BusinessMagazin

Tag: sechestru

  • Dosarul Nana: Sechestrul asigurator, menţinut în cazul Ioanei Băsescu, de Tribunalul Călăraşi

    Sechestrul a fost instituit de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) în 16 februarie, atât pe terenul Ioanei Băsescu, cât şi pe cele ale unor inculpaţi din acest dosar.

    Potrivit unor surse din PICCJ, anchetatorii au pus sub sechestru mai multe bunuri mobile şi imobile, dar şi un teren de 735 de hectare, în cazul căruia procurorii au suspiciuni că a fost retrocedat în mod ilegal. Din cele peste 700 de hectare puse sub sechestru de PICCJ face parte şi terenul Ioanei Băsescu.

    Fiica fostului şef al statului a contestat măsura procurorilor în instanţă.

    “Respinge contestaţia formulată de petenta Băsescu Ioana împotriva ordonanţei emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 16 februarie 2015”, a decis Tribunalul Călăraşi.

    Decizia de joi a instanţei este definitivă.

    În 4 iulie 2014, procurorii Parchetului ICCJ anunţau că au început urmărirea penală în dosarul Nana faţă de şapte membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, ei fiind acuzaţi de 135 de fapte privind terenuri retrocedate ilegal mai multor persoane.

    Potrivit Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul privind retrocedarea unor terenuri în comuna Nana, judeţul Călăraşi, în 24 iunie a fost extinsă urmărirea penală faţă de Tudoriţa Niculae, Florian Decu, Marius Gelu Neagu, Marian Dobre, Georgică Stolea şi Constantin Manea, membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana.

    Din probatoriul administrat până la acel moment al urmăririi penale a rezultat faptul că, în perioada 2005-2010, membrii Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, “nu au îndeplinit acte sau au îndeplinit acte în mod defectuos în legătură cu reconstituirea/constituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri revendicate de mai multe persoane, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de avantaje/foloase necuvenite, fapte care au cauzat prejudicierea domeniului privat al statului cu valoarea terenurilor retrocedate contrar dispoziţiilor legale”.

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie anunţa, în 16 aprilie 2014, că a fost începută urmărirea penală în cazul Nana, pentru conflict de interese, abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, în urma sesizării transmise de Corpul de control al primului ministru. Faptele au legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate şi arendarea unor terenuri din comuna Nana, judeţul Călăraşi.

    La începutul lunii iunie 2014, Parchetul arăta că opt membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, între care şi primarul Gheorghe Dobre, sunt urmăriţi penal pentru conflict de interese şi abuz în serviciu.

    Primarul comunei Nana, Gheorghe Dobre, este acuzat, alături de Georgică Stolea, de conflict de interese şi abuz în serviciu, iar Tudoriţă Niculae, secretarul comunei Nana, Florian Deci, Marius Gelu Neagu şi Marian Dobre, sunt urmăriţi penal pentru conflict de interese, abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. De asemenea, în aceeaşi cauză mai sunt urmăriţi penal Simona Alina Preda, pentru fals material în înscrisuri oficiale, şi Constantin Manea, pentru abuz în serviciu, preciza atunci PICCJ.

    “Din probatoriul administrat în cauză, până la acest moment al urmăririi penale, a rezultat faptul că suspecţii, în perioada 2005-2010, în calitate de membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, au participat la analizarea, verificarea, soluţionarea şi înaintarea în vederea validării cererilor depuse de către ei înşişi, rude ori afini ai lor, având ca obiect constituirea ori reconstituirea dreptului de proprietate a unor suprafeţe de teren agricol”, arătau procurorii.

    Potrivit sursei citate, în aceeaşi perioadă, în mod ilegal au fost emise titluri de proprietate pe numele unor persoane care nu erau îndreptăţite să le primească. Astfel, a fost prejudiciat domeniul privat al statului cu valoarea terenurilor retrocedate cu încălcarea dispoziţiilor legale.

    “La baza emiterii titlurilor de proprietate au stat înscrisuri falsificate (printre care şi certificate de stare civilă), prin contrafacerea conţinutului şi folosirea de formulare tipizate elaborate în afara cadrului legal”, au precizat procurorii.

  • Sechestru asigurător pus pe bunuri ale lui Cocoş, Ştefan, Sandu şi Nicolae, în dosarul “Microsoft”

    Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în dosarul “Microsoft” a fost dispusă instituirea măsurii sechestrului asigurător pe bunuri mobile şi imobile ale primarului suspendat al municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, ale fostului ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu şi ale oamenilor de afaceri Dorin Cocoş şi Dumitru Nicolae.

    Gheorghe Ştefan şi Dorin Cocoş sunt în arest preventiv din 29 octombrie 2014, în dosarul “Microsoft”. În arest preventiv au fost, până în 25 ianuarie, şi Gabriel Sandu şi Dumitru Nicolae, aceştia fiind în prezent în arest la domiciliu.

    Instanţa supremă a dispus, luni, înlocuirea măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru Dorin Cocoş, la propunerea făcută de procurorii DNA, după ce fostul soţ al Elenei Udrea ar fi făcut un denunţ în dosarul “Microsoft”.

    Dorin Cocoş ar fi arătat în denunţul făcut la DNA că i s-a cerut să plătească produse de trei milioane de euro pentru PDL, în campania electorală din 2009, pentru a primi sprijinul Guvernului în derularea contractului Microsoft, menţionând că a fost sprijinit de Vasile Blaga şi Elena Udrea. Informaţiile au fost publicate de Libertatea, care citează denunţul făcut de Dorin Cocoş în dosarul Microsoft şi redă o pagină care ar face parte din acest document.

