BusinessMagazin

Tag: Secţie

  • Dosarul “Timmermans”, clasat de Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie. Al doilea om din CE şi alţi oficiali UE, acuzaţi de constituire de grup infracţional

    “Procurorii Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus la data de 27 martie 2019, în dosarul penal denumit generic “Timmermans”, clasarea cauzei sub aspectul comiterii infracţiunilor de abuz în serviciu, prev. de art. 297 Cod penal, fals intelectual, prev. de art. 321 Cod penal, comunicarea de informaţii false, prev. de art. 404 Cod penal şi constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 Cod penal, întrucât s-a stabilit că nu s-a decelat niciun element/indiciu de natură să conducă la presupunerea rezonabilă că faptele reclamate ar exista în materialitatea lor”, anunţă Secţia de investigare a infracţiunilor din Justiţie.
     
    În februarie 2019, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a înregistrat un dosar penal în urma plângerii depuse de luju.ro, plângere în care prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, comisarul european pe Justiţie Vera Jourova, procurorul general al României, Augustin Lazăr, şi şefa reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea, erau acuzaţi de constituire de grup infracţional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, comunicare de informaţii false, în legătură cu o presupusă falsificare a raportului MCV din 13 noiembrie 2018.
     

  • Kovesi, din nou la Secţia de anchetă a magistraţilor pentru audieri. Fosta şefă DNA are două dosare penale pe numele său

    Secţia de investigare a infracţiunilor din Justiţie i-a deschis un prim dosar Laurei Codruţa Kovesi în decembrie 2018, după ce fostul deputat Sebastian Ghiţă a acuzat-o că i-ar fi cerut bani pentru plata avionului cu care urma să fie adus în ţară Nicolae Popa din Indonezia, în 2011.
     
    Laura Codruţa Kovesi era la acea vreme procuror general al României, iar Nicolae Popa fusese definitiv condamnat la 10 ani şi 4 luni de închisoare în dosarul FNI. În această cauză, fostul procuror-şef DNA este urmărit penal pentru luare de mită, mărturie mincinoasă şi abuz în serviciu. Procurorul de caz al acestei cauze este Adina Florea.
     
    Pe 8 martie 2019, procurorii Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie au anunţat că Laura Codruţa Kovesi este urmărită penal în cel de-al doilea dosar, pentru constituire de grup infracţional organizat şi cinci infracţiuni de complicitate la represiune nedreaptă sub forma participaţiei improprii, surse judiciare precizând pentru MEDIAFAX că este vorba de dosarul procurorilor Lucian Onea şi Mircea Negulescu, de la DNA Ploieşti.
     
    Printre altele, fosta şefă DNA este acuzată că ar fi determinat un procuror-şef de secţie să confirme un rechizitoriu nelegal prin care au fost trimise în judecată cinci persoane. Surse judiciare au precizat pentru MEDIAFAX că procurorul şef de secţie pe care l-ar fi determinat Laura Codruţa Kovesi să confirme rechizitoriul nelegal şi netemeinic şi să trimită astfel în judecată cinci persoane este Gheorghe Popovici, fost procuror şef adjunct al Secţiei de combatere a corupţiei din Direcţie, iar printre cei trimişi în judecată de procurorii DNA Ploieşti se află şi omul de afaceri Sebastian Ghiţă.
     

  • Percheziţii la secţia de Ortopedie a Spitalului Judeţean Neamţ. Medici, suspectaţi de luare de mită

    Purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) Neamţ a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că percheziţiiel se fac împreună cu procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ.
     
    ”Sunt nişte activităţi în derulare care au loc împreună cu Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamţ”, a declarat Sarmiza Fetcu, purutător de cuvânt DGA Neamţ.
     
    Managerul Spitalului Judeţean Neamţ, Codruţ Munteanu, a declarat, la rândul său, că percheziţiile au loc la secţia de Ortopedie şi în ambulatorul de specialitate de pe lângă cabinetul de Ortopedie.
     

