BusinessMagazin

Tag: SPACEX

  • SpaceX a recuperat prima treaptă a unui lansator spaţial, după o aterizare reuşită la punct fix

    Compania americană a reuşit, luni, să lanseze şi, apoi, să recupereze prima treaptă a lansatorului său Falcon 9, care a efectuat ulterior o coborâre lentă şi o aterizare la punct fix, după un zbor suborbital de 11 minute, informează lefigaro.fr.

    Racheta a decolat luni, la ora locală 20.29, de la baza spaţială Cape Canaveral din Florida. După o ascensiune de câteva minute, impunătoarea primă treaptă a rachetei, care îi oferă putere la decolare, s-a desprins şi a început să coboare spre Terra, în timp ce a doua treaptă şi-a continuat ascensiunea, cu scopul de a lansa 11 sateliţi pe orbită.

    Cu ajutorul motoarelor sale, care i-au încetinit coborârea, prima treaptă a aterizat lent, la 11 minute după decolare, în poziţie verticală, potrivit imaginilor transmise în direct de compania miliardarului Elon Musk.

    “Falcon a aterizat!”, a declarat comentatorul TV, în aplauzele şi strigătele de bucurie ale mai multor sute de invitaţi care au asistat la această misiune, de la centrul de comandă Hawthorne din California.

    A doua treaptă a rachetei a reuşit în minutele care au urmat să plaseze cu succes 11 sateliţi pe orbita joasă a Terrei, care sunt administraţi de compania de telecomunicaţii Orbcomm.

    “Nu-mi vine să cred”, a declarat Elon Musk, într-o teleconferinţă, după lansare. “Cred că acesta este un moment revoluţionar. Nimeni nu a readus până acum, intact, pe Terra, un lansator de clasă orbitală”, a declarat magnatul american.

    Racheta americană a atins altitudinea de 200 kilometri înainte ca prima treaptă să se desprindă şi să revină pe Terra, aterizând în perimetrul unui fost centru de testare a rachetelor şi proiectilelor deţinut de US Air Force, care l-a utilizat pentru ultima dată în 1978.

    Recuperarea primei trepte a rachetelor din gama Falcon 9 va permite companiei SpaceX să efectueze economii substanţiale în viitor. Compania americană încercase în mai multe reprize, până acum fără succes, să readucă pe Terra o parte a lansatorului, după o coborâre lentă, la punct fix, pe o barjă pe ocean.

    La rândul ei, NASA a salutat această performanţă, pe contul ei de Twitter: “Felicitări, SpaceX, pentru faptul că aţi readus cu bine pe Terra prima treaptă a lansatorului vostru!”.

    SpaceX are un portofoliu de comenzi de aproape 60 de lansări spaţiale, valorând circa 7 miliarde de dolari, pe care trebuie să le efectueze pentru companii comerciale, NASA şi alte agenţii.

  • SpaceX îşi menţine lansatoarele spaţiale la sol, pentru încă două luni, după accidentul din iunie

    Anunţul a fost făcut luni de preşedintele companiei americane, citat de Reuters. SpaceX, o companie privată americană, administrată de antreprenorul Elon Musk, anunţase anterior că următorul zbor al lansatorului său spaţial Falcon 9 ar fi trebuit să aibă loc în septembrie.

    “Vom avea nevoie de mai mult timp decât am prevăzut iniţial, dar nu cred că vreun client de-al nostru şi-ar dori să ne împingă spre un nou eşec”, a spus Gwynne Shotwell, preşedintele SpaceX, într-o conferinţă online, organizată cu ocazia evenimentului AIAA Space 2015, în Pasadena, California.

    “Compania se află la două luni distanţă de următoarea lansare”, a adăugat ea. Experţii sunt de părere că accidentul din 28 iunie a fost generat de o clemă metalică defectă de la nivelul modulului superior al rachetei.

    În acea zi, o clemă metalică s-a rupt la aproximativ două minute după ce racheta Falcon 9 a decolat de la o bază din Florida, eliberând un rezervor cu heliu, care a generat o suprapresurizare a motorului de la nivelul superior al lansatorului. La doar câteva secunde, racheta a explodat deasupra Oceanului Atlantic. O capsulă spaţială Dragon, pe care Falcon 9 trebuie să o lanseze într-o misiune de aprovizionare a ISS, a fost distrusă la impactul cu apa.