    Potrivit sursei citate, Cocoş ar fi arătat în denunţ că Elena Udrea ar fi ştiut de demersurile făcute în vederea derulării contractului de licenţiere Microsoft şi despre banii primiţi ca mită, iar fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului i-ar fi acordat sprijinul ei în Guvern.

    “Despre acest lucru ştia şi Vasile Blaga, care, de asemenea, a sprijinit derularea contractului”, se arată în documentul citat de Libertatea.

    Cocoş ar mai fi arătat în faţa anchetatorilor că, din banii primiţi de la Pescariu, a cumpărat împreună cu Elena Udrea jumătate din hotelul Griviţa: “Din banii primiţi în cont de la Dinu Pescariu am achiziţionat pe persoană fizică, împreună cu fosta mea soţie, Elena Udrea, ½ din Hotelul Griviţa, având fiecare în proprietate ¼ chiar şi azi”.

    “Nu cunosc care a fost circuitul sumelor de bani de la Ministerul Comunicaţiilor către beneficiarii finali. Pot spune însă că o parte din aceşti bani au ajuns la Dinu Pescariu care a efectuat plăţile către noi”, se mai spune în document.

    Totodată, sunt enumerate sume de bani primite de la Dinu Pescariu.

    “Restul de 1.800.000 – 1.900.000 de euro a fost achitată de Dumitru Nicolae pentru mine din banii primiţi de la Dinu Pescariu, în contul din Elveţia, pentru achitarea contravalorii altor produse electorale. Precizez că au fost 27 de containere de materiale electorale. În perioada 2008 – 2011, am primit de la Dinu Pescariu 700.000 de euro în contul meu din Banca Transilvania, sumă ce se regăseşte şi în declaraţiile de avere ale fostei mele soţii, Elena Udrea. Am mai primit de la Dinu Pescariu suma de 200.000 de euro într-un cont din Dubai al unei prietene pe nume Dumitrache Doina care a deschis un restaurant cu specific românesc. Am mai primit cash de la Dinu Pescariu suma de aproximativ 100.000 de euro, retrasă de pe două carduri ale lui Dinu Pescariu în mai multe rânduri. Începând cu sfârşitul anului 2011, lui Dinu Pescariu i s-au blocat conturile din Elveţia, din acel moment nemaifăcând nicio plată către mine. Acesta este motivul pentru care suma de 500.000 de euro mi-a fost virată de Dinu Pescariu dintr-un cont personal de la Banca Transilvania”, se mai spune în documentul citat.

    Cocoş ar mai fi susţinut în denunţ că, din cauza blocării conturilor lui Dinu Pescariu din Elveţia, suma ce i-a fost remisă cu titlu de beneficiu propriu a fost de aproximativ 1.800.000 de euro, respectiv 700.000 de euro din cont, 200.000 de euro în Dubai, 100.000 de euro retragerile din cărţile de credit şi cei 800.000 de euro cash, din care 500.000 de euro i-a împrumutat lui Gabriel Sandu.

    Dinu Pescariu, vizat în dosarul “Microsoft”, a denunţat-o pe Elena Udrea, arătând că aceasta i-a cerut 500.000 de euro “pentru a-i rezolva problemele din justiţie”.

    “La data de 5.11.2014, Pescariu Dinu-Mihail a formulat denunţ cu privire la săvârşirea unor fapte de corupţie de către Udrea Elena Gabriela. Din denunţul formulat rezultă că, în anul 2013 pe fondul cercetărilor efectuate de Direcţia Naţională Anticorupţie ca urmare a plângerii formulată de Fujitsu Siemens Computers în legătură cu derularea contractului de licenţiere Microsoft şi a măsurilor asigurătorii dispuse de autorităţile austrice pe conturile sale din Elevaţia, Udrea Elena Gabriela a pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiţie. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani a avut loc în mai multe tranşe în perioada iulie 2013 – februarie 2014”, potrivit procurorior.

    Conform informaţiilor apărute în presă, înainte de a fi plasat în arest la domiciliu, Gabriel Sandu le-ar fi declarat anchetatorilor, în susţinerea solicitării sale de înlocuire a acestei măsuri, că pe întreaga durată a mandatului său de ministru al Comunicaţiilor ar fi finanţat lunar PDL cu sume însumând aproximativ 300.000 de euro.

    “Pe întreaga perioadă a mandatului meu de ministru, am finanţat PDL cu sume lunare însumând circa 300.000 de euro în total. Aceste sume le-am înmânat direct şefului meu, Emil Boc, primul ministru al României. Recunosc şi admit, de asemenea, că am acceptat să finanţez partidul şi acţiunile sale, pentru a-mi facilita sprijinul politic şi a-mi menţine funcţia de ministru dar şi poziţia în conducerea centrala PDL.Mai precis, în cazul meu, aveam de adus la partid circa 5 milioane de euro, am avansat aceşti bani din fondurile personale, legale, şi le-am recuperat parţial în modalitatea expusă de Claudiu Florică, Dorin Cocoş şi Gheorge Ştefan. Practic eu trebuia să particip la campania prezidenţială din 2009 cu patru milioane de euro”, ar fi declarat Sandu, potrivit Antena 3.

