţ de 38.000 de euro. Unitatea este complet echipată, funcţionează într-un spaţiu de 57 de metri pătraţi şi are o capacitate de 25-30 de locuri. Chiria lunară pentru spaţiul comercial este de 1.500 de euro.

    De asemenea, în zona Batiştei, un business similar are un preţ cerut de 62.000 de euro. Restaurantul este modern mobilat şi utilat, dispune de o suprafaţă de 240 de metri pătraţi şi are o capacitate de 75 de locuri.

    În zona Pache Protopopescu, o afacere de tip hotel/restaurant este disponibilă spre vânzare pentru 100.000 de euro. Ansamblul este funcţional, dispune de o capacitate de cazare de zece camere şi are toate avizele la zi; businessul include şi un salon de înfrumuseţare, iar chiria aferentă spaţiului comercial este de 5.000 de euro pe lună.

    În categoria ofertelor cu proprietăţi imobiliare incluse se înscrie complexul Pasărea-Frumuşani, situat în comuna Frumuşani, ce oferă acces la lacul Pasărea. Acesta este format din teren de 1.500 de metri pătraţi, cabane cu o capacitate de cazare de şapte camere, restaurant de 150 de locuri, cu bar şi terasă. Preţul de listare pe Spatiicomerciale.ro este de 210.000 de euro.

    Cea mai scumpă ofertă din această categorie este însă un hotel de patru stele din centrul Capitalei, zona Universitate-Batiştei, disponibil la un preţ de 18 milioane de euro. Amplasată pe un teren de 1.100 de metri pătraţi, unitatea de cazare are 220 de camere, este structurată pe parter plus 13 etaje şi dispune de o suprafaţă utilă de 12.000 de metri pătraţi.

    În judeţul Cluj, în comuna Floreşti, o pensiune cu 12 camere poate fi achiziţionată la un preţ de 145.000 de euro.

    În zona semicentrală a reşedinţei de judeţ însă, în apropiere de Parcul Feroviarilor, o pensiune de 400 de metri pătraţi utili, cu o capacitate de nouă camere, are un preţ cerut de 700.000 de euro; proprietatea include un teren de 360 de metri pătraţi, dar şi o casă de locuit, în suprafaţă de 180 de metri pătraţi.

    Pentru cei care doresc o afacere în domeniul restaurantelor, un spaţiu de 220 de metri pătraţi, amplasat în centrul oraşului, are un preţ cerut de un milion de euro. Unitatea este complet amenajată şi dispune de toate autorizaţiile necesare continuării activităţii.

    Şi în Timişoara, zona Girocului, o pensiune de şapte camere este disponibilă spre vânzare pentru suma de 480.000 de euro. Amplasat pe un teren de 450 de metri pătraţi, imobilul a fost construit în anul 2012 şi structurat pe demisol, parter, două etaje şi mansardă.

    În zona centrală a oraşului, restaurantul Casa cu Flori este listat pe Spatiicomerciale.ro la un preţ de 900.000 de euro. Vila în care este amplasat datează din anul 1915, este structurată pe cinci nivele, are 20 de camere şi o suprafaţă utilă de 585 de metri pătraţi. În preţul de achiziţie este inclus mobilierul şi toate cele necesare continuării afacerii.

    Braşovul are disponibile spre vânzare pensiunea Braşovul Vechi, care poate fi achiziţionată cu 318.000 de euro. Imobilul este amplasat pe un teren de 176 de metri pătraţi, are o suprafaţă utilă de aproape 400 de metri pătraţi şi este compus din şapte camere. În preţul de achiziţie sunt incluse mobilierul şi toate dotările necesare pentru continuarea afacerii.

    În zona Centrul Istoric din Braşov, o pensiune cu o capacitate de cazare de opt camere are un preţ cerut de 499.000 de euro. Construcţia are o suprafaţă utilă de 340 de metri pătraţi, este amplasată pe un teren de 790 de metri pătraţi şi include şi un apartament complet amenajat la demisol.

    În Constanţa, zona Casa de Cultură, o pensiune de 13 camere, ridicată pe un teren de 500 de metri pătraţi, are un preţ cerut de 480.000 de euro. Imobilul a fost construit în 1996, modernizat în 2005 şi funcţionează în prezent ca unitate de cazare.