    Acel accident, alături de cel suferit de o rachetă Antares lansată de compania Orbital ATK pe 28 octombrie 2014, au făcut ca NASA să depindă de Rusia şi Japonia în ceea ce priveşte reaprovizionarea avanpostului spaţial.

    De asemenea, SpaceX a primit aprobarea autorităţilor americane de a concura cu un gigant din domeniul spaţial, United Launch Alliance, un joint-venture între Lockheed Martin Corp şi Boeing Co., în domeniul lansărilor de sateliţi militari americani.

    SpaceX a lansat cu succes rachete din gama Falcon 9 de 18 ori de la debutul acestor lansări în 2010 şi până la eşecul înregistrat pe 28 iunie. În timpul acelor lansări, câteva mii de cleme similare au funcţionat fără probleme.

    SpaceX are un portofoliu de comenzi de aproape 60 de lansări spaţiale, valorând circa 7 miliarde de dolari, pe care trebuie să le efectueze pentru companii comerciale, NASA şi alte agenţii.

     

  • SpaceX a lansat duminică primii sateliţi din lume care sunt integral electrici

    Racheta lansatoare, care a avut 22 de etaje, a decolat de pe rampa de lansare la ora locală 10.50, în cea de-a treia misiune efectuată în mai puţin de două luni de SpaceX, o companie spaţială privată, cu sediul în California.

    În etajul plasat în vârful rachetei s-au aflat doi sateliţi construiţi de Boeing şi deţinuţi de companiile Eutelsat Communications, care are sediul la Paris, şi ABS, care are sediul în Bermuda şi este deţinută de grupul de investiţii european Permira.

    Eutelsat Communications şi ABS au împărţit costurile de fabricaţie şi de lansare pentru cei doi sateliţi.

    Sateliţii lansaţi duminică sunt înzestraţi cu motoare uşoare, integral electrice, spre deosebire de convenţionalele sisteme de propulsie folosite anterior, bazate pe reacţii chimice, folosite pentru plasarea şi menţinerea lor pe orbită.

    Acest detaliu a permis lansarea celor doi sateliţi la bordul unei rachete purtătoare Falcon 9, care are o dimensiune medie.

    “Valoarea propulsiei electrice constă în faptul că aceasta permite operarea unor sateliţi care au nevoie de mult mai puţin combustibil decât sateliţii cu propulsie chimică. Astfel, poţi să ai sateliţi mult mai uşori şi, în teorie, costul lansării este mult redus”, a precizat Michel de Rosen, directorul executiv de la Eutelsat Communications.

    Compania SpaceX, deţinută şi operată de antreprenorul miliardar Elon Musk, a reuşit să transforme principiul reducerii costurilor într-o realitate şi să spargă monopolul deţinut de compania europeană Arianespace pe piaţa lansărilor de sateliţi de dimensiuni mici.

    Potrivit site-ului companiei SpaceX, lansarea rachetelor din gama Falcon 9 costă 61 de milioane de dolari.

    Dezavantajul propulsiei electrice constă în faptul că sateliţii vor avea nevoie de câteva luni, în loc de câteva săptămâni, pentru a ajunge pe orbitele lor operaţionale, la circa 35.800 de kilometri deasupra Terrei.

    Satelitul operat de Eutelsat va deveni parte a unei reţele alcătuite din 35 de sateliţi, care oferă servicii de comunicaţii în domenii precum telefonia mobilă, internet şi transmisiuni video. Noul satelit va extinde aria de acoperire a companiei Eutelsat şi asupra celor două Americi.

    ABS, care operează în prezent şase sateliţi, îşi va poziţiona noul satelit pentru a asigura servicii de telecomunicaţii în Europa, Africa şi Orientul Mijlociu.

    Cele două companii au încheiat deja un parteneriat pentru a lansa împreună o altă pereche de sateliţi, tot cu o rachetă Falcon 9, în a doua jumătate a acestui an.

    Compania SpaceX operează de asemenea misiuni de tip cargo la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) pentru NASA şi lucrează în prezent la dezvoltarea unui vehicul spaţial care va fi capabil să transporte şi astronauţi la bordul avanpostului orbital.

  • SpaceX a obţinut o finanţare de un miliard de dolari de la Google şi Fidelity Investments

    Google şi Fidelity Investments vor deţine împreună puţin sub 10% din SpaceX, potrivit unui anunţ de marţi al companiei.

