BusinessMagazin

Tag: sentinta

  • Câţi bani vrea ANAF să ia pe bunurile confiscate de la Dan Voiculescu

    Rapoartele de evaluare au vizat mai multe bunuri, precum un teren intravilan în suprafaţă de 29.000 de metri patraţi, un teren intravilan şi o clădire în suprafaţă de 4.500 de metri pătraţi, un teren intravilan şi o clădire în suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi, toate situate pe strada Gârlei în Bucureşti, dar şi un teren intravilan şi o clădire în suprafaţă de aproape 4.000 de metri pătraţi, situate pe şoseaua Bucureşti – Ploieşti.

    La finalizarea analizei, Comisia de evaluare a procedat la corectarea în plus a valorilor cuprinse în raport, ajungându-se astfel la valoarea totală de 31.567.360 RON.

    Informaţiile au fost publicate de ANAF pe site-ul propriu, iar rapoartele finale urmează să fie înaintate către MFP care are calitatea de proprietar al acestor bunuri, notează un comunicat de presă al ANAF.

  • Acest bătrânel aparent inofensiv, care locuieşte lângă Cişmigiu, este unul dintre CEI MAI CUMPLIŢI CRIMINALI ROMÂNI ÎN VIAŢĂ. Azi tocmai şi-a aflat sentinţa

    În urmă cu exact doi ani, în iulie 2013, îl găseam pe unul dintre cei mai cumpliţi criminali ai României. Azi s-a pronunţat sentinţa: rudele victimelor spun că s-a făcut dreptate.

    Acest bătrânel aparent inofensiv, care locuieşte lângă Cişmigiu, este unul dintre CEI MAI CUMPLIŢI CRIMINALI ROMÂNI ÎN VIAŢĂ. Azi tocmai şi-a aflat sentinţa

  • Cum pierde Putin 2,4% din PIB. Kremlinului nu-i pasă pentru că se apropie războiul

    GML, HOLDINGUL PRINCIPALILOR ACŢIONARI AI IUKOS, CERUSE INSTANŢEI DAUNE DE 114 MILIARDE DE DOLARI PENTRU PIERDEREA COMPANIEI, CARE ÎN 2003 ERA CEL MAI MARE PRODUCĂTOR DE PETROL DIN RUSIA, AVEA CIRCA 100.000 DE ANGAJAŢI, ŞASE RAFINĂRII MARI ŞI O CAPITALIZARE DE CIRCA 33 DE MILIARDE DE DOLARI.

    Verdictul ar trebui să aducă aminte că Putin nu era în urmă cu zece ani diferit faţă de omul care a anexat în martie regiunea Crimeea şi susţine în prezent separatiştii proruşi din estul Ucrainei.

    Tribunalul de artbitraj a fost condus de Yves Fortier, fostul reprezentant al Canadei la Consiliul de Securitate al ONU şi fost preşedinte al Consiliului. Federaţia Rusă l-a numit ca judecător pe Stephen Schwebel, fost preşedinte al Curţii Internaţionale de Justiţie, iar reclamanţii pe Charles Poncet, partener la CMS von Erlach Poncet, o mare firmă de avocatură specializată în taxe din Geneva.

    JUSTIŢIE POETICĂ

    ”Există şi o anumită justiţie poetică în decizia tribunalului. Chiar dacă a fost publicată la sfârşitul lunii iulie, hotărârea a fost luată în Olanda la numai o zi de la doborârea aeronavei Malaysia Airlines MH17, din câte se pare de către rebeli proruşi, în estul Ucrainei. Olanda a avut mai multe victime în acel avion decât oricare altă ţară„, scrie Leonid Bershidsky, editorialist la Bloomberg.

    Deşi fără legătură cu actuala atitudine agresivă a lui Putin, decizia îl pedepseşte pe liderul rus pentru o abordare similară în perioada 2000-2008.

    După ce a preluat puterea de la fostul preşedinte Boris Elţîn, Putin s-a luptat din răsputeri să arate cine este şeful. Oligarhii îmbogăţiţi sub Elţîn erau consideraţi mai puternici decât Kremlinul. În toamna anului 2003, Putin se afla în plină ofensivă, după ce l-a băgat la închisoare pe cel mai bogat dintre aceştia, Mihail Hodorkosvki, fondatorul Iukos, sub acuzaţii de evaziune fiscală.

