BusinessMagazin

Tag: servicii

  • Câştigul salarial mediu brut pe economie a fost în mai de 5.078 lei, iar cel net de 3.101 lei

    Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (6946 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1782 lei).

    Comparativ cu luna mai a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 14,7%.

    Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 110,2%.

    Indicele câştigului salarial real a fost de 99,1% pentru luna mai 2019 faţă de luna precedentă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Serviciile de proastă calitate şi impoliteţea vânzătorilor i-au inspirat pe doi antreprenori să pornească un business de milioane

    În spatele acestora se află fondatorii Heikki Vaananen şi Ville Levaniemi. Ideea businessului a avut-o Heikki, după ce, de-a lungul anilor, întâmpinase deseori situaţia frustrantă în care, primind servicii de slabă calitate sau întâmpinând o atitudine grosolană a angajaţilor din magazine sau instituţii, în special a unui vânzător dintr-un magazin de computere unde mergea în adolescenţă să îşi cumpere dischete, nu avusese ocazia să îşi exprime nemulţumirea faţă de şefii acestora.

    Ideea sa a fost să construiască nişte aparate prin care clienţii să îşi poată exprima feedback-ul referitor la modul în care au fost serviţi, calitatea produselor sau amabilitatea personalului. Tot ce aveau de făcut era să apese unul dintre butoanele cu feţe ce exprimau următoarele stări: foarte mulţumit, mulţumit, nemulţumit sau foarte nemulţumit, urmând ca respectivul aparat să trimită mai departe un email către respectiva companie.

    „Când Heikki mi-a spus planul său de afaceri, m-am gândit că este o super idee, însă eram sigur că altcineva se gândise deja să inventeze un astfel de apparat. Însă după ce am căutat pe Internet, am constatat că nu există, aşa că am început să gânim conceptul – în 2008 – iar în 2009 deja lansam businessul”, povesteşte Ville Levaniemi, cofondatorul Happy Or Not, citat de BBC.

    Astăzi, aparatele Happy Or Not sunt folosite de peste 4.000 de organizaţii din 134 de ţări, fiind montate inclusive pe aeroportul London Heathrow, în lanţul de retail Boots sau în hipermarketurile Carrefour. Clienţii plătesc un abonament anual pentru serviciile companiei, ale cărei venituri sunt de peste 10 milioane de euro.

  • Digi lansează serviciile 5G in Romania. Care sunt primele oraşe şi ce telefoane 5G oferă jucătorul din telecom

    „Astăzi dăm drumul serviciilor 5G şi pe termen scurt vrem să acoperim zonele de trafic, zonele aglomerate, încât să îmbunătăţim experienţa clienţilor. Vom lucra la staţiile de bază, în iulie şi august, împreună cu partenerii noştri de la Ericsson şi Huawei, vom începe în Bucureşti, zona food din mall-uri, câteva parcuri mari şi Centrul Vechi. Apoi vom continua în Constanţa şi Mamaia, Oradea, Cluj-Napoa şi Iaşi”, explică Valentin Popoviciu, vicepreşedinte al companiei DIGI RCS&RDS.

    Compania susţine că în luna septembrie vor instala ehipamentele şi staţiile de bază din Braşov, Timişoara, Craiova, Sibiu, Sinaia, Buşteni, Predeal şi Poiana Braşov.

    În ceea ce priveşte terminalele disponibile pentru clienţi, DIGI pune la dispoziţia acestora două modele de smartphone cu capabilităţi 5G produse de chinezii de la Xiaomi şi încă unul de la Huawei sub modelul Mate 20X 5G, cu preţuri cuprinse între circa 3.000 de lei şi aproximativ 6.000 lei.

    „Apetitul companiilor telecom mde a adopta noile tehnologii, nu numai RCS&RDS, dar şi ceilalţi operatori din România. Acest lucru mă bucură pentru că este rezultatul unei pieţe competitive, cu un apetit deschis la implementarea noilor tehnologii. Am văzut asta şi când a fost vorba de 4G şi sunt convis ă va fi la fel şi cu 5G”, spune Bogdan Iana, vicepreşdintele arbitrului telecom ANCOM, prezent la evenimentul organizat de DIGI în pateneriat cu Ericsson.

    Ericsson este partenerul principal pentru echipamente 5G al DIGI, alături de chinezii de la Huawei şi de Nokia.

    „Astăzi am reuşit să aducem tehnologia 5G în România. Reţeaua DIGI este a 10-a pe echipamente Ericsson din lume, şi cea de-a treia din Europa. Este un rezultat remarcabil”, spune Dragoş Rebegea, Ericsson România.

  • Care sunt planurile celui mai puternic executiv din industria telecom

    „Industria de telecomunicaţii din România s-a schimbat în mod continuu de-a lungul anilor – dispozitive mobile performante, explozia tehnologiilor digitale, de ultimă oră, concurenţĂ sporită şi o schimbare în aşteptările clienţilor faţă de interacţiunile personale şi relevante”, observă Liudmila Climoc, cea care a preluat în 2016 poziţia de CEO al Orange România, cel mai mare jucător de pe piaţa de telefonie mobilă după cifra de afaceri şi numărul de abonaţi. „Ne-am început activitatea într-un mediu de concurenţă minimă, dar în ultimii ani piaţa a devenit din ce în ce mai competitivă, cu o trecere accelerată spre convergenţă.”

    După ce a absolvit Facultatea de Calculatoare, Informatică şi Microelectronică din cadrul Universităţii Tehnice din Republica Moldova, Liudmila Climoc şi-a început cariera în cadrul companiei de telefonie mobilă Voxtel de pe poziţia de consultant de vânzări. Compania de telefonie mobilă Voxtel din Republica Moldova s-a lansat în 1998, având încă de la început în acţionariat grupul France Telecom. Operatorul a trecut la brandul Orange în 2007, după ce în anul anterior francezii îşi majoraseră participaţia la operator la 61%.