    Gabriel Sandu le-ar mai fi spus procurorilor DNA care instrumentează dosarul “Microsoft” că o parte din banii daţi ca mită ar fi ajuns şi la foştii miniştri Adriean Videanu şi Radu Berceanu, dar şi la Roberta Anastase.

    Deputatul PMP Elena Udrea a fost şi ea în arest preventiv în acest dosar, în perioada 11-17 februarie, ulterior instanţa supremă dispunând cercetarea ei în arest la domiciliu. Udrea a fost reîncarcerată miercuri în Arestul Poliţiei Capitalei, după ce pe numele ei a fost emis un mandat de arestare în dosarul “Gala Bute”.

  • Avocat: DNA a pus sechestru pe mai multe imobile şi pe câteva milioane de lei din averea Elenei Udrea

    Avocatul Marius Striblea a spus, la ieşirea din sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), că i-a fost adusă la cunoştinţă Elenei Udrea decizia de a se pune sechestru asigurător pe bunuri mobile şi imobile ale acesteia şi pe “câteva milioane de lei”.

    Întrebat dacă între bunurile imobile se află şi moşia de la Nana a Elenei Udrea, avocatul a spus că nu a văzut ca în documentul procurorilor să fie specificat acel teren.

    Marius Striblea a precizat că Udrea nu a dat şi o declaraţie în faţa anchetatorilor, nefiind necesară în cazul luării măsurii sechestrului. Avocatul a adăugat că Elena Udrea se aştepta la luarea unei astfel de măsuri în cazul său.

    Întrebat dacă şi în dosarul “Microsoft” a luat o astfel de măsură, avocatul a spus că nu are cunoştinţă de o astfel de situaţie.

    Întrebat dacă s-a motivat decizia de arestare preventivă luată miercuri în cazul Elenei Udrea, avocatul a spus că până joi, la finalul programului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, motivarea nu era redactată.

    La DNA au fost duşi vineri, din arest, fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea şi fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja. De asemenea, la DNA a venit şi fostul ministru al Economiei Ion Ariton, cercetat sub control judiciar.

    Elena Udrea a fost arestată preventiv miercuri, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis pe numele ei mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile, în dosarul “Gala Bute”. Decizia nu este definitivă, contestaţia Elenei Udrea urmând să se judece tot la instanţa supremă.

    Mandatul de arestare a fost emis pentru: infracţiunea de luare de mită în legătură cu finanţarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a contractelor încheiate de Termogaz Company SA cu UAT Cavnic şi UAT Borsec; infracţiunea de luare de mită în legătură cu plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii către SC Consmin SA; infracţiunea de luare de mită în legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL cu UAT Lupeni şi UAT Petroşani; infracţiunea de abuz în serviciu, în legătură cu organizarea “Galei Bute”, se arată în decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Totodată, instanţa a respins propunerea DNA în cazul Elenei Udrea în ce priveşte acuzaţiile de tentativă la infracţiunea de folosire de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene şi infracţiunea de folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

    Elena Udrea a transmis pe Facebook, la o zi după ce a fost arestată preventiv, un punct de vedere privind “trei mecanisme” în ceea ce priveşte dosarul “Gala Bute”, în care arată că “are loc o condamnare mediatică”, mesajul său fiind semnat de echipa de comunicare.

    “Descriem 3 mecanisme în ceea ce priveşte dosarul «Gala Bute»”, se precizează în postarea de pe Facebook, în care se menţionează că “oameni de afaceri şi funcţionari din Ministerul Dezvoltării sunt prinşi că au dat şi au luat mită, probatoriul este format din interceptări, traseul banilor prin conturi şi declaraţii în care îşi recunosc vinovăţia (deşi, iniţial, au negat”.

    “Aceşti oameni fac denunţuri împotriva Elenei Udrea (nu există niciun alt fel de probă decât denunţurile). Rezultanta: ei sunt liberi, Elena Udrea este arestată. Deci, declaraţiile împotriva lui Udrea garantează libertatea”, se precizează în mesaj.

    Udrea mai arată că există informaţii şi indicii foarte clare că denunţătorii împotriva Elenei Udrea în dosarul “Gala Bute” s-au pus de acord asupra declaraţiilor şi au încercat să influenţeze ancheta.

    “Ştefan Lungu susţine că s-a pus de acord cu Gărdean în decembrie 2014 asupra declaraţiilor; Ana Maria Topoliceanu a făcut presiuni asupra lui Tudor Breazu pentru a-i confirma denunţul; există un denunţ colectiv (caz unic în practica penală) în care este amintit şi numele Elenei Udrea. Mai mult, aproape toţi denunţătorii şi-au schimbat declaraţiile iniţiale. Toţi aceşti oameni sunt liberi (chiar dacă există articol care prevede arestarea preventivă a celor care doresc şi pot să influenţeze desfăşurarea anchetei), iar Udrea este arestată”, se arată în postare.

    Udrea mai menţionează că “punctul de vedere al acuzatorilor (manifestat prin referatul DNA) este omniprezent în spaţiul public” şi că “are loc o condamnare mediatică, în timp ce varianta apărării nu se aude şi nu se vede deloc, nici măcar declaraţia făcută de Udrea în faţa instanţei”.

    Mesajul se încheie cu hashtag-ul “Kafka” şi este semnat de “echipa de comunicare”.