  • Proiectul USR pentru desfiinţarea secţiei de investigare a magistraţilor, adoptat tacit de deputaţi

    ”Proiectul propus de USR pentru desfiinţarea secţiei speciale de investigare a magistraţilor şi punerea în acord a legilor justiţiei cu recomandările Comisiei de la Veneţia, a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor! O victorie a USR în lupta împotriva infractorilor din PSD-ALDE! Secţia specială a fost înfiinţată la comanda lui Dragnea cu scopul de a intimida şi elimina magistraţii şi procurorii incomozi politicienilor şi mafioţilor. Dar şi pentru a bloca dosare importante, cum încearcă şefa secţiei Adina Florea cu dosarul Tel Drum în care este cercetat Dragnea”, se arată într-o postare de pe pagina de Facebook a USR.
     
    Liderii formaţiunii precizează că au atras atenţia încă de la înfiinţare că secţia va fi folosită ”în mod abuziv şi în folosul infractorilor”.
     
    ”Mai mult, critici a primit şi de la Comisia de la Veneţia, GRECO, Comisia Europeană şi de la majoritatea magistraţilor români. Nu ne vom opri aici! Vom continua să luptăm până când Tudorel, Dragnea şi infractorii de la putere vor deveni istorie. Astăzi putem avea încredere că se poate”, se mai arată în postarea USR.
     

  • DNA rămâne fără procuror-şef al Secţiei de combatere a corupţiei şi procuror şef al Secţiei penale

    Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) anunţă că a decis, marţi, respingerea propunerilor formulate de Direcţia Naţională Anticorupţie de prelungire a delegărilor pentru două funcţii de conducere din cadrul acestui parchet, respectiv aceea de procuror şef al Secţiei de combatere a corupţiei şi de procuror şef al Secţiei judiciare penale.

    “La adoptarea acestei hotărâri s-a avut în vedere intrarea în vigoare a prevederilor O.U.G. nr. 7/2019 care interzic delegările în funcţii de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Preşedintele României. Ca efect al acestei măsuri, funcţiile se vor vacanta pe o perioadă a cărei durată nu poate fi anticipată, cu consecinţe asupra exercitării atribuţiilor specifice, dintre care menţionăm doar pe cea privind verificarea legalităţii şi temeiniciei rechizitoriilor”, arată Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parchet: Secţia pentru anchetarea magistraţilor va deveni o structură de parchet paralelă

    Potrivit unui comunicat transmis, miercuri, MEDIAFAX, de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, prin OUG adoptată în şedinţa de marţi a Guvernului s-a introdus un aliniat prin care procurorul şef al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie este scos de sub controlul ierarhic al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    „În acest mod, se creează, de facto, o structură de parchet paralelă, în afara Constituţiei şi a Ministerului Public pentru anchetarea penală a magistraţilor. Deşi procurorul general rămâne formal conducătorul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie, acesta nu are niciun fel de atribuţii de control asupra procurorului şef al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Astfel, Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie devine singura structură de parchet din ţară care nu se află sub controlul ierarhic al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, se arată în comunicat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Toader pregăteşte OUG pentru modificarea Legilor justiţiei. Prevederile vizează şi Secţia de anchetă | DOCUMENT

    Documentul prevede modificări privind concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, dar şi la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară sau 317/2004 privind CSM. OUG pe Legile justiţiei, pregătită de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, conţine şi o modificare care priveşte numirea în funcţie a procurorilor de rang înalt.

    „Alineatul (1) al art. 54 se modifică: (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii aecstuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată”, se arată în proiectul obţinut de MEDIAFAX.
     
    Până în prezent, şefii de parchete erau numiţi cu aviz de la Secţia de Procurori a CSM.
     
    Totodată, proiectul lui Toader mai arată că Şeful Secţiei de anchetare a magistraţilor poate dispune în cazul soluţiilor cauzelor.
     