    După un an în cadrul Voxtel, Liudmila Climoc a fost promovată în poziţia de manager al reţelei de magazine în cadrul departamentului comercial, poziţie ocupată până în anul 2002. În 2008, la zece ani de la momentul în care se angaja pe poziţia de consultant de vânzări, Liudmila Climoc era promovată în cea mai înaltă poziţie din companie, de director general, fiind astfel primul manager local care devenea CEO, poziţie ocupată anterior doar de expaţi.

    La începutul lunii februarie, acţionarii Orange România i-au prelungit pentru încă doi ani mandatul de CEO.

    Un an cu provocări, dar şi oportunităţi

    „Au fost 12 luni efervescente, cu multe provocări pe piaţa de telecom şi nu numai”, descrie Liudmila Climoc evoluţia recentă a companiei. „Eforturile noastre au fost răsplătite, dacă ne uităm la cele mai recente cifre, de la final de martie, când Orange oferea servicii mobile, fixe şi TV pentru 10.693.300 de clienţi”.

    În ultimul an, eforturile au fost concentrate pe dezvoltarea reţelei şi a serviciilor prin investiţii constante în infrastructură şi adoptarea de noi inovaţii, îmbunătăţirea experienţei digitale, creşterea segmentului de servicii financiare mobile şi consolidarea echipei. „Investim permanent în reţea pentru a oferi clienţilor servicii de calitate prin cea mai extinsă reţea 4G din România, iar acest lucru se vede”, explică CEO-ul Orange România. În urma unui studiu realizat de reprezentanţii companiei, 40% dintre clienţii satisfăcuţi de serviciile oferite menţionează reţeaua ca fiind principalul motiv de mulţumire în relaţia cu operatorul. La finalul lunii martie, reţeaua 4G Orange acoperea 96,9% din populaţia ţării şi 100% din cea urbană.

    „În primele trei luni ale anului am extins accesul la cele mai mari viteze ale momentului, oferite de 4G+ pentru încă aproape jumătate de milion de locuitori din 432 de noi localităţi şi oraşe, astfel încât la finalul lunii martie 44,69% din populaţia ţării avea acces la viteze de până la 500 Mbps. Asta înseamnă acces la o infrastructură digitală ultramodernă ce aduce mai multe şanse de dezvoltare prin acces la tehnologie, la învăţare în mediul digital, prin oportunităţi de servicii devoltate peste o astfel de infrastructură. România are cea mai bună performanţă în ceea ce priveşte conectivitatea, datorită disponibilităţii mari a reţelelor de bandă largă rapidă, în special în zonele urbane. Totuşi, digitalizarea economiei este în urmă, ultimele studii arătând că unu din cinci români nu a folosit internetul niciodată şi mai puţin de o treime dintre români au abilităţi digitale de bază”, adaugă Liudmila Climoc.


    Grupul francez Orange a înregistrat în 2018 în România afaceri de 5,98 miliarde de lei, în creştere cu 8% faţă de anul anterior, arată o analiză a ZF bazată pe datele raportate la Ministerul Finanţelor Publice de cele mai importante patru companii operate de francezi (Orange România, Orange Services, Orange Business România şi Universal 2002). Singura companie deţinută de grup pentru care nu există încă datele pe 2018 este Orange Money, prin care sunt operate serviciile financiare pe mobil ale operatorului. La nivel de grup de companii, calculele ZF arată un profit net de 205,3 milioane de lei, în scădere cu 38%, şi o marjă a câştigului net de 3%. Numărul mediu total de angajaţi a fost de 3.594, mai mare cu 260 de persoane. Datoriile totale ale celor 4 companii s-au ridicat la 3,315 miliarde de lei, mai mari cu 9% faţă de anul anterior.

    Orange România, liderul pieţei locale de telefonie mobilă, are cea mai mare pondere în afacerile grupului: acesta a raportat venituri de 5,744 miliarde de lei, în creştere cu 7%, conform Ministerului Finanţelor Publice. Profitul net al operatorului de telefonie mobilă a fost de 192,2 milioane de lei în 2018, în scădere cu 40% faţă de anul precedent, marja fiind astfel de 3% din venituri. Datoriile totale ale companiei la 31 decembrie 2018 se ridicau la 3,272 miliarde de lei, în creştere cu 9%. Numărul mediu de angajaţi ai companiei de telefonie mobilă a rămas aproape neschimbat, în jurul a 2.400 de persoane. Numărul de clienţi pentru serviciul de telefonie mobilă al Orange a fost de 9,662 milioane în 2018, în scădere cu 1% faţă de anul anterior, conform datelor grupului. Pe de altă parte, compania a înregistrat creşteri pe alte segmente de business, astfel că per ansamblu numărul de clienţi a avut o evoluţie pozitivă. La finele anului 2018 compania a depăşit şi pragul simbolic de o jumătate de milion de clienţi pentru serviciul de televiziune, la cinci ani şi jumătate de la momentul intrării pe piaţă, în iunie 2013. Orange Services, companie ai cărei angajaţi furnizează servicii de IT pentru întreg grupul francez, a recrutat în 2018 peste 250 de oameni şi a raportat afaceri de 201 mil. lei, în  creştere cu 29% faţă de anul anterior.

    CEO-ul Orange România observă că interesul pentru conectivitate este evident, iar piaţa mobilă creşte în continuare ca urmare a consumului mare de date care înlocuieşte serviciile clasice de voce. „În primii ani de telecomunicaţii, serviciile erau limitate la voce şi SMS. Astăzi, vedem că obiceiurile de consum au fost revoluţionate de tehnologie, iar conectivitatea neîntreruptă şi accesul facil la informaţii sunt nevoi reale ale utilizatorilor.”

    Ea oferă ca exemplu faptul că apetitul clienţilor pentru date mobile a generat o creştere de aproximativ 50% a consumului în primele trei luni ale anului comparativ cu primele trei luni ale anlui 2018, iar „aproape jumătate din toate interacţiunile cu clienţii noştri se întâmplă astăzi prin mijloace digitale”, rata de interacţiune digitală atingând 46%.