    În Mamaia, restaurantul Parc, cu ieşire la faleză, este disponibil spre vânzare pe Spatiicomerciale.ro la un preţ de 1,6 milioane de euro. Imobilul are o suprafaţă utilă de 2.600 de metri pătraţi şi include un salon de 300 de locuri, bucătărie, bufet, bar, spaţii frigorifice, magazii, vestiare, grupuri sanitare şi terasă cu autoservire.

  • CFR scoate la licitaţie pentru închiriere peste 1.000 de spaţii comerciale şi terenuri

     Licitaţiile sunt programate pentru 22 iulie 2014, la sediile celor 8 regionale de cale ferată, şi vizează vânzarea 1.072 de spaţii cu o suprafaţă totală de 42.060 mp şi terenuri totalizând 347.358 mp, către agenţi economici care doresc să-şi extindă activităţile comerciale, administrative sau de prestări servicii la nivel local, regional sau naţional.

    “Spaţiile comerciale sunt situate în gări, sau în proximitatea acestora, şi pot fi închiriate şi de micii întreprinzători care analizează intrarea şi dezvoltarea unei activităţi comerciale pe piaţa locală (…). Dezvoltatorii şi reprezentanţii marilor branduri care doresc să intre şi pe piaţa de retailer locală sunt aşteptaţi să participe la cele 8 licitaţii, marţi 22 iulie, începând cu ora 9:00 (…)”, se arată într-un comunicat al CFR.

    Reprezentanţii CFR menţionează că gările “modernizate la standarde europene” asigură agenţilor economici condiţiile optime pentru a-şi adapta ofertele de produse şi serivicii la cerinţele celor aproximativ 60 de milioane de călători, care tranzitează anual staţiile de cale ferată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • NEPI deţine 200.000 mp spaţii retail după deschiderea mall-ului din Galaţi şi începe alte 3 proiecte

     Centrul comercial are o suprafaţă construită de 33.000 metri pătraţi şi este primul proiect de acest tip din oraşul Galaţi.

    Printre chiriaşi se numără Carrefour, H&M, C&A, Deichmann, NewYorker, Altex, Intersport, Leonardo, Reserved, Domo, CCC, Puma, Killtec şi Flanco. Pe lângă acestea, centrul are o zonă de restaurante, cafenele şi pentru petrecerea timpului liber.

    Amplasat pe Bilevardul George Coşbuc, principala axă nord-sud a oraşului, mall-ul oferă peste 1.400 de locuri de parcare.

    Peste 1.150 de locuri de muncă vor fi create odată cu deschiderea Shopping City Galaţi, atât pe partea de servicii administrative, cât şi în cadrul magazinelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ratele de neocupare a centrelor comerciale variază între 5% şi peste 10%. Care sunt cei mai activi retaileri de pe piaţa locală

     Stocul de spaţii comerciale moderne a rămas stabil în primul semestru al acestui an, circa 2,7 milioane de metri pătraţi, din care 30% se află în Bucureşti. Centrele comerciale reprezintă 56% din stoc, în timp ce parcurile de retail deţin 43,5%, iar centrele de tip factory outlet doar 0,6%.

    “Observăm o tendinţă de creştere a interesului pentru centre comerciale prime atât din partea investitorilor, cât şi din cea a chiriaşilor. Proiectele performante din Bucureşti şi provincie atrag majoritatea clienţilor şi înregistrează vânzări peste medie, având o rată de neocupare de sub 5%, în timp ce centrele secundare se confruntă cu o rată de neocupare de peste 10%. O altă tendinţă din piaţa de retail este tăierea costurilor cu utilităţile, care continuă să joace un rol important în planul de afaceri al chiriaşilor”, a declarat Luiza Moraru, şeful departamentului de retail al companiei de consultanţă imobiliară CBRE România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RA-APPS a redus din nou preţul imobilelor, acum cu 20%, şi se îndreaptă spre vânzarea prin negociere

     După ce în ultimele două luni nu a reuşit, ca şi în ultimul an şi jumătate, să vândă niciun imobil în lipsă de ofertanţi, Regia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) continuă să ofere la vânzare imobilele din patrimoniu şi apelează la sistemul avizat în primăvară de Guvern, cu reducerea preţului de pornire la licitaţii reluate, îndreptându-se astfel spre procedura vânzării prin negociere directă, la un preţ mult scăzut faţă de cel iniţial.