    Potrivit informaţiilor din presă, care citează probatoriul pentru arestarea Elenei Udrea, o parte din presupusa mită pentru aceasta ar fi fost adusă la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului într-o geantă.

    “La data de 06.10.2011, inculpatul Gardean Adrian şi (…..) s-au deplasat la sediul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, având asupra lor suma de 900.000 euro într-o geantă de voiaj de culoare neagră. Gardean Adrian a intrat singur în clădire, accesul fiind realizat de către Nastasia Gheorghe, şi s-a deplasat la cabinetul secretarului general. Cei doi au intrat singuri într-o sală de şedinţe aflată în vecinătatea biroului, iar Gardean Adrian i-a înmânat lui Nastasia Gheorghe geanta, indicând totodată care este conţinutul acesteia. Nastasia Gheorghe a consultat situaţia alocărilor bugetare pentru cele două societăţi şi a cerut lui Gardean Adrian ca, în contul diferenţei datorate, să încheie un contract de sponsorizare în valoare de 3 milioane RON pentru «Gala Bute» cu o societate administrată de Rudel Obreja. În acest context, Nastasia Gheorghe a afirmat că plata acestei sume reprezintă o problemă personală a ministrului, căreia trebuie să îi găsească o rezolvare. Ulterior, Nastasia Gheorghe a înmânat geanta ministrului Udrea Elena Gabriela, în cabinetul acesteia, comunicându-i provenienţa şi suma care se găsea în interior, şi i-a adus la cunoştinţă înţelegerea referitoare la sponsorizarea societăţii administrate de Rudel Obreja în contul diferenţei”, ar fi scris procurorii în probatoriu.

    Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea a mai stat în Arestul Poliţiei Capitalei din seara zilei de 10 februarie, când a fost reţinută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul “Microsoft”. În 17 februarie, Elena Udrea a fost scoasă din arest şi plasată în arest la domiciliu, în urma deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a judecat contestaţia deputatului PMP.

    Camera Deputaţilor a avizat, în 9 februarie, urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a Elenei Udrea atât în dosarul “Microsoft”, cât şi în dosarul “Gala Bute”.

    În 23 februarie, Camera Deputaţilor a avizat ultimele cereri ale procurorilor de urmărire penală şi arestare preventivă a deputatului PMP, în dosarul “Gala Bute”.

    În acest dosar, Camera Deputaţilor a încuviinţat, în 9 februarie, urmărirea penală şi arestarea preventivă a Elenei Udrea pentru abuz în serviciu, tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi luare de mită.

    Ulterior, DNA a apreciat că, în această cauză, au apărut noi elemente şi au cerut noi avize de urmărire penală şi arestare preventivă.

    În dosarul “Gala Bute” sunt arestaţi preventiv fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja şi primarul municipiului hunedorean Lupeni, Cornel Resmeriţă. Fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu şi fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheoghe Nastasia sunt cercetaţi în arest la domiciliu.

    Fostul ministru al Economiei Ion Ariton este inculpat şi el în acest dosar, pentru că ar fi determinat reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu suma totală de peste 1,7 milioane de lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Obreja. Senatorul PNL Ion Ariton (ales din partea PDL) este sub control judiciar până în aprilie, acesta fiind obligat să nu părăsească ţara şi să se prezinte la Poliţia Sibiu în zilele stabilite prin programul de supraveghere.

    În acelaşi dosar este arestat preventiv, din 8 februarie, şi Tudor Breazu, administratorul moşiei de la Nana a Elenei Udrea.

    De asemenea, potrivit unor documente ale DNA obţinute de MEDIAFAX, Ana Maria Topoliceanu, fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii, este urmărită penal pentru luare de mită, în dosarul “Gala Bute”.

  • Averea lui Nicuşor Constantinescu, pusă sub sechestru de către instanţă

    Tribunalul Bucureşti a decis să pună sechestru asigurător pe bunurile menţionate în ultima declaraţie de avere de către preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, publicată pe siteul instituţiei pe care acesta a condus-o.

    Tot în şedinţa de vineri, avocatul lui Nicuşor Constantinescu a cerut recuzarea magistratului care judecă dosarul în care este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi. În acest dosar, el a fost trimis în judecată în luna mai, sub acuzaţia abuz în serviciu, alături de el fiind deferit justiţiei directorul RAJDP Constanţa, Adrian Gâmbuţeanu, pentru aceleaşi acuzaţii, după ce niciunul dintre cei doi nu a s-a supus controlului Curţii de Conturi.

    Instanţa urmează să se pronunţe cu privire la acest aspect în 31 octombrie.

    Nicuşor Constantinescu, cercetat de DNA în mai multe dosare, se află de mai multe luni în SUA, la tratament pentru cancer de prostată.

    Tribunalul Bucureşti a dispus, în 23 iulie, arestarea lui Nicuşor Constantinescu, urmare a propunerii făcute de DNA după mediatizarea unor imagini în care preşedintele suspendat al CJ Constanţa fumează la terasa unui restaurant din New York. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Decizia a fost menţinută în 7 august de Curtea de Apel Bucureşti, care a arătat, în motivarea deciziei, că apărarea lui Constantinescu nu s-a bazat pe înscrisuri medicale credibile care să arate că “inculpatul se afla internat în stare gravă într-un spital din New York”, la momentul cererii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    În 29 august, tot Curtea de Apel Bucureşti a admis o contestaţia în anulare a procurorilor anticorupţie, stabilind astfel ca Tribunalul Bucureşti să emită mandat european de arestare pe numele lui Nicuşor Constantinescu şi să-l dea pe acesta în urmărire internaţională.