    Un ecosistem de servicii

    Pe o piaţă competitivă cum e cea din România, vocea clienţilor devine o parte activă a procesului de dezvoltare sau de îmbunătăţire a serviciilor, explică Liudmila Climoc. „Un exemplu concludent este dezvoltarea locală a chatbotului Djingo, dezvoltare care s-a construit pe baza feedbackului primit de la clienţi”. Mai precis, premergător lansării au fost realizate două sesiuni de testare care au însumat 600 conversaţii între clienţi şi chatbot. În urma acestora, peste 80% din feedback a fost pozitiv. Pe de altă parte, arată ea, de la lansarea din 25 iunie 2018, chatbotul Djingo a învăţat să trateze până acum un număr de 6 subiecte, de la oferirea de informaţii despre codul PUK şi perioada contractuală, la trimiterea de solicitări către departamentul specializat în oferte, suspendarea sau reconectarea numărului de telefon în caz de pierdere sau furt şi tratarea tuturor cazurilor legate de portare: poartea în reţeaua Orange, portarea în altă reţea sau statusul cererii de portarea în reţeaua Orange. Serviciul a fost dezvoltat într-o manieră Agile, de către o echipă mixtă IT – business. În prezent, acesta întreţine aproape 30.000 de conversaţii pe lună.

    „Tot ca parte a procesului de integrare a clienţilor în îmbunătăţirea serviciilor, începutul anului 2019 a marcat momentul în care recent lansata platformă «Orange pentru tine» le-a oferit clienţilor posibilitatea să îşi facă şi mai puternic vocea auzită”, spune CEO-ul companiei. „Astfel, aceştia îşi vor putea vota beneficiile pe care le doresc, vor putea trimite feedback mai uşor şi se vor putea implica în dezvoltarea şi testarea viitoarelor servicii şi produse.”

    În luna martie, Orange Money a introdus cardurile de debit Visa contactless, fizice şi virtuale, plata cu telefonul prin tehnologia NFC şi plata cu ceasul inteligent Fitbit sau Garmin compatibil cu NFC prin înrolarea cardului în aplicaţiile Orange Pay, Fitbit Pay sau Garmin Pay, potrivit ZF. Ca urmare a dezvoltărilor aduse serviciului Orange Money, numărul de utilizatori a înregistrat o creştere de 44% în primul trimestru din 2019 comparativ cu perioada similară a anului trecut, ajungând la peste 135.000 de clienţi la 31 martie 2019.

    La începutul acestui an, Orange a lansat şi Live Objects, o platformă dedicată proiectelor IoT care gestionează dispozitivele conectate, analizează datele colectate şi este compatibilă cu diferite tehnologii de comunicaţii, de la 2G/3G/4G, la LTE-M. Companiile, indiferent de domeniul în care activează sau de dimensiunea afacerii, pot integra rapid în platformă dispozitive conectate şi să vizualizeze datele colectate atât în dashboardul Live Objects, cât şi în aplicaţiile partenerilor, prin intermediul API-urilor. O altă noutate a companiei pe piaţa din România a fost lansarea eSIM: în martie 2019, Orange a devenit primul operator telecom din România ce a oferit clienţilor săi acces la tehnologia eSIM pentru utilizatorii de dispozitive mobile Apple. Până în acest moment există câteva mii de utilizatori de eSIM în reţeaua Orange şi numărul acestora creşte în fiecare zi, spune CEO-ul companiei.

    „Pentru noi, serviciile integrate reprezintă pilonul strategic Orange în Europa. Acesta aduce simplitate în vieţile clienţilor”, adaugă Liudmila Climoc. Unul dintre acestea este serviciul Orange Home TV, care a înregistrat o evoluţie pozitivă, având în prezent peste 519.000 clienţi; în acelaşi timp, serviciile fixe în bandă largă au 303.600 de clienţi.

    Pe piaţa de telefonie mobilă, cota de piaţă a Orange în 2018 a fost de 34,1%, faţă de 34,8%, după numărul de clienţi, potrivit ZF, care citează raportul financiar al grupului francez. Documentul mai arată că în România şi Polonia se înregistrează o dinamică negativă a veniturilor din vânzarea exclusivă de servicii de telefonie mobilă pe fondul migraţiei clienţilor către pachete de servicii fix-mobil. De asemenea, grupul menţionează că scăderea profitului operaţional (EBITDA) din regiunea care include România a fost determinată şi de creşterea costurilor cu forţa de muncă din România şi Polonia.

    În prezent, piaţa telecomunicaţiilor locale este deservită de patru operatori de reţea, iar calitatea serviciilor, în ceea ce priveşte, de exemplu, costurile, este una dintre cele mai bune la nivel european, subliniază ea. „Cred că, în acest moment, important pentru toţi operatorii este să-şi dezvolte tehnologiile pentru a servi nevoilor unei lumi mereu conectate şi în continuă dezvoltare de soluţii interconectate, smart şi inovatoare.”


    Rolul Orange în implementarea tehnologiei 5G

    Abordarea Orange în ceea ce priveşte anticiparea introducerii tehnologiei 5G integrează atât demonstraţii concrete realizate împreună cu partenerii tehnologici, cât şi activităţi de cercetare, spune executivul. Astfel, Orange investeşte anual în reţea şi IT peste 100 milioane de euro. În 20 de ani de activitate, remarcă ea, o parte semnificativă din cei peste 3,5 miliarde de euro investiţi de Orange România au fost alocaţi dezvoltării şi extinderii reţelei şi serviciilor. „Ne dorim ca şi investiţiile în 5G să continue în acelaşi ritm susţinut. Din punctul de vedere al evoluţiei reţelelor, paşii următori sunt clar direcţionaţi către virtualizarea infrastructurii şi a funcţiilor de reţea. O mare parte din aplicaţiile şi capabilităţile noi ce vor fi oferite de către tehnologia 5G se bazează pe aceste virtualizări.”