  • Scandalul Kovesi. Proiect pentru desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie, propus de liberali

    „Am decis astăzi (luni-n.r) în şedinţa Biroului Executiv să depunem un proiect legislativ pentru desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, adică să anulăm această lege care a fost creată ca instrument politic de către cei din PSD-ALDE împotriva tuturor celor care au declanşat anchete împotriva corupţilor în ultimii ani de zile. Comisia de la Veneţa, Comisia Europeană, GRECO, au criticat în termeni foarte duri înfiinţarea acestei secţii speciale”, a declarat Raluca Turcan, după şedinţa Biroului Executiv al PNL de luni.
     
    Liberalul a afirmat că prin continuarea activităţii Secţiei pentru investigarea judecătorilor şi a procurorilor există riscul activării împotriva României a articolului 7 din Tratatul UE.
     
    „Prin menţinerea acestei secţii există pericolul ca România să sufere consecinţele activării articolului 7 din tratatul Uniunii Europene. Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, asta spune Constituţia României. Din nefericire Tudorel Toader, fost judecător la Curtea Constituţională, ignoră tocmai aceste prevederi importante ale Constituţiei”, a adăugat Turcan.
     
    Aceasta a precizat că magistraţii ar trebui sancţionaţi de CSM sau Inspecţia Judiciară, pentru abuzurile săvârşite.
     

  • Sebastian Ghiţă a transmis Secţiei de anchetă a magistraţilor poza cu Kovesi la el acasă

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că omul de afaceri Sebastian Ghiţă a remis Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie fotografia pe care spunea că o are cu fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi.
     
    Potrivit sursei citate, infracţiunea de mărturie mincinoasă de care este acuzat fostul procuror-şef DNA se referă la declaraţiile Laurei Codruţa Kovesi potrivit cărora nu ar fi avut decât relaţii instituţionale cu afaceristul Sebastian Ghiţă.
     
    Fostul parlamentar a fost audiat prin videoconferinţă în dosarul deschis ca urmare a plângerii pe care acesta i-a făcut-o Laurei Codruţa Kovesi. Sebastian Ghiţă o acuză pe fosta şefă DNA că i-ar fi cerut bani pentru a-l aduce în ţară, din Indonezia, pe Nicolae Popa.
     

  • Gheorghe Stan, noul şef al Secţiei de anchetă a magistraţilor/ Scandal în şedinţa CSM: Un judecător a cerut anularea rezultatelor concursului

    “Nu a fost un vot unanim, am înţeles şi eu, acum ieşind, 11 voturi pentru a fost numit candidatul Stan la şefia Secţiei (pentru investigarea infracţiunilor din justiţie -n.r.)”, a anunţat ministrul justiţiei, Tudorel Toader.
     
    Au existat însă contre în cadrul şedinţei plenului Consiliului Superior al Magistraturii pe rezultatele concursului pentru conducerea Secţiei, dar şi pe procedură. Judecătoarea Andreea Chiş a propus anularea rezultatelor concursului, invocând ca motiv lipsa din comisia de concurs a reprezentantului Secţiei pentru procurori.
     
    “În ceea ce priveşte constituirea Comisiei de concurs, respectiv lipsa unui membru procuror desemnat de Secţia de procurori. Consider că acesta constituie un motiv de nulitate absolută a procedurii pentru că legea nu prevede în această situaţie posibilitatea ca această Comisie de concurs să funcţioneze în condiţii de majoritate.(…) Atunci când legiuitorul în mod excepţional a dorit ca orice structură a Consiliului să funcţioneze în condiţii de majoritate a făcut-o în mod expres. Aşa cum a făcut-o prin Ordonanţa 90/2011, probabil din raţiunea privind faptul că vorbim de o procedură simplificată şi care avea ca finalitate o numire doar provizorie şi care era şi modificată parţial, pentru că numirea (…) se făcea de către preşedintele Consiliului”, a declarat la începutul şedinţei Andreea Chiş.