    Ceea ce a păţit Hodorkovski i-a făcut pe oligarhi atât de docili, încât Putin nu a fost nevoit să mai dea un nou exemplu.
    Hodorkovski, eliberat pe neaşteptate în decembrie de Putin şi în prezent aflat în Elveţia, a declarat că procurorii ruşi au făcut prostia de a nu-i pune sub sechestru averea personală în timpul investigaţiilor, ceea ce i-a permis să-şi vândă participaţia deţinută la Iukos partenerilor de afacere.

    Noii acţionari, conduşi de Leonid Nevzlin – partener al lui Hodorkovski, în prezent aflat în Israel -, au continuat să lupte cu statul. |mpovărată de pretenţii ale autorităţilor pentru plata de taxe în valoare de multe miliarde, Iukos a vândut la comandă activele pe care le deţinea, iar acestea au fost ulterior preluate la preţuri foarte mici de compania de stat Rosneft, în prezent cel mai mare producător de petrol din Rusia.

    În timp ce Hodorkovski cosea mănuşi închis în gulagul rusesc, Nevzlin şi mai mulţi foşti directori ai Iukos au deschis procesul la Haga, susţinând că au fost expropriaţi de statul rus. Rusia a argumentat că tribunalul nu are jurisdicţie, dar şi că Iukos a dat faliment pentru că nu a plătit taxele. Tribunalul a ajuns la concluzia că Iukos avea, într-adevăr, unele probleme la plata taxelor, dar că acestea au fost folosite ca pretext pentru a falimenta compania şi a-i redistribui activele.

    Cele 50 de miliarde de dolari reprezintă circa 2,4% din PIB al Rusiei, în timp ce sancţiunile impuse în contextul crizei din Ucraina ar putea avea un impact negativ asupra economiei de circa 1-1,5% din PIB. Acestea sunt însă doar estimări, în timp ce sentinţa tribunalului se referă la o sumă uriaşă pe care Rusia trebuie să o plătească până la 1 ianuarie 2015.
    Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a promis că decizia va fi atacată pe toate căile posibile, dar dacă aceasta rămâne, proprietăţile din străinătate ale Rusiei ar putea fi confiscate pentru a plăti compensaţiile.

  • Procesul interceptărilor telefonice practicate de News of the World: Coulson, vinovat, Brooks achitată

    Andy Coulson, în vârstă de 46 de ani, care a fost pentru o vreme directorul de comunicare al premierului britanic David Cameron, a fost găsit vinovat la cel puţin un cap de acuzare.

    Rebekah Brooks, care are tot 46 de ani şi a fost la rândul ei redactor-şef al tabloidului NotW, a fost achitată de cei 11 juraţi de la Tribunalul Old Bailey din Londra, după opt zile de deliberări.

    Ambii jurnalişti sunt consideraţi prieteni apropiaţi ai premierului britanic.

    Aceste verdicte au fost date la capătul unui proces de 130 de zile, în care au fost judecate şapte persoane.

    Interceptările telefonice practicate între 2000 şi 2006 de NotW au vizat sute de persoane: de la celebrităţi precum prinţul Harry şi Kate Middleton la artişti de renume precum actorul Jude Law şi până la persoane mai puţin cunoscute, dar care apar totuşi pe prima pagină a presei britanice.

    Scandalul politico-mediatic provocat de dezvăluirea acestor practici a condus la închiderea precipitată a tabloidului duminical News of the World, deţinut de Rupert Murdoch, în vara anului 2011.

    Andy Coulson, care a fost nevoit să demisioneze din postul de director de comunicare al lui David Cameron din cauza acestui scandal, riscă să primească pedeapsa cu închisoarea. Sentinţa va fi pronunţată la o dată ce va fi anunţată ulterior.

  • Dosarul privind amenda aplicată Vodafone de Consiliul Concurenţei a fost retrimis spre rejudecare

     “Sentinţa a fost casată, iar dosarul a fost retrimis spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti. Decizia Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie este motivată de existenţa unor vicii de procedură în privinţa sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti”, au precizat sursele citate.

    În februarie 2011, Consiliul Concurenţei a amendat Orange România şi Vodafone România cu 268,33 milioane de lei (63 milioane de euro) pentru abuz de poziţie dominantă.