    Liudmila Climoc crede că toate aceste evoluţii vor deschide drumul către introducerea la scară largă a automatizării configurărilor de reţea, automatizări care dublate de folosirea inteligenţei artificiale vor conduce la îmbunătăţirea serviciilor oferite şi, foarte important, posibilitatea furnizării acestora într-un timp foarte scurt. În prezent, compania continuă testarea tehnologiilor disponibile, cât şi diferite scenarii de utilizare. „Este clar că reţelele mobile au schimbat modul în care comunicăm şi accesăm informaţia, iar 5G promite să creeze premisele unei societăţi complet mobile şi conectate. Vorbim de capabilităţi tehnice nemaîntâlnite până acum, care se traduc într-un potenţial imens pentru soluţii tehnologice performante precum maşini autonome conectate, eHealth, cloud VR sau asistenţă AI”, explică Liudmila Climoc.
    În acest context, Orange România a pregătit, în 2017, în cadrul evenimentului ICEE Fest, o demonstraţie de funcţionalitate a tehnologiei 5G şi a beneficiilor pe care inovaţiile susţinute de o astfel de tehnologie le poate aduce. Exemplul ales a fost din zona de biomedicină, demonstraţia fiind realizată alături de Symme 3D Biotech One, un start-up din programul de accelerare Orange Fab. Mai exact, Symme 3D Biotech One a dezvoltat o imprimantă 3D cu aplicabilitate în domeniul medical şi a putut arăta astfel cum poate opera medicina viitorului, funcţionând pe o reţea de comunicaţii în care latenţele mici sunt esenţiale.

    Operatorul telecom a făcut paşi importanţi în această direcţie şi în 2018, prin upgrade-ul în reţeaua 4G în urma căruia a crescut vitezele de acces şi prin realizarea primului test din Europa de utilizare în condiţii reale a unei reţele 5G (multi-vendor de tip acces radio la punct fix), împreună cu Cisco şi Samsung, la Floreşti, Cluj-Napoca, în care 15 clienţi selectaţi au experimentat în premieră noua tehnologie.
    Tot în 2018, în martie, alături de Nokia, Orange a realizat o demonstraţie a capabilităţilor tehnologiei 5G prezentând două dintre cele mai interesante functionalităţi. Au fost evidenţiate latenţa extrem de redusă care permite aplicaţii de tipul industry 4.0, precum şi volumul mare de informaţii şi de conexiuni pe care viitoarea reţea îl va putea gestiona. „Acesta a fost un prim pas spre reţeaua viitorului – 5G”, spune CEO-ul Orange România.

    În materie de echipamente, capabilitatea tehnică există, remarcă ea, adăugând că în cazul în care operatorii ar putea lansa comercial servicii bazate pe tehnologia 5G, calitatea lor ar depinde de spectrul deţinut de fiecare operator.

    „Întreaga piaţă europeană investeşte în implementarea noilor tehnologii pentru a permite automatizarea industriilor şi extinderea proiectelor de tip IoT”, observă Liudmila Climoc. „Pentru a ţine pasul, sectorul telecom din România va necesita investiţii semnificative în pregătirea reţelei pentru tehnologia 5G şi dezvoltarea acesteia. Următorii ani sunt decisivi dacă ne dorim ca România să îşi menţină pozitia fruntaşă în topul serviciilor de comunicaţii mobile din Europa.” În caz contrar, explică ea, riscul este de a se pierde din competitivitate, nu doar cea a sectorului telecom, ci şi cea a celorlalte sectoare din economie care se bazează pe conectivitate. „Este foarte important să găsim un echilibru între preţurile mici, calitatea foarte bună a serviciilor, investiţii şi taxe corecte plătite către stat.”

    CEO-ul Orange notează faptul că în ultimii ani am fost martorii unui consum exponenţial de date mobile. „Acest lucru ne face să credem că evoluţia conectivităţii de acum înainte va fi mai puţin liniară şi va reprezenta mai mult un «boom» în materie de necesităţi şi consum dacă ne gândim la societăţi şi industrii interconectate.” Ea estimează în următorii ani apariţia unor noi tipuri de cerere în termeni de conectivitate, care vor necesita acomodare la 5G.


    „Însă 5G nu reprezintă doar o evoluţie a tehnologiei mobile 4G şi a capacităţilor de reţea oferite, precum banda sau timpii de transport. 5G reprezintă o revoluţie a sistemelor de comunicaţii pentru următoarele decenii, deschise, expuse şi adaptabile cerinţelor de servicii şi de business din ce în ce mai inovative.” Cu alte cuvinte, revoluţia tehnologică 5G este legată atât de performanţa reţelelor 5G, de exemplu banda pentru utilizator de ordinul Gbps, latenţa de ordinul milisecundelor, conectivitate pentru milioane sau zeci de milioane de dispozitive pentru aplicaţiile de tip IoT, dar şi de implementarea de noi abordări comerciale prin dezvoltarea unor noi modele de business, spune CEO-ul Orange România.

    „Mai mult, prin 5G vom continua paşii începuţi deja de a construi oraşe sustenabile. În prezent, cu tehnologia actuală, la Alba Iulia, primul oraş Smart City din România, vedem deja rezultate promiţătoare,  primele economii pentru utilităţi realizate datorită soluţiilor Smart City implementate de Orange împreună cu partenerii săi au fost înregistrate. Polii inteligenţi de iluminare instalaţi au ajutat la economisirea a 50-70% a energiei electrice. Iar cu senzorii de monitorizare a calităţii aerului instalaţi în cele 15 autobuze din Alba Iulia dotate cu hotspoturi Wi-Fi Orange, cetăţenii pot şti în orice moment care este impactul pe care activităţile lor zilnice îl au asupra mediului”, subliniază ea.
    Implementarea 5G depinde de un întreg ecosistem, spune Liudmila Climoc, care aminteşte atât de crearea standardelor tehnice şi coordonarea cu ţările vecine pentru eliminarea interferenţelor, cât şi de existenţa terminalelor compatibile. „Avem tehnologia disponibilă, o extindem pas cu pas, iar aceasta va deveni mai accesibilă utilizatorilor pe măsură ce va creşte şi numărul device-urilor compatibile. De exemplu, în cadrul evenimentului  Mobile World Congress ce a avut loc în luna februarie, producători precum Samsung, Huawei, Xiaomi sau LG au prezentat deja publicului primele smartphone-uri compatibile cu tehnologia 5G. Pe lângă aceştia, şi Orange a prezentat, în premieră, primul smartphone 5G ready, pe care plănuieşte să-l lanseze spre finalul anului 2019.”