    Compania fondată de antreprenorul canadian Elon Musk a anunţat că finanţarea o va ajuta să continue cercetarea în domeniul transporturilor spaţiale, reutilizarea materialelor şi construcţia de sateliţi.

    Google şi Fidelity se alătură investitorilor deja existenţi, Draper Fisher Jurvetson, Founders Fund, Valor Equity Partners şi Capricorn.

    Google este deja prezentă în domeniul aerospaţial, după achiziţionarea în 2014 a mai multor companii, inclusiv Skybox Imaging, companie ce activează în domeniul sateliţilor şi pentru care gigantul online american a plătit 500 de milioane de dolari în luna iunie.

    SpaceX a anunţat obţinerea noii finanţări în aceeaşi zi în care Planet Labs, un operator privat de sateliţi din San Francisco, fondat de foşti cercetători de la NASA, a anunţat că a obţinut o finanţare de 95 de milioane de dolari pentru a-şi construi afacerea de comercializare de imagini şi alte date satelitare.

    Fondul de investitţii Draper Fisher Jurvetson, care a finanţează SpaceX, a participat şi la strânngerea de fonduri a Planet Lab.

    Pe 10 ianuarie, compania americană SpaceX a lansat cu succes capsula Dragon către Staţia Spaţială Internaţională (ISS) în cadrul unei misiuni de aprovizionare a avanpostului orbital, însă a eşuat în prima sa tentativă de a recupera primul etaj al lansatorului, care s-a prăbuşit pe platforma teleghidată din Oceanul Atlantic unde trebuia să aterizeze. Recuperarea primului etaj al lansatorului este dorită pentru a scădea costurile misiunilor de transport spaţial, prin refolosirea unor echipamente. Tehnologia este însă la început, iar SpaceX anunţase că şansele de reuşită din prima încercare sunt foarte mici.

    De la retragerea din uz, în iulie 2011, a navetelor spaţiale americane, NASA a apelat la două companii private, SpaceX şi Orbital Science, pentru a transporta provizii şi echipamente pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS). De asemenea, Agenţia spaţială nord-americană este obligată să apeleze la ajutorul Rusiei pentru a trimite pe ISS şi a aduce înapoi pe Terra astronauţii săi, plătind 70 de milioane de dolari pentru fiecare membru al echipajului transportat cu rachetele ruseşti Soyuz.

    Orbital Sciences şi SpaceX sunt singurele companii private cu care NASA a încheiat contracte de aprovizionare a avanpostului orbital.

    Capsula Dragon a fost primul vehicul spaţial privat care s-a conectat cu succes la ISS, în anul 2012. Este, de asemenea, singura capsulă capabilă să aducă pe Terra diverse materiale şi rezultate ale unor experimente, după desprinderea ei de ISS.

    Companiile SpaceX, Boeing şi Sierra Nevada au fost selecţionate de NASA pentru a dezvolta fiecare un vehicul spaţial privat cu scopul de a transporta astronauţi la bordul ISS şi pe alte destinaţii orbitale. Aceste noi vehicule spaţiale ar trebui să fie lansate în 2017.

  • Compania SpaceX a reuşit să lanseze capsula Dragon, dar a eşuat în recuperarea lansatorului acesteia

    “Racheta lansatoare a revenit pe platforma de pe mare, dar a coborât pe ea brutal pe ea şi s-a dezintegrat”, a explicat Elon Musk, fondatorul şi patronul SpaceX, într-un mesaj publicat pe Twitter, citat de AFP.

    “De această dată, nu vom fuma trabucuri pentru a sărbători, dar evoluţia de azi este încurajatoare pentru viitor”, a adăugat el.

    De asemenea, magnatul american menţionează că anumite dereglări ale echipamentelor de pe platforma marină construită de SpaceX lăsau deja să se înţeleagă faptul că amerizarea lentă a lansatorului avea doar 50% şanse de a fi realizată cu succes.

    După separarea de corpul lansatorului, la trei minute după decolarea de la baza Cape Canaveral din Florida, la ora 09.47 GMT, primul etaj al rachetei şi-a pornit motoarele cu retropropulsie, pentru a efectua o amerizare lentă, controlată, şi pentru a coborî pe o barjă din Oceanul Atlantic.