    În cazul Orange România, amenda s-a ridicat la 147,98 milioane de lei şi a reprezentat 3,6% din cifra de afaceri a operatorului în 2010.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avocaţii lui MM Stoica susţin că a fost încălcată Constituţia în sentinţa din dosarul Transferurilor

     “Instanţa de rejudecare a condamnat în mod nelegal şi cu încălcarea flagrantă a principiului legii penale mai favorabile pe inculpatul Mihai Stoica (…) în ciuda faptului că legea în vigoare prevedea limite de pedeapsă vădit inferioare”, spun apărătorii în cererea de contestaţie în anulare depusă la Curtea de Apel Bucureşti.

    Totodată, potrivit cererii, în cazul lui Mihai Stoica infracţiunile s-au prescris atât în ceea ce priveşte faptele de înşelăciune, cât şi cele de spălare de bani.

    În cadrul contestaţiei în anulare, avocaţii lui Mihai Stoica cer suspendarea executării deciziei din data de 4 martie.

    “Este evident că pentru ambele infracţiuni de înşelăciune pentru care Mihai Stoica a fost condamnat legea penală mai favorabilă e noul cod. (…) Dacă la data intrării în vigoare era prescrisă răspunderea penală pentru evaziune fiscală şi spălare de bani nu se poate vorbi de conflict cu noul penal?”, arată avocaţii în documentul citat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful celui mai puternic club de fotbal din lume riscă închisoare după ce a înşelat statul cu aproape 20 mil. euro

    IN HOENESS VIZIBIL EMOŢIONAT, VULNERABIL ŞI SMERIT ŞI-A RECUNOSCUT FAPTELE, A CERUT IERTARE ŞI A FĂCUT APEL LA INDULGENŢĂ ÎN FAŢA CURŢII, ACUZÂND O OBSESIE PENTRU „JOCURI DE NOROC” LA BURSĂ CARE A SCĂPAT DE SUB CONTROL. „Mă bucur că totul a ieşit la lumină. Regret profund comportamentul meu. Voi face totul pentru a mă asigura că acest capitol neplăcut se va încheia. Am înfăptuit evaziune fiscală. Sunt conştient că faptul că mi-am recunoscut faptele în faţa autorităţilor nu schimbă asta.

    Am sperat că voi scăpa de urmărirea penală dacă dezvălui în mod voluntar ceea ce am făcut„, a declarat şeful Bayern în instanţă, în prezenţa a peste 100 de jurnalişti şi spectatori. În încercarea de a obţine reducerea sentinţei în procesul care se derulează în aceste zile la München, Hoeness a dezvăluit în instanţă că a înşelat statul german cu 18,5 milioane euro, prin plasarea veniturilor în conturi secrete din Elveţia, cu 15 milioane euro mai mult faţă de cât descoperiseră procurorii, adică taxe neplătite de 3,5 milioane euro pe venituri nedeclarate de peste 33 milioane euro.

    CAZUL ŢINE PRIMA PAGINĂ A ZIARELOR DIN GERMANIA ÎNCĂ DE LA ÎNCEPUTUL ANULUI TRECUT, CÂND HOENESS A DEZVĂLUIT AUTORITĂŢILOR UN CONT SECRET DIN ZÜRICH ŞI A PLĂTIT VOLUNTAR 10 MILIOANE DE EURO STATULUI GERMAN ÎN CONTUL TAXELOR DATORATE. Procurorii consideră că autodenunţul a conţinut diverse nereguli şi nu este valid, deoarece nu a avut caracter exhaustiv şi autorităţile începuseră deja anchetarea omului de afaceri.

    Fostul internaţional german, campion al Europei şi al lumii în 1972 şi 1974, care deţine de asemenea un producător de cârnaţi, a afirmat în instanţă că a devenit obsedat de specula cu acţiuni la bursă în anii 2003-2009 şi a pierdut din vedere câştigurile şi pierderile. El susţine că a ieşit pe minus după  perioada petrecută ca speculator şi a subliniat că a făcut donaţii în valoare totală de 5 milioane euro şi că a plătit de-a lungul vieţii taxe de peste 50 milioane euro în Germania. „Nu sunt un parazit social„, s-a scuzat Hoeness.