    Succesul tehnologiei 5G se va măsura în primul rând în beneficii, concluzionează executivul companiei Orange: „Inovaţia adusă mai aproape de clienţi, cele mai bune experienţe oferite de conexiuni neîntrerupte şi viteze de transfer simultane. Toate acestea se vor traduce ulterior şi în venituri.”

    Momentele cheie în evoluţia companiei Orange România

    ■  1996
    Mobil Rom obţine licenţa GSM
    ■  1997
    Se lansează serviciul Dialog GSM
    Apare pe piaţă serviciul ALO GSM, pe bază de cartelă preplătită
    Sunt prezentate serviciile de SMS şi cel de internet

    ■  1999
    În septembrie, Dialog atinge un milion de clienţi
    ■  2002
    Alo şi Dialog devin Orange
    ■  2004
    Orange lansează magazinul online şi opţiunea contului online
    ■  2005
    În iunie se lansează serviciile 3G
    ■  2007
    Numărul clienţilor Orange ajunge la 10 milioane
    ■  2012
    În decembrie are loc lansarea serviciului de internet mobil 4G în România
    ■  2015
    Primul smart shop din Grupul Orange este deschis în România
    ■  2016
    Lansarea serviciilor integrate fix-mobil
    Lansarea Orange Money, serviciul de transfer de bani şi plăţi cu telefonul mobil
    ■  2017
    Alba Iulia devine primul smart city din România, cu ajutorul soluţiilor de conectivitate puse la dispoziţie de Orange şi partenerii săi
    ■  2018
    Primul test de utilizare a unei reţele 5G multi-vendor de tip acces radio la punct fix (Fixed Wireless Access – FWA) realizat în condiţii reale.
     

  • Uber, Clever şi Bolt solicită urgentarea reglementării serviciilor de ridesharing

    „A mai trecut încă o săptămână de promisiuni. Mai sunt doar două şedinţe de guvern în care această ordonanţă, promisă cu aproape trei luni în urmă, poate fi adoptată şi înregistrată în Parlament înainte ca acesta să intre în vacanţă. Situaţia este critică atât pentru şoferii colaboratori ai platformelor noastre cât mai ales pentru utilizatorii care găsesc din ce în ce mai greu maşini prin intermediul aplicaţiilor. Mai puţin de jumătate dintre şoferii celor trei aplicaţii sunt pe traseu – acest lucru face ca timpul de aşteptare să fie foarte mare iar cursele mult mai scumpe. Solicităm urgentarea procedurii de adoptare a Ordonanţei de urgenţă care ne-a fost promisă încă din 29 martie”, a declarat Cătălin Codreanu, preşedintele Asociaţiei Coaliţia pentru Economia Digitală.

    Coaliţia solicită urgentarea procedurilor în condiţiile în care toţi paşii de transparenţă decizională şi consultare publică au fost parcurşi şi nu există niciun temei pentru care adoptarea acestei ordonanţe să treneze. „Suntem la o lună de la intrarea în vigoare a modificărilor la legea taximetriei şi efectele acesteia asupra industriei de ridesharing se văd de la o zi la alta. Sunt, la nivel naţional peste 250 de şoferi colaboratori ai celor trei platforme sancţionaţi. Majoritatea dintre sunt în imposibilitatea de a-şi mai folosi maşinile personale pentru următoarele 6 luni”, arată comunicatul coaliţiei.

    La nivelul Parlamentului European un nou regulament dedicat economiei digitale, inclusiv platformelor de transport alternativ, a fost adoptat şi urmează să fie publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce soluţii lansează Mastercard pentru sistemul de open banking

    Soluţiile sunt concepute pentru a sprijini instituţiile bancare şi furnizorii terţi în implementarea sistemelor de open banking.

    Open Banking Connect oferă o singură conectare la interfeţele de open banking oferite de instituţiile financiare, asigurându-le furnizorilor terţi autorizaţi, accesibilitate la o gamă largă de instituţii financiare, rezilienţă şi viteză de lansare în piaţă.

    Open Banking Protect presupune verificarea în timp real a statusului certificării furnizorilor terţi autorizaţi, alături de monitorizare şi alerte ce reduc riscul de expunere la fraudă şi răspundere legală.

    Open Banking Resolve este un serviciu centralizat pentru trimiterea solicitărilor de informaţii şi soluţionarea disputelor între părţile participante în sistemul de open banking, oferind claritate, consecvenţă şi transparenţă tranzacţiilor efectuate.

    Open Banking Consulting Services oferă instituţiilor financiare servicii specializate de consultanţă şi suport în implementare, în vederea susţinerii acestora în definirea şi implementarea strategiei de open banking.

    Mai mulţi parteneri aflaţi pe pieţele de lansare din Marea Britanie şi Polonia, precum Kikapay, Streeva, Tribe Payments, Alior Bank, dar şi furnizorul aplicaţiei mobile de plăţi DiPocket, au semnat deja scrisori de intenţie cu scopul de a activa noile servicii. Acest pas reflectă faptul că se pune din ce în ce mai mult accent pe soluţiile de open banking în Europa cât şi în întreaga industrie globală de plăţi.

