Şeful statului “constată, totodată, deficienţe în asigurarea formularelor pentru declaraţiile pe proprie răspundere în numeroase secţii de votare din ţară”.

În aceste condiţii, Traian Băsescu consideră că se impune demisia ministrului Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, şi a ministrului delegat pentru Românii de Pretutindeni, Bogdan Stanoevici.

În numeroase secţii de votare din străinătate, cetăţenii români nu şi-au putut exercita dreptul de vot pe parcursul zilei de duminică ori au fost nevoiţi să aştepte ore întregi la coadă, din cauza ritmului foarte lent de derulare a procedurilor. La unele secţii au fost reclamate insuficienţa numărului de ştampile ori de formulare pentru declaraţii pe propria răspundere (documente introduse anul acesta pentru prima dată şi care a trebuit să fie completate obligatoriu de alegătorii care au votat pe liste suplimentare, spre a evita fraudele bazate pe votul dublu sau multiplu).

În replică, MAE a emis un comunicat în care arată că a propus organizarea a 294 de secţii de votare în întreaga lume, la fel ca la alegerile prezidenţiale din 2009, iar la stabilirea secţiilor de votare au fost avute în vedere considerente similare celor de la scrutinele anterioare organizate în străinătate.

“De asemenea, au fost avute în vedere posibilităţile concrete de organizare pe plan local. În cazul Republicii Moldova, numărul de secţii a fost majorat de la 13 la 21, în cazul capitalei Franţei, Paris, numărul de secţii a fost dublat, în Marea Britanie numărul secţiilor de vot a crescut de la 8 la 11”, precizează ministerul.

Pe baza estimărilor misiunilor şi a prezenţei la vot la scrutinele anterioare au fost trimise 600.000 buletine de vot pentru secţiile de vot din străinătate. Au mai fost expediate: formular proces verbal, 294 buletine de vot anulate,  formulare tabel electoral, timbre autocolante, ştampilele de control, ştampilele cu menţiunea VOTAT, model declaraţie pe proprie răspundere.

MAE desemnează preşedinţii secţiilor de votare din străinătate şi întocmeşte lista cu propuneri de membri ai acestor birouri. Lista se întocmeşte la propunerea partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri şi care au membri în Parlamentul European. În cazul în care numărul persoanelor propuse de acestea este insuficient, lista este completată de Ministerul Afacerilor Externe cu alte persoane cu o bună reputaţie şi fără apartenenţă politică.

“MAE nu are responsabilităţi în ceea ce priveşte derularea operaţiunilor de votare în interiorul secţiilor, aceste atribuţii revenind birourilor electorale. Preşedinţii secţiilor de votare din străinătate – chiar dacă sunt angajaţi MAE – nu se subordonează ministerului în acţiunile şi deciziile pe care le iau în organizarea votării. De-a lungul întregului proces de organizare a alegerilor, MAE colaborează strâns cu Biroul Electoral nr. 48 pentru Secţiile de Votare din Străinătate şi urmează întocmai deciziile acestuia şi ale Biroului Electoral Central”, justifică MAE.

Ministerul subliniază că, spre deosebire de votul în ţară, votul în străinătate comportă două elemente suplimentare – completarea de către votant a unei declaraţii pe propria răspundere cu privire la faptul că nu a votat şi nu va mai vota la altă secţie de vot şi, respectiv, înscrierea votanţilor de către membrii biroului secţiei de votare într-un tabel electoral. “Aceste două operaţiuni implică un timp de votare mai lung decât în cazul votului în ţară. În aceste condiţii, timpul de aşteptare pentru cetăţenii care doresc să îşi exprime votul în străinătate este, din motive obiective, mai mare”, susţine MAE.

Din această perspectivă, “decizia Biroului Electoral nr. 48 pentru Secţiile de Votare din Străinătate de a permite completarea declaraţiei pe proprie răspundere în proximitatea secţiei de votare pentru a fi ulterior semnată în secţie a dus la accelerarea procedurii de vot în străinătate”.