Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, în data de 26 septembrie 2016, o scrisoare preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, prin care le cere să ia act de demisia lui Mihai Răzvan Ungureanu de la şefia SIE şi să declare funcţia vacantă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a fost reales miercuri preşedinte al Senatului, el fiind candidat unic, în condiţiile în care nicio altă formaţiune nu a făcut nominalizări pentru şefia acestui for.
Din cele 127 de voturi valabil exprimate, 87 au fost favorabile, iar 40 contra.
Senatorii prezenţi au aplaudat anunţul făcut de decanul de vârstă, Leon Dănăilă.
”Grupul parlamentar al PSD din Senat îl propune pe Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu pentru funcţia de preşedinte al Senatului”, a spus Şerban Nicolae. PNL, USR, PMP şi UDMR nu au făcut propuneri, liderul senatorilor UDMR precizând că partidul susţine candidatura lui Tăriceanu. Votul a fost secret, cu buletin de vot.
Un ministru tehnocrat îi răspunde lui Tăriceanu
Ministrul tehnocrat pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, Violeta Alexandru, i-a dat o replică, pe pagina sa de socializare, şefului Senatului, care a explicat într-o emisiune televizată de ce nu a stat la coadă pentru a-şi reînnoi permisul auto. Violeta Alexandru l-a apostrofat pe Tăriceanu spunând că tocmai statul la coadă ajută oficialii să vadă care sunt problemele din sistemul public atunci când vine vorba de birocraţia excesivă.
„Coada şi, de fapt, contactul cu oamenii având probleme zilnice, mi-au fost cea mai bună lecţie în şedinţele echipei guvernamentale când s-au luat primele decizii de simplificare în administraţie, încercând să reducem cât mai mult, etapă cu etapă, din lungimea cozii. Şi acolo unde nu am putut, înca, aşa cum ne-am dorit, când altă soluţie chiar nu era, nu m-am lăsat până nu s-au pus câteva scaune în holul din faţa uşii pentru oamenii care aşteptau să îşi rezolve problemele. Şi un bidon cu apa,” a scris ministrul pe pagina sa de socializare.
Violeta Alexandru a mai precizat şi faptul că ea a stat la coadă ori de câte ori a avut nevoie şi nu e deloc de acord cu afirmaţia şefului Senatului.
„Nu, domnul Tăriceanu nu are dreptate când spune că preocuparea celor cu funcţii nu este statul la coadă, justificând de ce nu a stat si dânsul la aceeasi coadă, cu multi alţi oameni, pentru ridicarea permisului. Pentru mine nu este deloc asa cum spune. În ţara în care îmi cresc copilul, stau la coada, indiferent de funcţie. Nu am paşaport de ministru, am stat la coadă pentru a îmi înscrie fetiţa la şcoală, stau când este nevoie, la coada pentru a rezolva mici încurcături administrative şi, din aceste experienţe, eu una, învăţ foarte multe lucruri când sunt alături de cei care aşteptă, civilizaţi, ca şi mine,” spune Violeta Alexandru pe Facebook.
David Cameron, primul-ministru britanic in exercitiu, a anuntat in aceasta dupa amiaza ca incepand de miercuri seara va ceda functia de prim-ministru ministrului de interne Theresa May, care a devenit astazi liderul Partidului Conservator, dupa retragerea lui Andrea Leadsom, oponenta ei in cursa pentru sefia celui mai mare partid de dreapta din Marea Britanie. Theresa May va deveni a doua femeie prim-ministru a Marii Britanii dupa Margaret Thatcher.
Infrangerea taberei pro-europene in urma referendumului din 23 iunie a adus haos in politica britanica. Cameron a anuntat ca va parasi postul de premier, ceea ce a dus la inceperea unei curse pentru sefia partidului conservator, in timp ce parlamentarii laburisti vor sa scape cu orice pret de Jeremy Corbyn, un extremist de stanga care a castigat anul trecut sefia partidului. In tabara pro-Brexit, Boris Johnson a ajuns in cateva zile din pozitia de viitor successor al fostului sau sef in postura de a fi fortat sa se retraga din lipsa de sprijin.
Nigel Farage, liderul UKIP şi cel mai activ membru al mişcării pro-Brexit, a anunţat că se retrage de la şefia UKIP (United Kingdom Independence Party).