  • Mesajul lui Ron Kaufman pentru companiile din România: România trebuie să îşi construiască o cultură a serviciilor şi toţi trebuie să participaţi la asta. Trăiţi un moment istoric

    Oamenii trăiesc încon­juraţi de servicii, care pornesc de la o simplă comandă de mâncare şi pot ajunge la aplicaţii cu amprentă digitală, iar responsabilitatea pentru îmbunătăţirea acestor servicii este în mâinile fiecărui angajat al unei organizaţii.

    Extrapolând, acelaşi principiu poate fi aplicat şi în cazul unei ţări, cheia pentru dezvoltare fiind la fiecare cetăţean în parte, consideră Ron Kaufman, fondatorul companiei UP! Your Service şi guru mondial în domeniul creşterii calităţii serviciilor pentru clienţi şi în crearea unei culturi a serviciilor în companii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimbare majoră pe zona serviciilor cloud: Microsoft şi Oracle îşi unesc forţele

    Companiile vor putea de azi să-şi conecteze serviciile Microsoft Azure precum Analytics sau AI, la serviciile Oracle Cloud, precum Baza de Date Autonome. Prin facilitarea operaţiunilor între cele două tipuri de pachete şi posibilitatea de a finaliza o parte din volumul de muncă în cadrul Azure şi o altă parte din acelaşi volum de muncă în cadrul Oracle Cloud, parteneriatul anunţat astăzi în California, Statele Unite ale Americii va oferi numeroase beneficii utilizatorilor.
     
    Piaţa globală a serviciillor cloud are o valoare estimată la 272 miliarde dolari, şi ar putea depăşi 620 de miliarde dolari până în 2023.
     
    Luate împreună, Azure şi Oracle Cloud vor oferi clienţilor lor o singură poartă de acces către toate serviciile şi aplicaţiile cloud dezvoltate de cei doi giganţi,  necesare pentru păstrarea operativităţii companiilor.
     
    Acest parteneriat oferă conectivitate directă, rapidă şi foarte fiabilă între cele două platforme cloud, continuând să furnizeze servicii şi sprijin operativ de primă clasă pentru clienţi, aşteptări pe care companiile se aşteaptă să le furnizeze Microsoft şi Oracle.

  • Vodafone face prima mutare pe zona de 5G

    „Am început să investim în reţeaua Supernet 5G încă de acum doi ani. În tot acest timp, am făcut investiţii în mod constant, pregătind practic arhitectura reţelei noastre pentru momentul în care staţiile radio, standardele şi, respectiv, telefoanele 5G vor fi disponibile”, explică Buliga, adăugând că pregătirea a constat în virtualizarea reţelei centrale, migrarea legăturilor de transmisiuni pe fibră optică, creşterea capacităţilor de procesare a platformelor centrale ce dirijează traficul de date mobile, precum şi înlocuirea multor platforme IT cu platforme de ultimă generaţie, pe lângă altele. Investiţiile făcute în ultimii doi ani sunt „semnificative, de ordinul sutelor de milioane de euro. Fiind o tehnologie nouă, investiţiile pentru 5G sunt, desigur, mai mari comparativ cu investiţiile în tehnologiile 2G/3G/4G”.

    Pentru început, cei de la Vodafone s-au concentrat pe zonele aglomerate din Bucureşti, adică zona centrală şi cea de nord. „Vom continua să dezvoltăm reţeaua 5G pentru a creşte gradul de acoperire în Bucureşti, dar vom extinde acoperirea şi către alte oraşe mari din România. Viteza de extindere la nivel naţional va depinde de costurile asociate achiziţiei de spectru suplimentar dedicat 5G, precum şi de gradul de adopţie a acestei tehnologii în rândul clienţilor individuali şi companiilor din diverse industrii”, notează Cătălin Buliga.

    Producătorul de electronice Ericsson anticipează că până în 2023, la nivel mondial, se vor fi încheiat peste 1 miliard de abonamente 5G pentru broadband mobil. Conform studiului Ericsson Mobility Report, într-o primă fază, tehnologia 5G va fi implementată în zone urbane cu o densitate mare a populaţiei, urmând să acopere peste 20% din populaţia lumii până la finalul anului 2023. Pe de altă parte, traficul de date este aşteptat să crească de opt ori până în 2023, ajungând până la 110 exabiţi pe lună până la finalul acestei perioade. Practic, această cantitate lunară este echivalentul a 5,5 milioane de ani de difuzări video HD. Traficul mobil va continua să crească în toate regiunile, SUA înregistrând cel mai mare consum mediu pe smartphone.

    Care sunt însă diferenţele faţă de tehnologia existentă? „Comparativ cu 4G, tehnologia 5G aduce viteze de transmisie a datelor mult mai mari (vorbim de viteze din gama Gbps), întârzieri foarte mici în transmisia datelor (sub 10 milisecunde), posibilitatea de separare a traficului de date mobile pe niveluri de importanţă a serviciilor aferente, precum şi alte beneficii tehnologice”, explică directorul de tehnologie de la Vodafone. Astfel, cu aceste noi capabilităţi, se poate vorbi de servicii de date mobile în timp real, de servicii de date mobile care necesită o viteză foarte mare şi de servicii de date mobile ce pot susţine operaţiuni de tip mission critical (sistem sau factor esenţial pentru asigurarea fluxului operaţional al unui business).

    Utilizatorii de device-uri mobile 5G, precum smartphone-uri şi tablete, se vor bucura de viteze de date semnificativ mai mari şi cu latenţă mult mai mică. Cu alte cuvinte, experienţa lor cu date mobile va fi una mult mai bună decât în 4G. Servicii precum video streamingul 4K/8K, realitatea virtuală şi cea augmentată vor fi mult mai accesibile şi mai fezabile. „Spre deosebire de 4G, care se adresează în principal consumatorului final, 5G, datorită capabilităţilor sale (viteză mare, latenţă mică, calitate asigurată), deschide calea spre utilizarea serviciilor de date mobile în industrii. Automatizarea, controlul de la distanţă al maşinilor şi echipamentelor devin acum fezabile şi pot aduce productivitate mai bună şi eficientizare de costuri”, mai spune Cătălin Buliga. Într-un test realizat în centrul tehnic al Vodafone viteza de descărcare a datelor a atins aproape 1 Gbps de pe un smartphone Huawei, potrivit ZF. Pe teren viteza experimentată de clienţi va fi de aproximativ 450 – 500 Mbps la descărcarea de date iar intârzierea în transmisia datelor va fi la jumătate faţă de reţeaua 4G.