    Acel modul spaţial trebuia să amerizeze cu o precizie de 10 metri pe o platformă ce avea o lungime de 91 de metri şi o lăţime de 170 de metri, care plutea în Oceanul Atlantic, la o distanţă de 322 de kilometri de Cape Canaveral.

    SpaceX subliniase anterior dificultatea acestei manevre.

    Compania californiană lucrează de aproximativ doi ani la dezvoltarea unor tehnologii care vor permite recuperarea primului etaj al lansatorului ei spaţial, cu scopul de a reduce astfel costurile de lansare. Acest fapt ar bulversa sectorul lansărilor spaţiale, în care SpaceX întâmpină o concurenţă puternică din partea grupului european Arianespace.

    În ciuda acestui semieşec, SpaceX a lansat cu succes capsula ei spaţială Dragon, care s-a desprins de al doilea etaj al lansatorului la circa nouă minute după decolare.

    Această decolare, iniţial prevăzută pentru decembrie 2014, a fost amânată de două ori, din cauza unor anomalii tehnice. A doua amânare a avut loc marţi dimineaţă, cu un singur minut înainte de pornirea motoarelor lansatorului spaţial.

    Lansarea operată de SpaceX a fost urmărită cu o atenţie deosebită, după explozia din octombrie 2014, la puţin timp după lansare, a rachetei Antares a companiei Orbital Sciences în cadrul unei misiuni de reaprovizionare a ISS.

    Odată lansată, capsula Dragon s-a plasat pe orbită şi şi-a desfăcut cu succes cele două antene solare, începându-şi cursa de urmărire a ISS, cu care va trebui să se conecteze luni, în jurul orei 11.00 GMT.

    Dragon transportă pe ISS o încărcătură de 2,2 tone, din care provizii pentru cei şase membri ai echipajului, diverse materiale şi echipamente pentru laboratoarele ştiinţifice de la bordul staţiei, o cameră IMAX şi mai multe piese de schimb.

    De la retragerea din uz, în iulie 2011, a navetelor spaţiale americane, NASA a apelat la două companii private, SpaceX şi Orbital Science, pentru a transporta provizii şi echipamente pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS). De asemenea, Agenţia spaţială nord-americană este obligată să apeleze la ajutorul Rusiei pentru a trimite pe ISS şi a aduce înapoi pe Terra astronauţii săi, plătind 70 de milioane de dolari pentru fiecare membru al echipajului transportat cu rachetele ruseşti Soyuz.

    Aceasta este cea de-a cincea misiune de aprovizionare a ISS efectuată de SpaceX în numele agenţiei spaţiale americane (NASA), dintre cele 12 prevăzute în cadrul unui contract de 1,6 miliarde de dolari.

    NASA a încheiat un contract de reaprovizionare, în valoare de 1,9 miliarde de dolari, şi cu Orbital Sciences Corporation, a cărei capsulă Cygnus a efectuat primul ei zbor de reaprovizionare a ISS pe 12 ianuarie 2014.

    Spre deosebire de Dragon, Cygnus nu poate să revină pe Terra şi se autodistruge la intrarea în atmosfera terestră.

    Printre dispozitivele ştiinţifice transportate de capsula Dragon se află şi un instrument care va măsura distribuţia norilor din atmosfera terestră.

    Orbital Sciences şi SpaceX sunt singurele companii private cu care NASA a încheiat contracte de aprovizionare a avanpostului orbital.

    Capsula Dragon a fost primul vehicul spaţial privat care s-a conectat cu succes la ISS, în anul 2012. Este, de asemenea, singura capsulă capabilă să aducă pe Terra diverse materiale şi rezultate ale unor experimente, după desprinderea ei de ISS.

    Companiile SpaceX, Boeing şi Sierra Nevada au fost selecţionate de NASA pentru a dezvolta fiecare un vehicul spaţial privat cu scopul de a transporta astronauţi la bordul ISS şi pe alte destinaţii orbitale. Aceste noi vehicule spaţiale ar trebui să fie lansate în 2017.

    În ceea ce priveşte misiunile de aprovizionare, ISS depinde de vehiculele automatizate de tip cargo ruseşti Progress, europene (ATV) şi japoneze (HTV), care sunt create pentru a fi folosite o singură dată şi se autodistrug arzând la reintrarea în atmosfera terestră, la finalul misiunii.

