Iar atractivitatea României poate să fie afectată în perspectivă, semnalele transmise fiind negative şi pentru potenţialele investiţii străine viitoare, în condiţiile în care se vor diminua garanţiile şi protecţia de care beneficiază investitorii, consideră Cosmin Vasile, managing partner la casa de avocatură Zamfirescu Racoţi & Partners (ZRP). „În contextul solicitărilor repetate şi insistente ale Comisiei Europene de a pune capăt tratatelor bilaterale de protejare a investiţiilor intra-UE, întrebarea este dacă demersul prompt al României, cu motivarea formal justificată de a se conforma cu poziţia Comisiei Europene, este unul în totalitate asumat sub aspectul implicaţiilor. Prin recent promulgata lege, România face o declaraţie cu rezonanţă şi puternic mesaj negativ în legătură cu ideea de protecţie a investiţiilor străine şi cu privire la intenţia de diminuare a garanţiilor de care vor beneficia investitorii străini deja prezenţi în România, cât şi potenţialii noi investitori străini”, a declarat Cosmin Vasile.
Menţinerea tratatelor bilaterale de protejare a investiţiilor intra-EU este o problemă generală, iar în prezent sunt deja cinci state membre implicate în proceduri de infringement în legătură cu tratatele bilaterale de investiţii intra-UE. Însă reacţia generală a statelor UE este una de ezitare şi, în primul rând, precauţie cu privire la adoptarea oricăror măsuri imediate, dominând starea de expectativă, în timp ce România s-a grăbit să adopte o lege privind aprobarea încetării valabilităţii tratatelor bilaterale de investiţii intra-UE, ieşind, astfel, în prim-plan pe harta UE cu această măsură care nu poate să fie privită cu simpatie în rândul investitorilor străini, în opinia reprezentantului ZRP.
„Mesajul pe care îl transmite România în această situaţie este negativ vizavi de investitorii străini, pentru că suntem statul care a declarat ferm şi răspicat că doreşte să pună capăt acestei protecţii. S-ar putea ca, la un moment dat, să se ajungă la un acord la nivelul UE şi să înceteze toate tratatele bilaterale prin acord. S-ar putea ca la un moment dat să existe o convenţie intra-EU, care să înlocuiască toate tratatele bilaterale, dar, până atunci, rămâi cu ce ai acum. Iar pe investitorii străini îi interesează un singur lucru: protecţia de care ei beneficiază. Tratatele bilaterale sunt forma tipică de protejare a investiţiilor străine”.
Cosmin Vasile a amintit că mai există ţări europene care au făcut paşi pentru denunţarea tratatelor intra-UE, cum ar fi Italia şi Irlanda, care au denunţat tratatele intra-UE la care erau parte în 2012 şi, respectiv, 2013. Iar Polonia este în proces de revizie şi analiză a propriilor tratate bilaterale, luând în calcul încetarea acestora. Însă iniţiativa autorităţilor române (în contextul iniţierii procedurilor de infringement), de a aproba prin lege, în bloc, încetarea tratatelor bilaterale intra-UE pare a fi cel mai prompt şi energic demers de conformare cu poziţia Comisiei Europene în privinţa tratatelor bilaterale de investiţii intra-UE, susţine reprezentantul ZRP.
Ce avantaje ofereau până acum tratatele bilaterale investitorilor străini?
Avantajul esenţial oferit de tratatele bilaterale de investiţii, pe care îl percep investitorii străini, este dat de posibilitatea soluţionării diferendelor cu statul-gazdă de către un for neutru, conform regulilor de drept internaţional, pe calea arbitrajului internaţional, ori de câte ori regulile specifice de protejare a investiţiilor ar fi încălcate, susţine Cosmin Vasile. „Studiile sugerează că aceste instrumente internaţionale stimulează, în mod efectiv, fluxul de investiţii mai ales în ţările mai puţin dezvoltate, importatoare de capital. Climatul de siguranţă şi previzibilitate de care beneficiază investiţiile străine în reglementarea tratatelor bilaterale de investiţii este un factor important de atractivitate.”
Investiţiile străine sunt un barometru al atractivităţii mediului de afaceri autohton şi reflectă percepţia străinilor. Sunt corelate şi cu mersul economiei şi pot să stimuleze la rândul lor creşterea PIB-ului. Investiţiile străine directe (ISD) în România au fluctuat de-a lungul timpului, de cele mai multe ori fiind în pas cu trendul economiei. Volumul ISD-urilor a crescut în salturi înainte de criza financiară, cele mai consistente fluxuri fiind înregistrate în perioada 2004-2008, când economia era în ascensiune puternică. Soldul sumelor aduse de investitorii străini în România s-a dublat în ultimul deceniu, reuşind să treacă de 64 mld. euro.
„Apar efecte ale legii legate de imaginea României şi perspectiva investitorilor străini. Eu, de exemplu, sunt investitor străin intra-EU şi contemplu: unde să investesc, într-o ţară sau în mai multe, şi constat, dacă mă uit, că cel mai hotărât stat să denunţe protecţia specifică investiţiilor străine prin tratate bilaterale este România, în vreme ce alte state vecine păstrează tratatele şi nu au de gând sau cel puţin nu se grăbesc să înlăture această protecţie. Problema este delicată din punct de vedere juridic şi cu multe faţete. Dar, până la lămurirea acestor aspecte, din punctul de vedere al atractivităţii României pentru investitorii străini şi al mesajului pe care îl transmiţi pentru investitori, ca ţară care vrea şi are nevoie să atragă investititori străini, este cert că dezavantajează România. Dacă investitorii străini vor să facă o investiţie pe următorii 10-20 de ani şi analizează această chestiune punctuală, pot alege alte ţări în detrimentul României”.