    Una dintre principalele temeri ale utilizatorului de rând se leagă de riscurile de securitate cibernetică. Temerea nu dispare în cazul reţelei 5G, dar directorul de tehnologie al Vodafone spune că operatorul investeşte constant în securitatea reţelei. „Reţeaua noastră actuală Supernet 5G este un upgrade al reţelei Supernet 4G şi beneficiază de acelaşi nivel de securitate. Supernet, ca şi concept, se bazează pe patru mari piloni, unul dintre aceştia fiind partea de securitate. Investim foarte mult în securitatea reţelei şi vom continua să o facem şi în viitor.” Device-urile actuale nu sunt compatibile cu 5G; prin urmare, pentru a beneficia de capabilităţile reţelei Supernet 5G, utilizatorii trebuie să achiziţioneze un smartphone 5G. „Ne aşteptăm ca aceste terminale să fie disponibile în magazine în această vară, de îndată ce producătorii de telefoane vor lansa comercial smartphone-urile 5G în România.”

    În ceea ce priveşte veniturile generate de implementarea 5G, Cătălin Buliga spune că este greu să faci, încă de la început, o estimare în această privinţă. „Pentru utilizatorii individuali, 5G va fi un serviciu de date mobile cu o calitate mult superioară tehnologiei 4G. Pentru companii şi industrii, monetizarea va veni probabil din acele scenarii de utilizare care vor aduce productivitate şi eficienţă sporită companiilor respective.”
    Sorin Grindeanu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, a declarat la începutul acestei luni că licitaţia pentru licenţele 5G va avea loc „undeva în toamnă”.

    El a mai spus că implementarea 5G, pe toate studiile făcute de piaţă, va duce la crearea a în jur de 250.000 de locuri de muncă. Vodafone România a înregistrat, în total, 9,9 milioane de clienţi la 31 decembrie 2018, indicator constant raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut. Din numărul total de clienţi, 9,2 milioane sunt utilizatori ai serviciilor mobile. În trimestrul încheiat la 31 demebrie 2018, veniturile din servicii au ajuns la 180,2 milioane de euro.

  • Businessul care „schimbă becurile” corporatiştilor ocupaţi

    La finalul anului 2016, grupul Engie România a investit circa 200.000 de euro în lansarea proiectului pe care ei îl descriu drept unul intraprenorial – platforma Ajusto.ro. Fondurile au fost direcţionate în special către recrutarea unei echipe de proiect, identificarea de profesionişti şi colaboratori şi dezvoltarea unei platforme online. Potrivit lui Iulian Maxim, manager general al Ajusto, motivaţia a venit din faptul că, „dacă întrebi pe oricine din jur dacă vreodată a avut nevoie de vreun meşter bun pentru diverse treburi prin casă sau birou, o să găseşti cu uşurinţă răspunsul, iar dacă adresezi întrebarea la prezent, se vor aduna foarte multe răspunsuri pozitive. De aici a plecat totul”. Iulian Maxim are peste un deceniu de experienţă în cadrul grupului. Înainte, a lucrat aproximativ şase ani pentru industria bancară şi în IT în poziţii de business development.

    Pe platforma Ajusto, clienţii persoane fizice sau firmele pot opta pentru servicii cu preţ fix, cum ar fi cele de amenajări interioare, instalaţii sanitare şi electrice, curăţenie şi curăţarea obiectelor de prin casă – canapele, saltele, covoare, pe care le adaugi în coşul de cumpărături.
    Clienţii propun o dată de efectuare a lucrărilor şi sunt ulterior contactaţi de call center pentru a valida data execuţiei şi pentru a afla alte detalii de care au nevoie. „După acest pas intră în scenă profesionistul alocat lucrării, care se prezintă la tine acasă la data agreată şi se apucă de treabă“, explică Maxim modul în care funcţionează proiectul. Pentru lucrările mai complexe sau personalizate echipa trebuie să evalueze în prealabil solicitarea clientului în locul unde se află acesta, pentru a formula ulterior o ofertă.

    În 2018, Ajusto a înregistrat venituri de aproximativ 150.000 euro, dublu faţă de 2017. „Suntem încă la început de drum şi pentru noi este important să devenim cunoscuţi prin calitatea serviciilor, uşurinţa accesării lor şi o experienţă foarte bună a clientului în relaţia cu noi”, spune Iulian Maxim. Pentru anul în curs, reprezentanţii proiectului au în vedere consolidarea businessului şi dublarea veniturilor. „Mă bazez pe echipa din spatele Ajusto şi pe comunitatea de clienţi care ne solicită servicii noi şi ne recomandă altor clienţi, dar şi pe profesioniştii cu care colaborăm”, spune Maxim. În acest sens, businessul s-a axat şi pe colaborări noi cu diverşi parteneri care au nevoie de serviciile pe care le oferă, cum ar fi, de pildă, reţelele de bricolaj.

    Anul acesta reprezentanţii Ajusto au în plan o investiţie de 100.000 de euro, direcţionată în primul rând în recrutarea oamenilor, „indiferent că vorbim de viitori colegi, colaboratori direcţi sau parteneri de execuţie care să întregească grupul celor 70 de firme partenere”, dar şi în dezvoltarea unei noi versiuni a platformei online.