    Pe numele lui Constantinescu a mai fost emis un mandat internaţional de arestare, după ce acesta nu a revenit în ţară în urma unei operaţii făcute în SUA. Măsura de arestare, dispusă de Tribunalul Capitalei, nu a fost însă menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, motiv pentru care mandatul a fost anulat.

    Nicuşor Constantinescu arăta, într-un comunicat transmis recent, că a informat mai multe instituţii, între care Ambasada SUA şi Departamentul de Stat al SUA, despre “deciziile abuzive” luate împotriva sa.

    Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea, pentru că a atribuit nelegal terenuri. Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de calibrul nouă milimetri.

    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, declara, la începutul lunii septembrie, că există informaţii cu privire la locul în care se află Nicuşor Constantinescu, dar procedurile de extrădare nu sunt publice şi “orice risc de formă sau de fond riscă să prelungească procedura sau să o anuleze”.

  • Cazul Lukoil: aşa e românul, imparţial

    Şedinţa CSM s-a terminat însă cu o sesizare către Inspecţia Judiciară împărţită ostentativ echitabil pe culori politice, având ca obiect nu numai declaraţia lui Ponta, ci şi afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu prin care “a devoalat date” din dosarul Microsoft şi calificarea Curţii de Apel drept “pluton de execuţie” de către liberalul Varujan Vosganian după condamnarea colegului său Sorin Roşca-Stănescu. Preşedintele Băsescu a reacţionat imediat, acuzând CSM că face politică, ceea ce ll-a împins pe premierul Ponta să replice printr-o reclamaţie adresată ambasadelor străine pe tema periclitării de către preşedinte a independenţei justiţiei.

    Cu aceasta, campania electorală a fost total confiscată definitiv de comentariile politicienilor şi ale susţinătorilor lor din presă despre raporturile dintre taberele politice şi justiţie, după ce deja începuse să fie clar dominată de ştirile de la DNA şi ANI despre dosare de parlamentari, ex-miniştri şi candidaţi la preşedinţie. Cazul Petrotel Lukoil a ajuns, astfel, chiar mai productiv politic decât cazul Microsoft, pentru că în chestiune au fost de această dată acuzaţii de evaziune fiscală şi spălare de bani la scară mare contra unei companii ruseşti, în contextul în care conflictul din Ucraina a tensionat la maximum relaţiile dintre UE-SUA şi Rusia, în vreme ce campania electorală din România candidaţii nu ştiu cum să se poziţioneze mai repede drept proamericani şi proeuropeni până-n măduva oaselor şi să-i demonizeze pe adversarii lor drept antiamericani, antieuropeni şi, cum altfel, proruşi.

    Intervenţia premierului Ponta, motivată evident de pericolul direct pe care l-ar reprezenta pentru el în campanie închiderea Petrotel şi afectarea companiilor dependente de activitatea rafinăriei ploieştene (Oltchim, Oil Terminal) le-a permis deci adversarilor lui Ponta o nouă şarjă de atacuri pe tema presupusei rusofilii a acestuia. Ponta a fost portretizat, astfel, fie ca un potenţial dictator care asupreşte procurorii şi ar trebui să fie cercetat penal pentru obstrucţionarea justiţiei, fie ca un amic al ruşilor, care apără interesele Lukoil fiindcă vrea să scoată România din UE şi s-o apropie de Rusia şi China.

    Ulterior, criticile au căpătat o altă turnură, după ce preşedintele Traian Băsescu a prins prilejul spre a-şi arăta din nou în public vitejia antirusească, anume spre a sublinia că între el şi Ponta, el e singurul politician curajos şi faţă de Moscova, şi faţă de investitorii ruşi din România. Preşedintele i-a invitat în termeni direcţi pe cei de la Lukoil să plece din România dacă nu respectă legea şi a invitat guvernul să răspundă la şantajul Lukoil cu naţionalizarea Petrotel, spre a acoperi gaura provocată la bugetul statului de evaziunea fiscală descoperită de procurori la Lukoil.

    Scandalul s-a încheiat între timp, odată cu repornirea rafinăriei de către Lukoil, dar episodul va rămâne să conteze ca unul important în campania electorală, chiar dacă important doar prin nivelul lui de zgomot şi nu pentru că ar fi schimbat cumva părerile deja formate ale alegătorilor despre politicienii lor preferaţi.
     

  • Alba-neagra cu sechestrul Lukoil: cum intervenţia premierului Ponta a modificat abordarea Parchetului într-un dosar de evaziune de 230 mil. €

    Care a fost filmul evenimentelor în dosarul evaziunii fiscale de 230 mil. euro în care este implicată rafinăria Lukoil? Totul a început când în dimineaţa zilei de joi, 2 octombrie, Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a anunţat că au loc 23 de percheziţii la sediile societăţilor Petrotel-Lukoil, Lukoil Energy & Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România, TP LOG Services, într-un dosar în care ruşii sunt învinuiţi de un prejudiciu de evaziune fiscală şi spă­lare de bani de 230 de milioane de euro. Aceste firme aveau anul trecut circa 1.200 de oameni şi cumulau pierderi de de aproape 250 mil. euro, 210 mil. euro fiind generate numai de rafi­nă­ria Petrotel-Lukoil care are 468 de salariaţi. Firmele percheziţionate repre­zintă activitatea Lukoil în România, mai puţin partea de benzinării care este ad­mi­nistrată prin intermediul Petrotel-Lukoil.