    Hoeness a declarat în instanţă că a utilizat contul secret din Elveţia pentru a finanţa peste 50.000 de tranzacţii speculative pe pieţele financiare, în perioada 2001-2010, şi că a pierdut 1 milion de euro în anii 2003-2009. „A fost întotdeauna clar pentru mine că acel cont era destinat în principal jocurilor de noroc. A fost foarte palpitant, adrenalină pură. M-am pierdut cu firea. În final, totul a degenerat„, a povestit omul de afaceri.

    El s-a declarat dezamăgit că procurorii au efectuat o razie la domiciliul său şi l-au arestat înainte să fi formulat acuzaţii împotriva sa. De asemenea, oficialul clubului Bayern s-a plâns că a primit ameninţări cu moartea după ce cazul a ajuns în presă. „Consecinţele acestui
    scandal pentru mine şi familia mea au fost dezastruoase„, a continuat Hoeness.
     

  • Dosarul Transferurilor: Sume confiscate şi obligaţii de plată stabilite de instanţă pentru condamnaţi

    Astfel, Curtea de Apel obligă, în solidar, pe inculpaţii Cristian Borcea şi Ioan Becali la plata către partea civilă Liceul cu Program Sportiv “Banatul” Timişoara a sumei de 265.000 de dolari, în echivalent în lei la cursul de schimb al BNR de la data efectuării plăţii, la care se adaugă dobânda legală de referinţă a BNR calculată de la data rămânerii definitive a hotărârii;

    Curtea de Apel a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă formulată de partea civilă Liceul cu Program Sportiv “Banatul” Timişoara în ceea ce îl priveşte pe inculpatul Becali Victor;

    Obligă pe inculpatul Gheorghe Copos la plata către partea civilă statul român – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a sumei de 63.908 lei şi a obligaţiilor fiscale accesorii (majorări, penalităţi şi dobânzi), calculate în conformitate cu legislaţia fiscală, de la data scadenţei obligaţiei de plată şi până la data achitării integrale a debitului principal (transferul fotbalistului Dulca Cristian);

    Lasă nesoluţionată acţiunea civilă formulată de partea civilă statul român – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală , în ceea ce îl priveşte pe inculpatul Mihai Stoica.

    Obligă, în solidar, pe inculpaţii Cristian Borcea şi Ioan Becali la plata către partea civilă statul român – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a sumei de 609.444 lei şi a obligaţiilor fiscale accesorii (majorări, penalităţi şi dobânzi), calculate în conformitate cu legislaţia fiscală, de la data scadenţei obligaţiei de plată şi până la data achitării integrale a debitului principal (transferul fotbalistului Contra Cosmin);

    Obligă inculpatul Becali Ioan la plata către partea civilă statul român – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a sumei de 844.603 lei şi a obligaţiilor fiscale accesorii (majorări, penalităţi şi dobânzi) calculate în conformitate cu legislaţia fiscală, de la data scadenţei obligaţiei de plată şi până la data achitării integrale a debitului principal (transferul fotbalistului Ganea Ionel);

    Lasă nesoluţionată acţiunea civilă formulată de partea civilă statul român – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul Jean Pădureanu;

    Obligă, în solidar, pe inculpaţii Jean Pădureanu, Ioan Becali, Victor Becali şi Gheorghe Popescu la plata către partea civilă statul român – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a sumei de 328.440 lei şi a obligaţiilor fiscale accesorii (majorări, penalităţi şi dobânzi) calculate în conformitate cu legislaţia fiscală, de la data scadenţei obligaţiei de plată şi până la data achitării integrale a debitului principal (transferul fotbalistului Sânmărtean Lucian);

    Obligă, în solidar, pe inculpaţii Gheorghe Copos, Ioan Becali şi Gheorghe Popescu la plata către partea civilă statul român – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a sumei de 2.296.097 lei şi a obligaţiilor fiscale accesorii (majorări, penalităţi şi dobânzi), calculate în conformitate cu legislaţia fiscală, de la data scadenţei obligaţiei de plată şi până la data achitării integrale a debitului principal (transferul fotbalistului Bratu Florin);