    Pentru luna iulie, regia a decis astfel să organizeze o a treia licitaţie pentru mai multe apartamente, spaţii comerciale şi terenuri, cu un preţ de pornire al licitaţiei cu 20% mai mic comparativ cu cel iniţial.

    Pentru un apartament de 62 metri pătraţi din Cluj-Napoca, preţul a fost redus de la 66.000 euro (prima licitaţie) la 59.600 euro (a doua licitaţie) şi, acum, la 53.500 euro (a treia licitaţie), iar pentru vila Predeal de 260 mp din aceeaşi staţiune montană, preţul a fost scăzut de la 240.100 euro la 217.300 euro şi la 203.200 euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Flanco a investit 350.000 de euro în modernizarea a opt magazine

    În prezent, reţeaua Flanco cuprinde 78 de spaţii comerciale, amplasate atât stradal cât şi în centre comerciale. Lanţul se va extinde anul acesta prin deschiderea de noi spaţii, aşa cum este Flanco Promenada Mall Bucureşti. Concomitent se lucrează la modernizarea magazinelor din ţară.

    Compania şi-a propus ca pe termen mediu cât mai multe magazine să permită clienţilor testarea produselor expuse, conectând aparatura electronică şi electrocasnică la reţeaua de curent electric din magazin, un concept introdus de Flanco în 2011 în magazinul din Bucureşti Unirea Shopping.

    “În 2013 aproape un sfert din totalul de magazine, adică peste 20 de spaţii comerciale din reţeaua Flanco, vor fi reamenajate. De la inceputul anului opt magazine au fost modernizate cu un buget de peste 350 000 euro. De asemenea, suntem în negocieri pentru o serie de spaţii noi pentru a extinde reţeaua şi pentru a fi aproape de cât mai mulţi clienţi Flanco, din Bucureşti şi din ţară”, a declarat Violeta Luca, CEO Flanco. Cele opt magazine cu care s-a început planul de modernizare al reţelei sunt Slobozia, Arad Kaufland, Bacău, Petroşani, Suceava Carrefour, Târgu Jiu Kaufland, Piteşti Auchan şi Buzău Kaufland.

    În 2012, Flanco a raportat vânzări de peste 3.000 de euro pe metru pătrat. În total, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 137 de milioane de euro anul trecut, în creştere cu 25% comparativ cu anul anterior, şi o cotă de piaţă de 13%. Pentru 2013 compania estimează un avans al afacerilor de 15%.

  • Ce se ascunde în spatele spaţiilor comerciale goale dintre pieţele Romană şi Unirii

    ESTE O SITUAŢIE DE TIPUL «OUL SAU GĂINA». Comercianţii vor să vadă un trafic pietonal intens pentru a alege această zonă pentru magazinele lor reprezentative, iar consumatorii vor să aibă o selecţie largă de magazine pentru a-şi petrece timpul liber”, explică Luiza Moraru, head of retail department în cadrul companiei de consultanţă imobiliară CBRE România. Drumul ce leagă Piaţa Unirii de Piaţa Romană este populat de retaileri mici, de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii. Kenvelo este singurul retailer mare care şi-a încercat norocul în zonă, însă el s-a poziţional la intrarea în Centrul Istoric, kilometrul zero al distracţiei bucureştene şi o zonă zilnic vizitată de zeci sau chiar sute de mii de per-soane. Nu toată zona se bucură însă de acelaşi trafic. “Momentan, cel mai important factor care împiedică zona să devină un pol de shopping este lipsa unui trafic pietonal intens, dar acest lucru ar putea fi rezolvat prin crearea unor spaţii noi de parcare în zonele respective”, explică Luiza Moraru. Ea spune însă că în ultima perioadă Bulevardul Magheru a beneficiat de un interes crescut din partea dezvoltatorilor atât de spaţii de birouri, cât şi de retail.

