BusinessMagazin

Tag: sebes

  • Perla României din Munţii Apuseni cu ape termominerale bicarbonatate, calcice, magnezice, sodice. Vezi pentru ce sunt bune

    Înconjurata de dealuri împadurite, statiunea Moneasa beneficiaza de un climat cu influente mediteraneene. Astfel, în anotimpul iernii are loc fenomenul de inversiune de temperatura. Aceste invesiuni nu produc geruri prea mari, făcând posibilă existenta castanului comestibil cat si a liliacului salbatic din imprejurimi.

    Statiune balneo-climaterica este este recunoscută pentru izvoarele cu apa tamaduitoare, fiind recomandata pentru diverse afectiuni, mai ales de sistem nervos. De asemenea, apa termala mai este folosita pentru bai cu rol kineto terapeutic. Izvoarele furnizeaza apa pentru tratament cu temperatura de aproximativ 30 de grade Celsius.

    Ştrandul cu apă termală şi teatrul de vară, lacul cu hidrobiciclete, posibilitatea de a face drumeţii în orice anotimp (majoritatea traseelor marcate sunt accesibile şi iarna), pârtiile de săniuş şi ski, recomandă Moneasa ca o staţiune pentru toate anotimpurile.

    Apele termominerale de la Moneasa au fost descoperite încă de pe vremea romanilor, care au construit aici câteva terme. Apele au temperatura de 25-32 de grade Celsius şi sunt bicarbonatate, calcice, magnezice, sodice, cu proprietăţi curative, scrie romani-buni.info

     

  • Perla României din Munţii Apuseni cu ape termominerale bicarbonatate, calcice, magnezice, sodice. Vezi pentru ce sunt bune

    Înconjurata de dealuri împadurite, statiunea Moneasa beneficiaza de un climat cu influente mediteraneene. Astfel, în anotimpul iernii are loc fenomenul de inversiune de temperatura. Aceste invesiuni nu produc geruri prea mari, făcând posibilă existenta castanului comestibil cat si a liliacului salbatic din imprejurimi.

    Statiune balneo-climaterica este este recunoscută pentru izvoarele cu apa tamaduitoare, fiind recomandata pentru diverse afectiuni, mai ales de sistem nervos. De asemenea, apa termala mai este folosita pentru bai cu rol kineto terapeutic. Izvoarele furnizeaza apa pentru tratament cu temperatura de aproximativ 30 de grade Celsius.

    Ştrandul cu apă termală şi teatrul de vară, lacul cu hidrobiciclete, posibilitatea de a face drumeţii în orice anotimp (majoritatea traseelor marcate sunt accesibile şi iarna), pârtiile de săniuş şi ski, recomandă Moneasa ca o staţiune pentru toate anotimpurile.

    Apele termominerale de la Moneasa au fost descoperite încă de pe vremea romanilor, care au construit aici câteva terme. Apele au temperatura de 25-32 de grade Celsius şi sunt bicarbonatate, calcice, magnezice, sodice, cu proprietăţi curative, scrie romani-buni.info

     

  • Sectorul auto, magnet pentru investiţii

    Investiţiile companiilor străine în România reflectă extrem de bine enunţul de mai sus. Un exemplu în acest sens este cea mai recentă investiţie a Faurecia: compania, ce activează pe piaţa din România din 2003 şi a raportat anul trecut vânzări de peste 219 milioane euro, a continuat extinderea în România prin deschiderea unei fabrici în judeţul Argeş, comuna Căteasca, la câţiva kilometri de Piteşti. Ca urmare a acestei noi investiţii, compania a ajuns să deţină cinci fabrici în România: la Tălmaciu (scaune auto), Craiova (sisteme de control al emisiilor), Mioveni (sisteme de interior), Râmnicu Vâlcea (scaune auto) şi pe cea din Argeş – Căteasca (sisteme de interior).

    Aceasta este printre cele mai moderne unităţi de producţie ale grupului Faurecia. Investiţia, în valaore de 8 milioane de euro, a ţintit construcţia efectivă, dar şi dotarea cu tehnologii de producţie de ultimă generaţie. Pe o suprafaţă totală de 14.000 de metri pătraţi, angajaţii Faurecia vor produce componente pentru planşa de bord, panouri de uşă şi consola centrală. În momentul de faţă, la fabrica de la Căteasca lucrează 370 operatori de producţie, specialişti tehnici, coordonatori de echipe şi manageri; reprezentanţii companiei vor ca până în 2020 să ajungă la 900 de angajaţi, urmând a fi create peste 500 de noi locuri de muncă.