    Obligă, în solidar, pe inculpaţii Crsitian Borcea, Ioan Becali şi Gheorghe Neţoiu la plata către partea civilă statul român – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a sumei de 405.992 lei şi a obligaţiilor fiscale accesorii (majorări, penalităţi şi dobânzi), calculate în conformitate cu legislaţia fiscală, de la data scadenţei obligaţiei de plată şi până la data achitării integrale a debitului principal (transferul fotbalistului Alexa Dan);

    Obligă, în solidar, pe inculpaţii Cristian Borcea şi Ioan Becali la plata către partea civilă statul român – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a sumei de 164.780 lei şi a obligaţiilor fiscale accesorii (majorări, penalităţi şi dobânzi), calculate în conformitate cu legislaţia fiscală, de la data scadenţei obligaţiei de plată şi până la data achitării integrale a debitului principal (transferul fotbalistului Mihalcea Adrian);

    Lasă nesoluţionată acţiunea civilă formulată de partea civilă AS Tractorul Braşov, în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii Gheroghe Copos, Ioan Becali şi Gheorghe Popescu;

    Ia act că părţile vătămate CFR Cluj, FRF, FC Rapid, CS FC Dinamo, SC Dinamo 1948 SA, AS Gloria 1922 Bistriţa şi FC Oţelul Galaţi nu s-au constituit părţi civile în procesul penal.

    Curtea de Apel a decis să confişte de la inculpaţi următoarele sume de bani:

    – de la inculpatul Gheorghe Copos – 150.000 USD, în echivalent în lei (transferul fotbalistului Dulca Cristian) şi 40.000 USD, în echivalent în lei (transferul fotbalistului Bratu Florin);

    – de la inculpatul Mihai Stoica – 550.000 USD, în echivalent în lei (transferul fotbalistului Arhire Iulian);

    – de la inculpatul Cristian Borcea – sumele de 593.750 USD şi de 80.000 USD, în echivalent în lei, iar de la inculpatul Becali Ioan – 418.750 USD, în echivalent în lei (transferul fotbalistului Contra Cosmin);

    – de la inculpatul Ioan Becali – 1.400.000 USD, în echivalent în lei, iar de la inculpatul Jean Pădureanu – 112.000 USD, în echivalent în lei (transferul fotbalistului Ganea Ionel);

    – de la inculpatul Cristian Borcea – 169.667 USD, în echivalent în lei, de la inculpatul Ioan Becali – 1.201.667 USD, în echivalent în lei, iar de la inculpatul Victor Becali – 1.201.667 USD, în echivalent în lei (transferul fotbalistului Codrea Paul);

    – de la inculpatul Cristian Borcea – 213.000 USD, în echivalent în lei, de la inculpatul Ioan Becali – 125.000 USD, în echivalent în lei, de la inculpatul Victor Becali – 125.000 USD, în echivalent în lei, iar de la inculpatul Mihai Stoica – 125.000 USD, în echivalent în lei (transferul fotbalistului Cernat Florin);

    – de la inculpatul Cristian Borcea – 124.500 USD, în echivalent în lei, iar de la inculpatul Ioan Becali – 100.000 USD, în echivalent în lei (transferul fotbalistului Mara Bogdan);

    – de la inculpatul Cristian Borcea – 32.167 USD, în echivalent în lei, de la inculpatul Ioan Becali – 360.000 USD, în echivalent în lei, iar de la inculpatul Victor Becali – 360.000 USD, în echivalent în lei (transferul fotbalistului Mitea Nicolae);

    – de la inculpatul Jean Pădureanu – 87.000 USD, în echivalent în lei, de la inculpatul Ioan Becali – 75.000 USD, în echivalent în lei, de la inculpatul Victor Becali – 75.000 USD, în echivalent în lei, iar de la inculpatul Gheorghe Popescu – 75.000 USD, în echivalent în lei (transferul fotbalistului Sânmărtean Lucian);

    – de la inculpatul Gheorghe Copos – 500.007 USD, în echivalent în lei, de la inculpatul Ioan Becali – 500.000 USD, în echivalent în lei, iar de la inculpatul Gheorghe Popescu – 1.000.000 USD în echivalent în lei din care se scade suma de 1.330.000 lei plătită cu titlu de impozit (transferul fotbalistului Bratu Florin);

    – de la inculpatul Cristian Borcea – 29.200 Euro, în echivalent în lei, iar de la inculpatul Ioan Becali – 403.000 Euro, în echivalent în lei (transferul fotbalistului Alexa Dan)

    – de la inculpatul Ioan Becali – 350.000 Euro, în echivalent în lei (transferul fotbalistului Mihalcea Adrian).