    LA RÂNDUL SĂU, Estera Enache, senior consultant în cadrul departamentului de retail al DTZ Echinox, afirmă că deşi pe aceste artere vizibilitatea este foarte bună, traficul se concentrează în apropierea staţiilor de metrou şi a staţiilor de transport public, iar acest lucru se reflectă în gradul de ocupare a spaţiilor şi influenţează chiria solicitată pe metru pătrat. “Cu cât un spaţiu comercial este mai apropiat de intersecţie şi beneficiază de un trafic mare, cu atât este mai atractiv şi se ocupă mai repede.” Ea dă exemplul Pieţei Romane unde deja sunt prezente mai multe branduri de modă precum Stefanel, BSB, Nissa, Calzedonia şi Terranova. De asemenea, zona reprezintă un pol important pentru segmentul de restaurante fast food, în zonă fiind prezenţi cei mai mari doi jucători, McDonald’s şi KFC.

    LA CAPĂTUL CELĂLALT AL DRUMULUI SE AFLĂ UNIREA SHOPPING CENTER, un centru comercial care stă mărturie pentru perioada dinainte de ’89, dar a cărui înfăţişare s-a schimbat odată cu vremurile. Pentru că la parterul magazinului sunt aliniaţi cei mai mari jucători din industria modei, în frunte cu Zara şi H&M.”Retailul rămâne în continuare concentrat în centre comerciale. Acestea din urmă dispun de spaţii ce pot acomoda orice tip de activitate”, spune Cristina Burlacu, reprezentanta departamentului high street retail al Cushman & Wakefield.

    Dacă în centrele comerciale mixul de chiriaşi este stabil, în privinţa spaţiilor stradale situaţia încă nu s-a stabilizat, pentru că sunt multe spaţii comerciale care îşi schimbă frecvent chiriaşii şi domeniul de activitate, explică ea. Pentru ca zona să se transforme într-o arteră comercială după modelul celor din Occident, Cristina Burlacu este de părere că primul pas ar fi ca “retailerii mari de modă să ocupe zonele stradale cu trafic important. Apoi, în jurul lor se va crea un pol de retail cu domenii variate de activitate”. În opinia ei, ideal, în zonele stradale cu trafic intens ar trebui să existe aceleaşi activităţi ca într-un centru comercial, respectiv îmbrăcăminte, încălţăminte, cosmetice, accesorii, cafenele, restaurante şi servicii.

    TOTUŞI, Andrei Văcaru, head of retail consultancy în cadrul Jones Lang LaSalle România, găseşte o serie de motive pentru a explica starea actuală a arterei. Primul pe care îl menţionează este lipsa unui management unitar al zonei. “Fiecare spaţiu are un alt proprietar, interesat să-şi maximizeze venitul propriu, iar autorităţile locale nu depun niciun efort pentru transformarea zonei într-o destinaţie de retail.” Mai mult, zona nu respectă standardele retailerilor mari de fashion în ceea ce priveşte traficul, locurile de parcare, calitatea clădirilor, suprafeţele şi structura acestora. “În ciuda scăderilor importante din ultimii ani ale nivelului chiriei în zonă, brandurile de fashion care ocupă suprafeţe mari pot obţine condiţii mai bune în centrele comerciale, unde proprietarii sunt interesaţi de prezenţa acestora pentru a-şi îmbunătăţi mixul de chiriaşi.” Potrivit ultimelor date ale Cushman Wakefield, chiria pentru spaţii prime (cel mai bine poziţionate) pe Bulevardul Magheru era în toamna lui 2012 de 55 euro pe metru pătrat. În centrele comerciale retailerii mari negociază chirii procentuale din vânzări, pentru ancore procentul fiind de regulă sub 10, chiar sub 5%, potrivit surselor din piaţă. “Din cauza celor de mai sus nu există retaileri ancoră în această zonă (dintre Piaţa Romană şi Piaţa Unirii, n. red.), ceea ce limitează foarte mult interesul retailerilor ce ocupă spaţii mai mici”, completează Andrei Văcaru. Mai mult, el este de părere că perioada următoare nu va aduce schimbări importante pe bulevardele Magheru şi Brătianu. “Cred că Centrul Vechi şi Calea Victoriei au mai multe şanse de a atrage în viitorul apropiat nume noi de fashion.” Până când actorii principali intră în scenă, actorii mici va trebui să întreţină spectacolul pe artera comercială ce leagă Piaţa Unirii de Piaţa Romană.