    Fabrica din Căteasca este furnizor pentru unii dintre cei mai importanţi producători auto din lume, precum Jaguar, Land Rover, Fiat Chrysler, Volvo, Ford, Peugeot Citroën şi Renault. Componentele auto produse de angajaţii fabricii din Căteasca sunt folosite în echiparea unor modele premium ca Range Rover Velar şi DS7, noul model de referinţă al grupului PSA, ambele prezentate la ediţia din 2017 a Salonului Auto de la Geneva.

    În mai 2016, Faurecia a inaugurat o altă unitate, destinată diviziei de scaune auto, lângă Râmnicu Vâlcea. În prezent, cei 1.200 de angajaţi produc tapiţerii textile şi de piele pentru unii dintre cei mai importanţi producători mondiali din industria auto, precum Peugeot, Renault şi branduri Volkswagen. Materialele din care sunt realizate cele peste 500 de tipuri de tapiţerie sunt achiziţionate în proporţie de 75% de la furnizori locali.

    Veniturile grupului în România au fost de peste 200 de milioane de euro anul trecut, iar segmentul de sisteme interioare a generat în jur de 55% din aceste venituri, a declarat Cristophe Ancey, vicepreşedinte al diviziei Europa de Sud în cadrul Faurecia. „În ceea ce priveşte profitabilitatea, noi nu calculăm acest indice în funcţie de ţară, ci în funcţie de activitate – motiv pentru care trebuie calculată alături de rezultatele obţine şi în alte ţări”, a explicat el. Pentru fabrica din Piteşti (de asemenea pe segmentul de interioare), viziunea boardului este de a ajunge la venituri de 50 de milioane de euro până în 2021.

    „Dacă reuşim ca această fabrică să devină una de referinţă, acel prag ar putea fi ceva mai ridicat. Există aici spaţii disponibile, putem să mai adăugăm linii de producţie, existând posibilitatea de a ajunge în viitor la o capacitate similară cu cea a fabricii de la Piteşti. Activăm totuşi într‑un domeniu cu o dezvoltare foarte rapidă, unde tot timpul apar noi materiale sau noi tipuri de pielărie”, a remarcat şi Jean-Michel Renaudie, vicepreşedinte executiv al Faurecia. „În general, proiectele pe care le avem au un ciclu de dezvoltare ce durează între 3 şi 5 ani, în funcţie de automobil. În cele mai multe cazuri, la jumătatea ciclului se face o actualizare din partea producătorilor şi apar astfel mici diferenţe ce trebuie reflectate în producţie,” adaugă Michel Renaudie.

     

    Momentan nu există în plan deschiderea unei alte fabrici de interioare în România, dar asta nu înseamnă că Faurecia nu va face, la un moment dat, noi investiţii. „La Argeş am reuşit să dezvoltăm o echipă foarte competentă, iar asta e extrem de important în momentul în care decidem să investim într-o nouă fabrică. Ne bucurăm de faptul că avem aceste competenţe, nu există niciun plan ferm în momentul de faţă, pe termen scurt dorim să stabilizăm fabricile existente dar este posibil ca peste 4-5 ani să ne gândim la acest lucru”, a mai spus Renaudie.

    „Pentru noi resursele umane sunt o prioritate; pregătim fiecare angajat, iar timpul mediu investit este între 8 şi 10 săptămâni. Vom continua şi investiţiile în dezvoltarea personalului, pentru că vrem să îi calificăm pe exact pe activitatea specifică pe care noi o desfăşurăm”, a spus Renaudie. „Fiecare angajator ar vrea să aibă alături cei mai buni oameni, tocmai de aceea încercăm să le oferim condiţiile de care au nevoie. E adevărat, există concurenţă pe piaţă; acesta e un lucru bun, atât pentru România cât şi pentru Argeş, dar considerăm că avem abilităţile pentru a face faţă provocărilor.” Fabrica de la Argeş nu este cea mai mare unitate din portofoliul Faurecia pe plan local, dar suprafaţa ar permite o importantă extindere, transformând-o astfel în cea mai mare unitate locală, au explicat reprezentanţii companiei.

    Faurecia este unul dintre cei mai mari furnizori de echipamente auto din lume, având trei divizii  cheie: scaune auto, sisteme de control a emisiilor şi sisteme de interior. În 2016, grupul a anunţat vânzări totale de 21 miliarde de euro. La 31 decembrie 2016, Faurecia avea 103.000 de angajaţi în 34 de ţări la cele 300 de unităţi de producţie şi 30 de centre de cercetare şi dezvoltare. Faurecia activează pe piaţa din România din anul 2003 şi are peste 3.300 de angajaţi. În 2016, fabricile din România au raportat vânzări totale de 219,3 milioane de euro.