    Vineri, 3 octombrie, Lukoil anunţă că începe procedurile de oprire a rafi­nă­riei. Potrivit celui mai recent comunicat al Lukoil, chiar de joi, 2 octombrie, Parchetul a pus sub sechestru conturile bancare ale Petrotel-Lukoil şi stocurile comerciale ale companiei, o măsură dură prin care operaţional rafinăria a fost oprită.

    Petrotel-Lukoil este a treia cea mai mare rafinărie din România, cu o capacitate de 2,4 milioane de tone.

    „În procesul penal, ca şi în procesul civil, rolul sechestrului asigurător este să asigure existenţa bunurilor necesare pentru executarea unei eventuale hotărâri potrivnice părţii împotriva căreia s-a dispus măsura. Premisa esenţială a instituirii sechestrului este existenţa unui pericol ca partea să îşi ascundă bunurile, să le distrugă, să le înstrăineze ori să le sustragă în alt mod de la urmărire“, spun reprezentanţii casei de avocatură PeliFilip.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Parchetul a ridicat sechestrul de pe unele cantităţi de petrol Lukoil, dar a pus sechestru pe altele

    Decizia Parchetului a fost comunicată Oil Terminal marţi, 7 octombrie, potrivit unui comunicat al companiei de stat transmis Bursei de Valori Bucureşti.

    Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a făcut săptămâna trecută percheziţii la sediile Petrotel Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti.

    Parchetul a decis punerea sub sechestru asigurător a produselor rafinăriei Petrotel Lukoil aflate în depozitele şi conductele Oil Terminal, până la concurenţa sumei de 1,039 miliarde lei.

    Directorul general al Petrotel Lukoil, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Luni, premierul Victor Ponta spunea că procurorul este suveran şi independent în cercetarea cazului Lukoil, însă Guvernul speră într-o soluţie legală care să permită sancţionarea prsoanelor vinovate şi recuperarea prejudiciului, dar şi continuarea normală a activităţii şi plata salariilor către angajaţi.

    Sindicatul şi directorul general ai Petrotel-Lukoil i-au solicitat premierului Victor Ponta sprijin pentru continuarea activităţii şi deblocarea conturilor companiei, spunând că astfel pot fi plătite salariile angajaţilor, pot fi achiziţionate materiale şi pot fi plătiţi furnizorii.

    Marţi, Petrotel Lukoil a anunţat că sechestrul pe conturile bancare şi stocurile comerciale de produse a fost ridicat, iar rafinăria va începe procedurile de pregătire pentru pornirea normală a instalaţiilor tehnologice.

    Petrotel face parte din grupul rus Lukoil.

  • Parchetul a pus sechestru pe produsele Petrotel Lukoil aflate în reţeaua Oil Terminal

    Informaţia a fost transmisă luni de Oil Terminal Bursei de Valori Bucureşti.

    “Ponderea tranzacţiilor Lukoil la 30.09.2014 este de 34,2% din cifra de afaceri preliminată a Oil Terminal. Conducerea Oil Terminal va analiza de urgenţă situaţia cu toţi factorii implicaţi şi va stabili un plan de măsuri pentru limitarea impactului acestui eveniment asupra activităţii sale”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Procurorii au făcut joi percheziţii la sediile mai multor companii aparţinând Lukoil, inclusiv la rafinăria din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

    Parchetul Curţii de Apel Ploieşti anunţa joi că au fost făcute 23 de percheziţii la sediile Petrotel Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti.

    Procurorii au ridicat mai mulţi saci cu documente, iar la o zi de la efectuarea percheziţiilor Lukoil a oprit producţia rafinăriei din Ploieşti. Compania contestă măsura de blocare a conturilor, aducând ca argument problema socială.

     

  • Sechestru pe bunurile şi conturile Tehnologica Radion şi ale altor trei firme în dosarul de evaziune

    Potrivit reprezentanţilor Parchetului Curţii de Apel Ploieşti, procurorii care instrumentează dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu estimat la o sută de milioane de euro au instituit sechestru asigurător asupra tuturor conturilor şi bunurilor deţinute de SC Tehnologica Radion SRL şi de omul de afaceri Theodor Berna.

    Măsura a fost luată în condiţiile în care Tehnologica Radion are calitatea de suspect în acest dosar, iar Theodor Berna este inculpat în dosar.

    În acelaşi dosar, procurorii au dispus măsuri asigurătorii constând în sechestru asupra bunurilor şi conturilor deţinute de SC Teloxin Con SRL, SC Temix Construct SRL şi SC Proiect Alfa Capital Construct SRL, firme care au şi ele calitatea de suspect în dosarul de evaziune fiscală şi spălăre de bani în care Theodor Berna este inculpat alături de alţi oameni de afaceri.

    Theodor Berna, care controlează companiile de construcţii Tehnologica Radion şi Teloxim Con, a fost arestat preventiv în 19 august, de Tribunalul Prahova, într-un dosar cu un prejudiciu de peste o sută de milioane de euro.

    Instanţa arată, în motivarea deciziei de arestare, obţinută de MEDIAFAX, că Theodor Berna a folosit fraudulos propria societate comercială pentru a-şi însuşi bani obţinuţi din simulări de tranzacţii imobiliare sau din evazionarea bugetului statului, avea un mod ingenios şi complex de săvârşire a infracţiunilor şi a atras în lanţul comercial fictiv mai multe firme şi persoane.