  • Ce ascunde liniştea de pe piaţa spaţiilor comerciale?

    Investitorii care ar fi cumpărat orice, la orice preţ, fără măcar să ştie ce cumpără au dispărut, iar tranzacţiile cu spaţii de retail se mai fac doar cu proiecte “în moarte clinică”.

    Investitorii se băteau în urmă cu 5-6 ani pe proiecte care nici măcar nu erau realizate, dând crezare doar unor poveşti, împachetate frumos şi argumentate de “potenţialul extraordinar al pieţei româneşti”.
    Ce s-a întâmplat acum cu investitorul care a cumpărat un mall într-un oraş din România şi în momentul în care a mers să vadă un film în zona de entertainment a acestuia a aflat că nici măcar nu exista un cinematograf?

    Se află, cel mai probabil, acasă la el, în Austria, Germania, Anglia sau alte ţări cu tradiţie, lingându-şi rănile, având în vedere că proiectele cumpărate mai valorează acum doar 20%-30%-40% sau, în cel mai fericit caz, 50% din preţul plătit. Apetitul investitorilor a dispărut brusc, în momentul în care consumul din România a luat-o la vale din cauza crizei economice şi a măsurilor de austeritate, astfel că achiziţiile de malluri nu mai sunt privite ca o afacere profitabilă nici măcar pe termen lung.

    Aşa că în ultimii patru sau cinci ani n-am mai văzut pe piaţa locală nicio achiziţie de centru comercial, atenţia investitorilor, foarte puţini la număr, fiind îndreptată exclusiv spre clădirile de birouri. Singurele tranzacţii din sectorul de retail au avut ca obiect doar centre comerciale aflate în dificultate, gen Liberty Center din Bucureşti, achiziţionat recent, se pare de către băncile creditoare, pentru 60 de milioane de euro, Oradea Shopping City, preluat de omul de afaceri Puiu Popoviciu, sau City Mall, tot din Bucureşti.

    De ce nu se cumpără şi proiecte “bune”?

    “Sunt foarte scumpe şi necesită valori foarte mari la achiziţie. Iar creditele azi sunt nu doar scumpe, ci şi greu de obţinut. Aceste proiecte despre care vorbim au fost dezvoltate scump, pe terenuri cu valoare ridicată, cu forţă de muncă şi cost de construcţie mari”, spune Radu Lucianu, managing partner al firmei Capital Property Advisors. Pe lângă problemele legate de finanţare, un leit motiv al ultimilor patru ani, consultanţii imobiliari spun că nici proprietarii nu sunt atât de dornici să-şi înstrăineze proprietăţile, fiind conştienţi că preţurile pe care le-ar putea obţine, chiar şi pentru un proiect foarte bun, nu s-ar ridica la nivelul propriilor aşteptări. “Majoritatea proprietarilor nu se află într-o poziţie în care să fie nevoiţi să vândă. Există finanţare, limitată, pentru segmentul retail de la bănci şi cu siguranţă sunt cumpărători doritori pentru produsul potrivit. De altfel, trebuie menţionat că City Mall şi Liberty Center au fost tranzacţionate, cel din urmă într-o licitaţie, ceea ce demonstrează că există interes atunci când preţul este corect”, adaugă James Heyworth Dunne, head of Capital Markets and Valuation Department CBRE România.

    În anii trecuţi proiectele de retail au monopolizat aproape în întregime ştirile pe segmentul investiţiilor imobiliare, însă în ultima perioadă numărul acestora s-a restrâns. Tranzacţiile care au avut ca ţintă acest segment sunt acum în special cu terenuri destinate dezvoltării de spaţii de retail, câteva exemple în acest sens fiind platformele industriale Vulcan, Tricodava, Grant Metal şi Tractorul Braşov. Investitorii care mizează încă pe retail preferă să dezvolte proiecte proprii, în loc să cumpere unele deja existente, fapt explicat de unii consultanţi imobiliari şi de oferta redusă la vânzare a unor astfel de active.