  • Afacerile Daimler în România au ajuns la 410 milioane de euro în 2016

    Star Transmission şi Star Assembly, companii care produc componente pentru industria de automobile, îşi vor extinde unităţile de producţie şi în acest an, atât la Cugir, cât şi la Sebeş. În unitatea de producţie de la Sebeş, în cadrul proiectului „Reman”, vor fi recondiţionate cutii de viteză primite de la dealeri, folosind cele mai noi tehnologii din domeniul automotive. Acest proiect va crea circa 150 de noi locuri de muncă.

    În paralel, la Cugir, acolo unde a început totul acum 15 ani, printr-o investiţie majoră va fi extinsă una dintre hale şi se va continua dezvoltarea proiectului „High pressure pipes” inaugurat în luna august a anului trecut. Aici se produc conducte de înaltă presiune pentru motoarele pe benzină, o investiţie totală de 13 milioane de euro, care a creat peste 100 de noi locuri de muncă.

    Star Transmission a produs în anul 2016 un număr de peste 8 milioane de piese la Cugir.

  • O nouă fabrică, o nouă conducere

    Grupul Daimler este prezent în România prin trei companii, dintre care două cu activitate de producţie, Star Transmission şi Star Assembly, care produc componente şi cutii de viteze şi Mercedes-Benz România, ca importator penru autovehiculele grupului Daimler. Dacă până în 2014 activitatea de vânzări era cea mai vizibilă, începând cu acel an, când au fost anunţate investiţiile de 300 de milioane de euro de la Sebeş, atenţia a fost captată şi de uzina din Alba, nu doar de limuzinele de lux sau de camioanele brandului german.

    Odată cu producţia transmisiei automate de înaltă tehnologie 9G-Tronic la Star Assembly în Sebeş, Daimler investeşte peste 300 milioane euro pentru extinderea capacităţii şi crearea a peste 1.000 de locuri de muncă.

    „Transmisii cu tehnologie de ultimă oră realizate în România la cele mai înalte standarde vor fi regăsite pe cele mai noi modele Mercedes-Benz, distribuite în întreaga lume, iar lansarea din acest an cu siguranţă va rămâne un moment de referinţă atât local, cât şi la nivelul întregii reţele Daimler“, spune Philipp Hagenburger. El a fost singurul oficial al Mercedes-Benz prezent la începutul lunii aprilie la uzina Star Transmission din Sebeş, cu toate că de acum înainte aproape toate maşinile Mercedes-Benz vor fie echipate cu 9G-Tronic.

    „Având în vedere faptul că vânzările Mercedes-Benz la nivel internaţional au crescut în 2015 pentru al şaselea an consecutiv şi au atins pragul de două milioane de unităţi, fabrica din Sebeş va contribui de acum în mod activ la succesul brandului în România, dar şi la nivel internaţional“, a subliniat directorul Mercedes-Benz România.

    La finalul anului trecut, Mercedes-Benz România a adoptat o nouă structură organizaţională, în linie cu strategia la nivel global şi local, având în vedere, în acelaşi timp, focusul extins al companiei când vine vorba de nevoile clienţilor. Astfel, structura companiei s-a schimbat prin reorganizarea în două divizii – Passenger Cars, respectiv Commercial Vehicles.
    Philipp Hagenburger ocupă poziţia de CEO Mercedes-Benz, îndeplinind în acelaşi timp şi funcţia de managing director la Passenger Cars, în timp ce Valeriu Zaharia este managing director pentru Commercial Vehicles. René Neumann este CFO al Mercedes-Benz România şi este responsabil pentru toate activităţile de business ale companiei.

    În ceea ce priveşte piaţa locală, Philipp Hagenburger spune că vânzările de autoturisme în România vor continua evoluţia pozitivă. „Dacă analizăm faptul că vânzările auto în primul trimestru al anului au înregistrat o creştere de 21% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, acest lucru va fi vizibil şi în segmentul premium, unde preconizăm consolidarea poziţiei de lider a Mercedes-Benz. În plus, în ianuarie 2016, vânzările auto au atins un nivel record pentru ultimii şapte ani, aspect ce arată potenţialul de creştere al pieţei auto pentru anul în curs“, a spus directorul Mercedes-Benz România.