Potrivit celor de la Bloomberg, Farage a declarat că “mi-am făcut partea de treabă. Am spus că vreau să ne luăm ţara înapoi, iar acum vreau să îmi iau viaţa înapoi. Iar asta începe de acum.”
Farage este cea de-a doua figură importantă a mişcării care face un pas în spate, după ce Boris Johnson, creditat cu prima şansă la fotoliul de prim-ministru, a anunţat că nu îşi va asuma responsabilitatea negocierilor cu UE. Schimbările recente de pe scena politică de la Londra arată cât de nepregătiţi au fost susţinătorii Brexit-ului în faţa unui vot favorabil.
Nigel Farage, liderul UKIP şi cel mai activ membru al mişcării pro-Brexit, a anunţat că se retrage de la şefia UKIP (United Kingdom Independence Party).
Potrivit celor de la Bloomberg, Farage a declarat că “mi-am făcut partea de treabă. Am spus că vreau să ne luăm ţara înapoi, iar acum vreau să îmi iau viaţa înapoi. Iar asta începe de acum.”
Farage este cea de-a doua figură importantă a mişcării care face un pas în spate, după ce Boris Johnson, creditat cu prima şansă la fotoliul de prim-ministru, a anunţat că nu îşi va asuma responsabilitatea negocierilor cu UE. Schimbările recente de pe scena politică de la Londra arată cât de nepregătiţi au fost susţinătorii Brexit-ului în faţa unui vot favorabil.
Niciunul dintre candidaţii înscris pentru ocuparea a 41 de posturi de şefi ai caselor judeţene de sănătate şi OPSNAJ nu a trecut concursul organizat de CNAS. În prima etapă au ajuns şi 27 dintre actualii directori ai CAS-urilor, opt au absentat, iar ceilalţi au picat la proba scrisă, şefii de la Vâlcea şi Mehedinţi obţinând chiar 0, respectiv 1 punct. Potrivit reglementărilor în vigoare era necesară obţinerea a minimum 70 de puncte pentru a intra în etapa finală, cea a susţinerii într-un interviu a proiectului de management. CNAS şi CAS-uri judeţene gestionează bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Pentru 2016, bugetul aprobat pentru CNAS este de 26,4 miliarde de lei, aproape 6 miliarde de euro, mai mare cu 11,9% faţă de anul precedent, scrie Gândul.info
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a organizat pe 2 martie concurs pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte-director general ai caselor de sănătate judeţene. Funcţii erau ocupate interimar după decizia 30 octombrie anul trecut, când ca urmare actualizării indicatorilor de performanţă, contractele de management ale şefilor instituţiilor au încetat.
După depunerea dosarelor de concurs, pentru proba scrisă s-au calificat 47 de candidaţi. Aceştia au susţinut un examen scris pe data de 2 martie, constând în verificarea cunoştinţelor de legislaţie în domeniu. Niciunul dintre candidaţi însă nu a obţinut însă punctajul minim de 70 de puncte care era necesar pentru a trece în etapa finală, respectiv a susţinerii planului de management pentru instituţiile pe care voiau să le conducă.
Oprea a trimis UNPR o scrisoare în care îşi anunţă demisia de la şefia partidului.
Redăm în continuare textul integral al scrisorii transmise în acest sens membrilor partidului.
“Dragi colegi,
În aceşti aproape şase ani de activitate politică, UNPR a fost adesea pus la încercare şi de fiecare dată am depăşit împreună obstacolele ce ne-au ieşit în cale. Cu toţii am ales drumul corect pentru partid şi cu toţii am dat dovadă de tărie de caracter atunci când a fost nevoie.
Astăzi UNPR este în faţa unui moment pe cât de dificil, pe atât de important pentru viitorul său. Prin urmare, în calitate de fondator, de preşedinte şi mai ales în calitate de membru al acestei echipe am ales să fac tot ceea ce ţine de mine pentru ca partidul să treacă şi peste acest obstacol.
Am decis aşadar să demisionez astăzi din funcţia de preşedinte UNPR. Nu este o decizie uşoară, dar este unul din lucrurile pe care le mai pot face pentru a da partidului şi întregii echipe o şansă în plus în acest an electoral. Am fondat UNPR şi am contribuit din plin la rezultatele de până acum, dar ştiu bine că nu aş fi reuşit fără ajutorul fiecăruia dintre dumneavoastră.