    Aceste companii activează pe o piaţă a transportului spre ISS care va creşte tot mai mult în perioada următoare, odată cu decizia anunţată pe 8 ianuarie 2014 de NASA de a prelungi cu încă patru ani, până în 2024, durata de funcţionare a Staţiei Spaţiale Internaţionale. Iniţial, durata de funcţionare era prevăzută până în 2020.

    ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

    ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.

  • Capsula spaţială Dragon, construită de SpaceX, s-a scufundat în Pacific, conform programului

    Astronauţii Reid Wiseman şi Barry Wilmore, de pe ISS, au utilizat macaraua robotizată a staţiei pentru a desprinde capsula, sâmbătă, la ora 13.57 GMT. Capsula, înzestrată cu o paraşută, a intrat la ora 19.38 GMT în Oceanul Pacific.

    Dragon s-a întors pe Terra cu o încărcătură de 1.724 de kilograme, reprezentând experimente ştiinţifice şi echipament care nu mai este necesar la bordul ISS.

    Capsula spaţială Dragon a fost lansată pe 21 septembrie, în cea de-a patra misiune de aprovizionare a Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS).

    Dragon a transportat la bordul ISS aproape 2,5 tone de alimente, materiale pentru cercetări ştiinţifice, inclusiv 20 de şoareci, dar şi un difuziometru – în valoare de 26 de milioane de dolari -, care va permite staţiei să măsoare viteza şi direcţia vânturilor de la suprafaţa oceanelor. Capsula a livrat pe staţie şi noi echipamente biomedicale care vor uşura studiile prelungite de biologie asupra rozătoarelor în condiţii de microgravitaţie, dar şi o mică plantă cu flori din familia verzei. Cercetătorii vor putea astfel să studieze creşterea şi adaptarea vegetaţiei în spaţiu. De asemenea, Dragon a adus pe ISS mai multe echipamente pentru testele în microgravitaţie, inclusiv o imprimantă 3D.

    Dragon a fost primul vehicul spaţial privat care s-a conectat cu ISS, reuşind această performanţă în 2012, în timpul unui zbor demonstrativ.

    După ultimul zbor al navetelor spaţiale americane, în iulie 2011, NASA depinde exclusiv de capsulele ruseşti Soyuz pentru a-şi transporta astronauţii la bordul ISS. Roscosmos a devenit singura agenţie spaţială care este capabilă, graţie lansatoarelor şi capsulelor Soyuz, să trimită astronauţi pe ISS şi să îi readucă apoi pe Terra. Roscosmos facturează NASA cu peste 70 milioane de dolari pentru fiecare astronaut trimis pe staţie.

    În baza unui contract de 1,6 miliarde de dolari încheiat cu NASA, compania SpaceX trebuie să efectueze în total 12 misiuni de aprovizionare a ISS, la bordul căreia transportă alimente, apă, materiale pentru experimente ştiinţifice şi diverse echipamente.

    Patru dintre aceste misiuni au fost deja executate cu succes, iar a cincea este programată pentru lansare pe 9 decembrie.

    NASA a încheiat un contract de reaprovizionare, în valoare de 1,9 miliarde de dolari, şi cu Orbital Sciences Corporation, a cărei capsulă Cygnus a efectuat primul ei zbor de reaprovizionare a ISS pe 12 ianuarie 2014. Spre deosebire de Dragon, Cygnus nu poate să revină pe Terra şi se autodistruge la intrarea în atmosfera terestră.

    Următoarea misiune Cygnus este programată de NASA luni, la ora 22.45 GMT, de la baza spaţială Wallops din Virginia.

    Recent, NASA a încheiat un contract de 6,8 miliarde de dolari, din care 4,2 miliarde pentru Boeing, care va dezvolta o nouă capsulă spaţială, CST-100, şi 2,6 miliarde de dolari pentru SpaceX, care va produce capsula Dragon V2. Primele zboruri pentru aceste vehicule spaţiale de şapte locuri sunt prevăzute pentru anul 2017.

    ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

    ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri pe oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent cu cel dintr-un avion Boeing 747.