    Un alt factor important, în opinia sa, pentru stimularea creşterii pieţei auto poate fi reprezentat de măsurile de relaxare fiscală, precum reducerea TVA la 20% din 2016 şi 19% din 2017 şi reducerea taxei de dividend de la 16% la 5% din acest an. „De asemenea, creşterea pieţei auto ar trebui să fie impulsionată şi de evoluţia generală a economiei, în contextul în care estimările existente indică un avans al Produsului Intern Brut în jurul nivelului de 4%.“

    Philipp Hagenburder spune că se observă această evoluţie pozitivă a companiei în tandem cu creşterea economiei României. Anii de criză au trecut şi deschiderea tot mai mare a consumatorului român către piaţa vest-europeană şi globală stimulează achiziţia unor produse mai bune, de calitate, inclusiv în industria auto. „Astfel, înregistrăm o creştere constantă, atât în ceea ce priveşte volumul, cât şi calitatea, setând standarde mai înalte pentru obiectivele din anul 2016.“

     

  • Viaţa într-un cabrio

    Noul S-Class Cabriolet vine atât în varianta clasică, S 500, cât şi în variantele modificate de AMG: S 63 4MATIC şi S 65. Din punctul de vedere al dotărilor, S 500 arată ca o limuzină de lux; este şi normal, fiind vârful de lance al celor de la Daimler. Fiind vorba de un S-Class, toate detaliile sunt fine dar bine definite; elementul de noutate este dat de faptul că vorbim de un cabriolet, prima maşină de lux cu 4 locuri cu acoperiş retractabil lansată de Mercedes în ultimii 45 de ani.

    Din punct de vedere al designului, dau dreptate companiei: este, într adevăr, „comeback of a dreamcar“. Senzaţia pe care o ai conducând un S-Class Cabriolet pe străzile din Cannes este unică; sigur, puterea maşinii devine evidentă atunci când ieşi de pe drumurile aglomerate şi intri pe cele mai puţin umblate, acolo unde motorul de 450 de cai-putere de pe S 500 poate fi cu adevărat testat. Chiar dacă maşina este destul de grea (aproximativ două tone), forţa cutiei automate 9G-tronic face tranziţia între viteze destul de simplă, aproape pe nesimţite – şi ne putem mândri cu faptul că aceasta este produsă la Sebeş.

    Grupul german a fost anul trecut al zecelea cel mai mare exportator din economia românească, după ce a urcat de pe poziţia 85 în urmă cu un an, însă poate urca pe podium în condiţiile în care a început producţia unei noi cutii de viteze la fabrica din Sebeş, iar până la finalul anului producţia se va tripla, cel puţin.

    „La cifra de afaceri, am putea trece de un miliard de euro cu noua cutie de viteze. Acest lucru depinde de producţieşi mai ales de cererea din piaţă. Vom continua să urcăm şi în topul exportatorilor“, a spus Falk Pruscha, director general al Star Transmissionşi Star Assembly, cele două divizii locale ale Daimler AG. Noua cutie cu nouă trepte, produsă la Sebeş de luna aceasta, se regăseşte pe 20 de modele Mercedes-Benz, iar potenţialul său este de a ajunge la peste 800.000 de unităţi anual, produse la Stuttgart şi Sebeş. Cu un preţ mediu de 3.000 de euro, dacă jumătate din producţie ar fi la Sebeş, numai transmisia cu 9 trepte ar aduce exporturi de 1,2 miliarde de euro, suficient pentru ca grupul german să intre în topul primilor trei exportatori.

    Revenind la S-Class, dimensiunea maşinii este în anumite situaţii problematică – dar acest lucru este de aşteptat la o limuzină. Virajele strânse nu pot fi luate foarte din scurt, cel puţin în cazul S 500; dacă vorbim de varianta dezvoltată împreună cu AMG – S 43 – setările sport îşi fac destul de mult simţităprezenţa.

    Una dintre cele mai folositoare funcţii mi s-a părut heads-up display ul (HUD), care elimină practic nevoia de a te uita ba la drum, ba la dashboard; informaţiileesenţiale precum viteza, rotaţiile sau direcţia de urmate (preluată de la GPS)  sunt redate pe parbriz, dar fără să deranjeze câtuşi de puţin.

    Cele mai multe îmbunătăţiri aduse noului S-Class nu sunt însă la vedere. Spre exemplu, noua funcţie Thermotronic, destinată modelelor cabriolet, reprezintă o automatizare completă a sistemului de climă: şoferul nu trebuie să aleagă setarea pentru modul decapotate, computerul de bord ajustând temperatura în funcţie de cea exterioară şi de alţi factori.
    E păcat să mergi cu acoperişul tras, aşa că am vrut să văd cât de eficient este sistemul hidraulic şi dacă funcţionează, aşa cum spun cei de la Mercedes, şi în timpul mersului. La 50 de kilometri pe oră, acoperişul se retrage în 20 de secunde, iar un spoiler subţire instalat pe parbriz atenuează destul de mult forţa vântului resimţită în interior.