    “Privarea de libertate a inculpatului este necesară din cauza pericolului pe care îl reprezintă inculpatul prin faptele sale reflectate în modul ingenios şi complex de săvârşire a infracţiunilor, a persoanelor fizice şi juridice atrase în lanţul comercial fictiv, maniera ingenioasă de eludare a statului şi a intereselor sale legitime, valoarea mare a cuantumului sumelor de bani evazionate în dauna bugetului statului precum şi al sumelor ce fac obiectul infracţiunii de spălare de bani, caracterul repetitiv al acţiunilor/actelor materiale comise”, a scris judecătorul de drepturi şi libertăţi care a dispus arestarea lui Berna.

    Judecătorul mai arată că gradul de pericol social al faptelor comise de Theodor Berna rezultă şi din modul în care acesta, pentru a obţine sume mari de bani, s-a folosit de norme de drept civil pentru a da o aparenţă de legalitate unor acte şi fapte cu caracter infracţional. Sumele de bani erau obţinute iniţial prin eludarea legii, respectiv prin încheierea succesivă a unor antecontracte şi contracte de vânzare-cumpărare a unor terenuri la preţuri supraevaluate, precum şi din cesionarea fictivă a unor drepturi de creanţă.

    Instanţa menţionează că toate aceste fapte demonstrează că Theodor Berna şi ceilalţi inculpaţi “au acţionat cu intenţia de a frauda patrimoniul propriilor societăţi comerciale, pentru a-şi satisface interesele personale, cunoscând că faptele lor vor contribui la plata unor sume nejustificate şi având reprezentarea întinderii prejudiciului”.

    Theodor Berna şi Florian Bujoreanu, administrator la SC Proiect Alfa Capital SRL Bucureşti, fuseseră reţinuţi în 18 august, iar alţi cinci administratori ai unor societăţi comerciale au fost puşi sub control judiciar.

    Administratorii de firme vizaţi în acest dosar sunt suspectaţi că au înregistrat în contabilitate operaţiuni comerciale nereale, urmate de transferuri de bani, pentru a ascunde provenienţa ilicită a acestora, sume care ulterior au fost retrase în numerar din conturile unor firme “fantomă”.

    Potrivit procurorilor Parchetului Curţii de Apel Ploieşti, prejudiciul produs prin evaziune fiscală a fost estimat la 104.940.660 de lei (23 de milioane de euro), iar cel produs prin spălare de bani, de 353.089.030 lei (78,5 milioane de euro).

    Numele firmei de construcţii Tehnologica Radion apare în rechizitoriul întocmit de procurori în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu estimat la 35 de milioane de euro în care au fost trimişi în judecată fostul angajat al Secretariatului General al Guvernului Marcel Păvăleanu şi mai mulţi oameni de afaceri.

    Theodor Berna, care controlează companiile de construcţii Tehnologica Radion şi Teloxim Con, este unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri din industria construc­ţiilor.

    Principala firmă a acestuia, Tehnologica Radion, a câştigat de-a lungul timpului o serie de contracte cu statul: potrivit datelor ZF, Tehnologica Radion a câştigat numai în 2009 şi 2010 contracte de achiziţii publice de 386 de milioane de euro. Printre principalele contracte câştigate de-a lungul timpului de Tehnologica Radion se numără cele de reabilitare şi întreţinere de străzi sau drumuri în partea de sud a ţării, în judeţe precum Ilfov, Giurgiu sau Dolj. De asemenea, Tehnologica Radion are un contract de 53 de milioane de euro penrtu reabilitarea şi extinderea la patru benzi a unui sector de 11,2 kilometri din centura Capitalei, între DN 2 (Voluntari) şi A2 (autostrada Bucureşti-Constanţa).

    Tehnologica Radion se numără printre cei mai mari 10 constructori din România, înregistrând anul trecut o cifră de afaceri de 81 de milioane de euro şi un profit net de un milion de euro, arată datele de la Ministerul Finaneţelor, prezentate de Ziarul Financiar. Dacă profitul net s-a menţinut la acelaşi nivel cu anul 2012, în schimb rulajul a scăzut cu 36%. Firma lui Berna a avut anul trecut un număr mediu de 2.000 de angajaţi.

    Pe de altă parte, cealaltă firmă a lui Berna, Teloxim, a consemnat în 2013 afaceri de 7,8 milioane de euro şi un profit net de 0,7 milioane de euro cu 46 de angajaţi.

    Preşedintele Traian Băsescu declara în 2011, în contextul unor contestaţii depuse pentru construcţia de autostrăzi din fonduri europene, că cel puţin pe unul dintre contestatari îl ştie “de meserie descurcăreţ” şi că autorităţile ar trebui “să îi dea peste mânuţe”. Gândul.info scria la acel moment că preşedintele ar fi făcut referire la firma Tehnologica Radion, care depusese contestaţii atât pentru Timişoara-Lugoj, lot 2, cât şi pentru Sibiu-Orăştie, lot 1.

    Berna este al doilea “rege al asfaltului” reţinut în ultimii ani, după ce Nelu Iordache, care controlează firma de construcţii Romstrade, a fost arestat pentru deturnarea unor fonduri europene.

  • Contestaţia Grivco în cazul sechestrului, respinsă de Tribunalul Bucureşti

    Decizia pe care o va lua Curtea de Apel Bucureşti, în cazul unei eventuale contestaţii, va fi definitivă.