  • Companiile Boeing şi SpaceX vor construi “taxiuri spaţiale” pentru NASA

    “Boeing şi SpaceX au propus sisteme – CST 100 şi Dragon V2 – care ne vor permite să transportăm echipaje spre ISS peste doar câţiva ani”, a declarat directorul NASA, Charles Bolden, cu ocazia unei conferinţe de presă la Centrul spaţial Kennedy din apropiere de Cape Canaveral, în statul american Florida.

    Este vorba despre un contract de 6,8 miliarde de dolari în total.

    Boeing a primit partea cea mai mare din contract, de 4,2 miliarde de dolari, iar SpaceX a primit 2,6 miliarde de dolari.

    “Astăzi am făcut un pas uriaş pentru a ne apropia de posibilitatea de a-i lansa pe astronauţii noştri de pe teritoriul Statelor Unite într-un vehicul spaţial american”, a precizat Charles Bolden, el însuşi fost astronaut.

    “Parteneriatul dintre Boeing şi SpaceX promite să ofere unui număr mai mare de persoane ocazia de a cunoaşte entuziasmul zborurilor spaţiale”, a adăugat el.

    În plus, “încredinţarea transportului pe orbita joasă unei industrii private permite NASA să se concentreze mai mult asupra unui ambiţios zbor spre Marte”, a explicat directorul general al agenţiei spaţiale americane.

    Primele zboruri ale acestor vehicule spaţiale private vor avea loc în anul 2017.

    Contractul acoperă în total şase misiuni cu echipaje umane la bord către ISS pentru fiecare dintre cele două companii.

    Alegerea a două companii pentru a construi două vehicule spaţiale se explică prin dorinţa NASA de a menţine o concurenţă sănătoasă care, potrivit agenţiei americane, reprezintă cea mai bună modalitate pentru a construi cel mai sigur şi cel mai ieftin sistem de transport spaţial.

    NASA a cheltuit deja 1,5 miliarde de dolari din 2010, dintre care 800 de milioane în acest an, pentru a concepe şi dezvolta vehicule spaţiale private care pot să transporte astronauţi pe ISS, alegând într-o primă etapă, în 2012, companiile Boeing, SpaceX şi un al treilea concurent, Sierra Nevada.

    După ultimul zbor al navetelor spaţiale americane în iulie 2011, NASA depinde exclusiv de capsulele ruseşti Soyuz pentru a-şi transporta astronauţii la bordul ISS. Roscosmos a devenit singura agenţie spaţială care este capabilă, graţie lansatoarelor şi capsulelor Soyuz, să trimită astronauţi pe ISS şi să îi readucă apoi pe Terra. Roscosmos facturează NASA cu peste 70 milioane de dolari pentru fiecare astronaut trimis pe staţie.

    Această situaţie a devenit foarte delicată după înrăutăţirea relaţiilor diplomatice dintre Washington şi Moscova din cauza crizei din Ucraina.

    Boeing, care are o experienţă îndelungată în sectorul spaţial şi a colaborat la construirea ISS, a promis să îşi construiască noua capsulă, CST-100, cu capacitate de şapte locuri, în fostele hangaruri – între timp modernizate – de la Centrul Spaţial Kennedy, unde erau asamblate navetele spaţiale americane. Această activitate va duce la înfiinţarea a 550 de locuri de muncă.

    CST-100 va fi lansată cu ajutorul rachetei Atlas V, care a efectuat deja aproape 50 de lansări, de la baza aeriană Cape Canaveral.

    În ceea ce priveşte SpaceX, capsula ei Dragon V2, tot de şapte locuri, derivată din actuala capsulă Dragon care a efectuat deja cinci zboruri reuşite şi s-a conectat fără probleme la ISS, va fi lansată de racheta Falcon 9. Acest lansator a efectuat deja 11 zboruri.

    Spre deosebire de Boeing, SpaceX va crea mai puţine locuri de muncă la Centrul spaţial Kennedy, de unde compania îşi va lansa totuşi capsula Dragon V2. SpaceX a închiriat de la NASA celebra rampă de lansare 39A de unde au pornit istoricele misiuni spaţiale Apollo către Lună.

    Sierra Nevada, al cărei proiect nu a fost reţinut, propunea o mini-navetă de cinci locuri, denumită “Dream Chaser”, capabilă să revină din spaţiu şi să aterizeze ca un avion.

    Alegerea făcută de NASA a fost salutată de mai mulţi membri ai Congresului american.

    ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

    ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri pe oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent cu cel dintr-un avion Boeing 747.