    CAB a menţinut măsura sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor Gheorghe Copos, Mihai Stoica, Cristian Borcea, Ioan Becali, Victor Becali, Jean Pădureanu şi Gheorghe Popescu, dispusă prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie din 17.07.2008.

    Menţine poprirea instituită asupra sumei de 116.064 lei din contul deschis de inculpatul Ghorghe Neţoiu. Dispune ridicarea sechestrului asigurător asupra celor 13.868 acţiuni ale Asociaţiei Fotbal Club Rapid Bucureşti, instituit prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, din 19.07.2008.

    Dispune ridicarea sechestrului asigurător asupra conturilor Asociaţiei Fotbal Club Rapid Bucureşti, constituite la Banca Română de Dezvoltare – Groupe Societe Generale, ING Bank NV Amsterdam, Banca Italo – Romena şi Millennium Bank, instituit prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie din 17.07.2008.

    Dispune ridicarea sechestrului asigurător asupra conturilor S.C. Dinamo 1948 S.A., constituite la Emporiki Bank şi UniCredit Tiriac Bank, instituit prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie din 17.07.2008.

    Dispune ridicarea sechestrului asigurător asupra conturilor C.S. Oţelul Galaţi, constituite la Banca Comercială Română, instituit prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie nr. 48/P/2006 din 17.07.2008.

    Dispune ridicarea sechestrului asigurător asupra conturilor C.F. Gloria 1922 Bistriţa, constituite la Banca Română de Dezvoltare Groupe Societe Generale, instituit prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie din 17.07.2008.

    CAB obligă inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, după cum urmează:

    Gheorghe Copos – 115.000 lei;

    Mihai Stoica – 65.000 lei;

    Cristian Borcea – 265.000 lei;

    Ioan Becali – 315.000 lei;

    Victor Becali – 115.000 lei;

    Jean Pădureanu – 65.000 lei;

    Gheorghe Neţoiu – 65.000 lei;

    Gheorghe Popescu – 115.000 lei.

    CAB respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul Gheorghe Popescu împotriva aceleiaşi sentinţe penale. Obligă apelantul inculpat Popescu Gheorghe la plata sumei de 1.000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

    Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea celorlalte apeluri rămân în sarcina statului.

    Toţi cei opt inculpaţi în Dosarul Transferurilor au primit, marţi, pedepse definitive cu închisoarea: fostul acţionarul majoritar al FC Rapid, George Copos, a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti, la trei ani şi opt luni de închisoare cu executare; managerul general al FC Steaua, Mihai Stoica, a fost condamnat definitiv la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare; fostul acţionar al FC Dinamo, Cristian Borcea, a fost condamnat definitiv la şase ani şi patru luni de închisoare cu executare, la fel ca fostul impresar Ioan Becali; impresarul Victor Becali a fost condamnat definitiv la patru ani şi opt luni de închisoare cu executare; fostul preşedintele al clubului Gloria Bistriţa, Jean Pădureanu, a fost condamnat definitiv la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare; fostul fotbalist Gheorghe Popescu, candidat la şefia Federaţiei Române de Fotbal, a fost condamnat definitiv la trei ani, o lună şi zece zile de închisoare cu executare, iar fostul acţionar al FC Dinamo şi U Craiova, Gigi Neţoiu, a fost condamnat definitiv la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare.

  • Năstase a sesizat CSM în legătură cu declaraţii ale lui Băsescu înaintea sentinţei în dosarul “Zambaccian”

     Informaţia a fost postată pe site-ul fostului premier.

    Adrian Năstase solicită CSM să sesizeze Inspecţia Judiciară, “în măsura în care nu există deja o auto-sesizare”, în legătură cu faptul că “în dimineaţa de 6 ianuarie 2014, în cadrul unei emisiuni televizate, la B1TV, între orele 11 şi 12, preşedintele României, Traian Băsescu a afirmat «Năstase a reuşit să instituie un sistem clientelar care a fost şi este extrem de greu de dizlocat»”.