    Compania Grivco, fondată de Dan Voiculescu, şi fostul Institut de Cercetări Alimentare (ICA), în prezent Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii, au contestat în instanţă sechestrul pus de judecători prin sentinţa dată în dosarul privind privatizarea ICA.

    Contestaţia Companiei de Cercetări Aplicative şi Investiţii va fi analizată de judecători în 1 septembrie.

    Şi fiicele lui Dan Voiculescu, Corina şi Camelia, au depus în 14 august, la Tribunalul Bucureşti, două contestaţii la executare în cazul sechestrului dispus prin decizia definitivă dată în dosarul privind privatizarea ICA, în care prejudiciul a fost stabilit la aproximativ 60 de milioane de euro.

    Contestaţia Cameliei Voiculescu a fost respinsă, luni, de instanţă, iar cealaltă contestaţie are termen de judecată în 29 august.

    Avocata lui Dan Voiculescu, Maria Vasii, declara, în 13 august, că imobilul de pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti nr. 25-27, unde este sediul postului de televiziune Antena 3, a fost indisponibilizat de procurorii anticorupţie, în urma deciziei definitive din dosarul ICA. Vasii a spus că decizia de executare a dispoziţiilor din condamnarea din dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) a fost contestată la Tribunalul Bucureşti.

    Avocata lui Dan Voiculescu mai spunea, după ce a fost la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru a lua la cunoştinţă că a fost pus sub sechestru sediul în care funcţionează postul de televiziune Antena 3, că a fost luată o singură măsură de sechestru şi că nu s-a procedat la indisponibilizarea bunurilor în cazul cărora instanţa a decis definitiv că vor fi confiscate. Potrivit avocatei, până la judecarea contestaţiei la executare, un alt demers nu mai poate fi efectuat.

    “Una din poziţiile noastre faţă de măsura sechestrului este aceea că bunurile trebuiau evaluate şi individualizate în teren, respectiv trebuiau luate taxele care grevează acest imobil şi trebuia ca aceste persoane să fie introduse în procedură, iar această procedură n-a fost urmată. Din punctul nostru de vedere, măsura sechestrului despre care discutăm astăzi este doar o notare în cartea funciară a existenţei acestui ordin de indisponibilizare, respectiv a sechestrului, şi nu antrenează alte consecinţe juridice”, a adăugat Maria Vasii.

    Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în 8 august, în dosarul ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director ICA, la opt ani, şi pe Sorin Pantiş, fost ministru, la şapte ani de închisoare.

    În acelaşi dosar au fost condamnaţi fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa, la opt ani de închisoare, Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, şi Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS, la câte şase ani de închisoare, şi Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

    Instanţa a dispus confiscarea mai multor imobile apaţinând inculpaţilor, printre care sediile posturilor de televiziune Antena şi cel al grupului de firme Grivco. Totodată, magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au decis confiscarea de la Dan Voiculescu a penthouse-ul din Şoseaua Kisseleff, cu o valoare estimată de 250.000 de euro.

    De asemenea, trebuie să i se confişte lui Voiculescu suma de 3.515.756,4 dolari plus TVA aferent, ce reprezintă chiria pe care a încasat-o în baza contractului de închiriere a spaţiului Grivco de către Romtelecom. Pentru recuperarea acestei sume, instanţa a dispus confiscarea bunurilor mobile şi imobile şi a banilor din conturile firmelor la care Voiculescu figurează ca împuternicit, beneficiar real, asociat sau administrator, situate în ţară sau în străinătate.

    Instanţa a mai dispus, în cazul lui Voiculescu, confiscarea unor sume de bani pe care le are în conturi pâna la concurenţa sumei de 15 milioane de lei, la BRD, şi pâna la concurenţa sumei de cinci milioane de lei, la RBS Bank.

    De asemenea, pe lângă sumele reprezentând contravaloarea acţiunilor donate de Dan Voiculescu celor două fiice ale sale, de la acestea trebuie să fie confiscate şi sumele donate în urma închirierii spaţiului Grivco către Romtelecom.

    În cazul lui Dan Voiculescu, pentru două din dispoziţiile instanţei a fost desemnat pentru punerea în executare procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie: una legată de identificarea de bunuri mobile, imobile, conturi pentru aplicarea sechestrului asigurator (pentru confiscare specială) şi cealaltă privind aplicarea sechestrului asigurator (pentru confiscare extinsă).

    Procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, a declarat, la Adevărul Live, că Direcţia a fost desemnată de instanţă să identifice şi să indisponibilizeze conturi şi imobile pentru recupereare prejudiciului din dosarul ICA, dar executarea o va face statul, prin Ministerul Finanţelor, Antena 3 nefiind parte în cauză.

    În acest context, Kovesi a spus că neagă categoric afirmaţia că Antena 3 este confiscată de DNA sau de orice altă instituţie a statului, întrucât Antena 3 nu a avut nicio calitate în acest proces, în care au fost condamnate definitiv mai multe persoane, printre care şi Dan Voiculescu.

    Codruţa Kovesi a subliniat că jurnaliştii de la Antena 3 nu au fost implicaţi în dosarul ICA şi nu s-a dispus de către instanţă, prin decizia definitivă, confiscarea unor bunuri de la aceştia, pentru recuperarea prejudiciului de aproximativ 60 de milioane de euro.