PSD îl propune ca premier pe Liviu Voinea, vicepreşedinte al Băncii Naţionale a României, în contextul declaraţiilor recente ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care afirma că banca centrală are “rezerve de cadre” pe care le poate furniza pentru un cabinet de tehnocraţi. Totodată, Isărescu a admis, luni, că premierul ar putea proveni de la banca centrală, cu condiţia să fie tânăr.
Liviu Voinea, în vârstă de 40 de ani, în prezent viceguvernator şi membru al Consiliului de Administraţie (CA) al BNR, din octombrie 2014, a fost ministru delegat pentru Buget în Guvernul Ponta II, din decembrie 2012 şi până în august 2014, când a fost votat ca membru în CA al BNR.
În primul guvern format de Victor Ponta fusese secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, în perioada mai-decembrie 2012, iar înainte de Finanţe a fost membru neexecutiv în Consiliul de Administraţie al Eximbank, din aprilie 2009.
El s-a arătat în ultimii ani adeptul introducerii impozitării progresive şi al creştereii impozitului pe proprietăţi.
Liviu Voinea a absolvit, în 1997, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din ASE, iar în 1998 a obţinut titlul de Master în Administrarea Afacerilor (MBA) la Stockholm University School of Business. El are o specializare în “sociologia bunăstării”, la Universitatea Bucureşti şi o diplomă în statistică în ştiinţele sociale la University of Essex, Marea Britanie.
Numele lui Liviu Voinea a fost vehiculat şi în 2009 pentru funcţia de premier, presa speculând atunci că Mircea Geoană l-ar fi desemnat să conducă Guvernul dacă ar fi câştigat alegerile din 2009.
În 2009, Liviu Voinea a devenit membru neexecutiv în Consiliul de Administraţie al Eximbank, instituţie condusă de Ionuţ Costea, cumnatul candidatului la prezidenţiale la acea vreme Mircea Geoană.
Voinea a fost şi director executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), precum şi preşedinte al Voinea Business Development. Totodată, din octombrie 2013, el predă ca profesor universitar la Academia de Studii Economice, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, facultate la care a fost profesor asociat în perioada octombrie 2009-septembrie 2013. De asemenea, din februarie 2005 şi până în septembrie 2013, el a fost conferenţiar universitar la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).
Potrivit ultimei sale declaraţii de avere, din iunie 2015, viceguvernatorul BNR are un teren intravilan în sectorul 1 din Bucureşti, cu o suprafaţă de 284 metri pătraţi, din anul 2011, precum şi unul de 276,2 metri pătraţi în Pipera (Voluntari – Ilfov), cumpărat în acest an, pe care-l deţine împreună cu soţia şi pe care este construită o casă de locuit cu o suprafaţă de 131,97 metri pătraţi.
Totodată, Voinea are un apartament de 76,81 metri pătraţi în Capitală şi o casă în curs de construire pe terenul din sectorul 1.
Pe numele soţiei sale mai figurează două autoturisme – un Renault Megane din 2005 şi un Land Rover Freelander 2 din anul 2008.
Voinea a mai declarat icoane, tablouri şi obiecte decorative în valoare de circa 10.000 euro, dobândite în anul 2013, precum şi verighete de aur, de 6.700 lei, din acelaşi an.
El deţine în conturi bancare circa 43.000 lei şi acumulase aproximativ 80.000 lei în fondul de pensii private. Soţia lui figurează cu un împrumut acordat în nume personal de 100.000 de lei.
Potrivit declaraţiei sale de avere, Voinea are un credit ipotecar contractat în aprilie de la Banca Transilvania, în valoare de 599.447 lei, scadent în septembrie 2019. Totodată, a împrumutat în 2013 de la Maria Voinea 11.000 euro şi 20.000 lei.
Liviu Voinea a încasat anul trecut 41.564 lei din funcţia de ministru delegat pentru Buget, 13.412 lei ca profesor universitar la ASE, iar Laura Florentina Voinea (soţia) a câştigat 44.800 lei de la Deloitte Consultanţă, din poziţia de consultant în management. Totodată, din vânzarea de titluri la SIF-uri, Voinea a încasat aproape 12.000 lei.