    „Nu facem asta de dragul schimbării, ci pentru a pune în practică feedbackul constant al clienţilor, profesioniştilor şi ideile echipei Ajusto. Campaniile de marketing şi promovare reprezintă o componentă importantă a investiţiei anuale. Investim constant în promovarea noastră în mediul online, acesta fiind şi primul canal prin care am comunicat clienţilor că existăm”, explică Iulian Maxim. De altfel, potrivit lui Maxim, una dintre cele mai mari provocări este aceea de a crea pe platformă o interacţiune simplă cu clienţii. „Ca să ajungi la lucruri simple, trebuie să testezi şi să experimentezi foarte mult. Identificarea profilului de meşter de încredere pe care l-am chema la noi acasă este o provocare zilnică.”

    În prezent, echipa Ajusto numără şapte oameni, dar în cadrul proiectului există colaborări cu alte peste 70 de firme partenere cu care efectuează servicii pentru clienţi, momentan doar în Bucureşti şi judeţul Ilfov. Anual, businessul înregistrează o medie de peste 1.000 de clienţi. „Deşi am pornit la drum ca un business care se adresează în special persoanelor fizice, în ultima perioadă am înregistrat un număr foarte mare de solicitări din partea firmelor. Acest aspect ne dă încredere că vom putea să ne dezvoltăm pe ambele segmente”, spune Maxim. Potrivit acestuia, clienţii Ajusto sunt persoane între 25 şi 44 de ani, corporatişti sau antreprenori, cu venituri medii şi peste medie. „Sunt oameni ocupaţi care vor un serviciu de calitate, efectuat la timp, plata prin mijloace moderne şi fără bătăi de cap. Evident, sunt persoane cu abilităţi digitale, ţinând cont de faptul că plasează online comenzile către platforma noastră.”

    Din gama de servicii ale businessului fac parte cele necesare amenajării şi întreţinerii unei case (amenajări interioare, instalaţii sanitare şi electrice, curăţenie şi curăţarea obiectelor de prin casă – canapele, saltele, covoare), instalarea electronicelor şi electrocasnicelor, grădinăritul şi peisagistica. În curând, compania va lansa şi un serviciu de călcătorie de rufe, cu preluarea şi livrarea acestora la domiciliul clientului. Iulian Maxim spune că, încă de la început, businessul s-a poziţionat ca un serviciu „cu preţ corect, ţinând cont de faptul că nu putem vorbi în cazul nostru de o competitivitate a preţurilor cu piaţa serviciilor efectuate «la negru». Avem de plătit facturi către profesionişti pe care nu îi găsim uşor şi care la rândul lor trebuie să plătească salarii, taxe şi impozite la stat.” De pildă, serviciul de curăţare profesională a unei canapele din material textil costă 125 de lei, iar montajul unui aparat de aer condiţionat cu kit de instalare inclus ajunge la un preţ final de 420 de lei. „Marjele cu care lucrăm sunt similare cu cele operate de alţi actori economici”.

    Potrivit lui, în vestul Europei, în ţări precum Germania, Regatul Unit sau Franţa, piaţa este deja matură prin prezenţa a sute de platforme similare. Grupul Engie deţine şi operează în prezent în Franţa platforma www.mesdepanneurs.fr.

    Un alt exemplu, spune Maxim, este platforma americană www.taskrabbit.com, achiziţionată recent de grupul IKEA, prin care compania derulează operaţiuni în UK „destul de apropiate cu ce facem noi prin Ajusto.ro”. În schimb, reprezentantul Ajusto spune că, la fel ca în România, în ţările vecine platformele de tip handy-man (meşteri) sunt încă în faza de dezvoltare şi educare a pieţei în privinţa modalităţii de acces al acestor servicii.

    Totuşi, Maxim spune că pentru fiecare dintre serviciile pe care businessul le oferă există o competiţie intensă. „La nivelul anului 2018, erau circa 40 de site-uri care facilitau, într-o formă sau alta, tipul acesta de servicii. În schimb, unicitatea serviciilor noastre constă în faptul că le punem la dispoziţie un ecosistem complet de interacţiune cu toate părţile implicate şi prin diversitatea serviciilor oferite. Un plus îl constituie faptul că oferim garanţie şi, dacă este cazul, chiar o formă de extragaranţie pentru toate lucrările efectuate.”

    Ca planuri de viitor, reprezentanţii Ajusto spun că şi-ar dori să optimizeze modelul de business într-un mod functional, care să permită replicarea şi extinderea şi în alte oraşe.

    Potrivit ZF, în 2018, Engie România, cel mai important jucător din piaţa locală a distribuţiei şi furnizării de gaze naturale, a înregistrat venituri consolidate de 1,23 de miliarde de euro, în creştere faţă de nivelul de 1,05 miliarde de euro din 2017, profitul net înregistrat anul trecut fiind de 87 de milioane de euro, faţă de 74 de milioane de euro în 2017. Printre factorii care au contribuit la această creştere se numără vânzări mai mari pe piaţa energiei din România, extinderea portofoliului de soluţii conexe, dar şi evoluţia pozitivă a preţului gazelor şi al energiei în zona de retail. Compania are în portofoliu peste 25.000 de clienţi pe piaţa energiei, controlând 3,6% din piaţa concurenţială a furnizării de electricitate. Activitatea de bază a companiei de utilităţi rămâne însă gazul natural, Engie având peste 1,7 milioane de consumatori conectaţi la infrastructura de gaze.

    CONTEXT:
    Nevoia de meseriaşi de pe piaţa locală nu mai este de mult un secret, iar cel mai acut este simţită de angajaţii din corporaţii, din ce în ce mai ocupaţi, care nu mai găsesc timpul pentru a-şi întreţine singuri locuinţa.

    DECIZIE:
    La finalul anului 2016, grupul Engie România a investit circa 200.000 de euro în lansarea unei platforme prin care oferă diferite servicii necesare amenajării şi întreţinerii unei case.

    CONSECINŢE:
    Businessul a ajuns, după aproximativ doi ani de funcţionare, la 1.000 de clienţi anual, 70 de companii colaboratoare, iar veniturile înregistrate la finalul anului trecut erau de aproximativ 150.000 de euro. Reprezentanţii Ajusto plănuiesc expansiunea serviciilor şi în alte oraşe din ţară.