    “Întâmplător sau nu, la ora 16.30, Completul de 5 judecători penal al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, condus de judecătorul Ionuţ Matei, a pronunţat sentinţa în dosarul nr. 1919/1/2013, adăugând o condamnare pentru fapte de corupţie, fapte pentru care am fost achitat prin penală nr. 474 din 30 martie 2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală în dosarul nr.3862/1/2010”, spune Năstase.

    El consideră că preşedintele a făcut o afirmaţie, în contextul în care dosarul era nefinalizat, “afectând, în acest fel, independenţa justiţiei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adrian Năstase, CONDAMNAT DEFINITIV la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul ZAMBACCIAN. Dana Năstase, 3 ani cu suspendare

    Adrian Năstase este acuzat în acest caz că că, în perioada 2002 – 2004, în calitate de premier, ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004. Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.

    La ultimul termen, procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a cerut completului de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) pedepse cu executare pentru Adrian şi Dana Năstase.

    De cealaltă parte, apărarea lui Adrian Năstase, formată din patru avocaţi, a arătat că există numeroase vicii în dosarul Zambaccian, precum probe şi documente fără relevanţă juridică, mărturii contradictorii şi acuzaţii ce nu există în materialitatea lor. Avocaţii au cerut judecătorilor să îi achite pe soţii Năstase sau, în cel mai rău caz pentru aceştia, să menţină decizia primei instanţe şi să respingă recursul făcut de DNA.

    Adrian Năstase a declarat, la finalul judecării dosarului, că numai dacă instanţa ar da o pedeapsă cu spânzurarea, poate că l-ar şoca, arătând că în această cauză au rămas în suspensie o mulţime de lucruri, iar rejudecarea ar fi o soluţie normală.

    Ultimul termen al procesului a fost marcat de un incident, secretarul adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, fiind dat afară din sala de judecată de către preşedintele completului, Ionuţ Matei. Magistratul l-a văzut pe Ştefănescu zâmbind către interlocutorul din dreapta sa, l-a identificat prin cuvintele “Domnul chel să se ridice în picioare” şi i-a atras atenţia că în sala de judecată nu se râde şi nu se discută. Secretarul general adjunct al PSD a încercat să explice că nu a deranjat procesul, însă Matei a refuzat să asculte argumentele lui şi i-a poftit afară din sală atât pe Ştefănescu, cât şi pe cel din dreapta acestuia. “Haideţi mai repede, vă rog. Sau este nevoie de intervenţia jandarmului?”, l-a interpelat judecătorul pe Ştefănescu, văzând că acesta întârzia să iasă din sală. În cele din urmă, cei doi mustraţi de instanţă au părăsit sala, iar şedinţa de judecată a continuat.

    La 30 martie 2012, în dosarul Zambaccian, legat de modul în care soţii Adrian şi Dana Năstase au achiziţionat bunuri provenind din China, fostul premier a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj, fiind achitat pentru luare de mită.

    Soţia fostului premier, Dana Năstase, a fost condamnată atunci tot la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru “participaţie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală”, fiind achitată pentru complicitate la luare de mită şi şantaj.

    Fostul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii Irina Paula Jianu a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare. Instanţa a dispus în cazul acesteia o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru folosirea bunurilor societăţii comerciale împotriva scopurilor acesteia şi o altă pedeapsă, de trei ani de închisoare, pentru participaţie improprie la folosirea de documente false la vamă. Cele două pedepse au fost contopite de instanţă, Jianu urmând să exercute pedeapsa cea mai grea, respectiv trei ani de închisoare, dacă sentinţa va deveni definitivă. Irina Jianu a fost achitată de magistraţi pentru dare de mită, spălare de bani şi fals intelectual, celelalte fapte pentru care procurorii o acuzaseră în acest dosar.

    Sentinţa din 30 martie 2012 a completului de trei judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost contestată atât de inculpaţi, cât şi de procurori, la Completul de cinci judecători, care va da o decizie definitivă în această cauză.

    În 5 mai 2010, Direcţia Naţională Anticorupţie i-a trimis în judecată pe Adrian Năstase, Dana Năstase şi Irina Paula Jianu, pentru fapte de corupţie.

    În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul “Trofeul calităţii”, în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.

    Năstase a fost încarcerat în 26 iunie 2012 şi pus în libertate la 18 martie 2013, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea lui de eliberare condiţionată.