    S 500 Cabriolet nu e deloc zgomotoasă, poate chiar prea liniştită pentru gustul meu. Lucrurile se schimbă atunci când turezi motorul S 63: un sunet care te anunţă că urmează să simţi puterea celor 577 de cai-putere. Şi chiar îi simţi: cu pedala lipită de podea, viteza te împinge în scaun. Nu am putut să ating viteze prea mari, fiind pe un segment de drum limitat ca viteză, dar îmi închipui că un drive test pe Autobahn e chiar mai violent – din nou, în sensul bun al cuvântului.

    E important de menţionat însă că S-Class nu a fost şi nu va fi niciodată o maşină de circuit – este o limuzină, iar asta face cu atât mai spectaculoasă munca AMG. Sistemele de asistenţă rutieră, de care S-Class beneficiază, sunt extrem de utile din punct de vedere al siguranţei, dar pot aduce şi o oarecare doză de banalitate experienţei de la volan. E suficient să spun că maşina se poate conduce aproape singură, în măsura în care îţidoreşti acest lucru.

    Preţul de pornire pentru S 500 este de 139.000 de euro, iar pentru S 63 de 187.000 de euro.

    Potrivit Bloomberg, Mercedes-Benz şi-a crescut vânzările de două ori mai rapid decât BMW în primul trimestru al acestui an, ajungând aproape de prima poziţie în piaţa de lux pentru prima oară într-un deceniu. Livrările diviziei de lux de la Daimler au crescut cu 13%, la 483.487 vehicule până în martie, comparativ cu 6% creştere pentru BMW, care a vândut 478.743 de maşini. Audi, cel de-al treilea producător de maşini de lux la nivel global, va raporta în cursul zilei de marţi vânzările.

    Mercedes a declarat că vrea să întreacă BMW până în 2020, o ţintă pe o pot îndeplini odată cu popularitatea noilor modele. BMW are o serie mai veche de modele, fără să aibă anula cesta un echivalent pentru E-Class, Seria 5 sedan urmând să apară din nou abia anul viitor.
     

  • Care este legătura dintre salariile mari şi componentele auto sofisticate

    La doi ani de când Markus Schaefer, membru în consiliul de administraţie al Mercedes-Benz Cars şi supply chain manager, a venit la Sebeş pentru a vesti investiţia de 300 de milioane de euro, neamţul a făcut un anunţ discret, dar cu o importanţă şi mai mare. „În această locaţie ne vom angaja la dezvoltarea altor noi proiecte ce ţin de trenul de rulare, în viitor. Suntem la începutul activităţii noastre. Avem mult potenţial de dezvoltat. Ce ne dorim este să dezvoltăm acum această uzină şi să vedem proiectul dus mai departe“, a spus executivul de la Daimler.

    Atragerea de componente din trenul de rulare înseamnă mai exact producţie de motoare şi axe. Şi pentru că uzina din România este supravegheată direct de către cea din Stuttgart, înseamnă că producţia de acolo se poate replica şi aici, adică şi motoare. Mai mult, declaraţia vine după ce Daimler deja a cumpărat mai mult teren lângă situl actual de producţie din Sebeş, unde compania se poate extinde în voie. Întrebat dacă terenul a fost cumpărat doar pentru a-l securiza, decizie deseori adoptată de companii pentru a se asigura că nu vine nimeni să construiască aproape de ei sau pentru a-l utiliza, Markus Schaefer a spus doar că Daimler „doreşte să se dezvolte în continuare“.

    Spre comparaţie, la Stuttgart se produc anual circa 1,5 milioane de cutii de viteze, adică de cinci ori mai multe decât anul trecut la Sebeş, alături de aproape 700.000 de motoare. În România miza o reprezintă atragerea producţiei noului motor de 2,0 litri diesel, motor care poate ajunge la vânzări de sute de mii de unităţi anual. Cu o producţie de cutii de viteze de aproape un milion de unităţi alături de o producţie de 500.000 de motoare, Daimler poate urca rapid chiar şi pe cea de-a doua poziţie în topul exportatorilor, şi chiar întrece Dacia, dacă aici vor fi produse motoare şi mai scumpe decât cel de 2,0 litri.

    Potrivit Daimler, la Star Transmission deja se produc pe lângă cutii de viteze şi componente pentru acestea, dar şi pentru motoare. „Cifra de afaceri ar putea trece de un miliard de euro cu noua cutie de viteze; acest lucru depinde de producţie şi mai ales de cererea din piaţă. Vom continua să urcăm şi în topul exportatorilor“, a spus Falk Pruscha, director general al Star Transmission şi Star Assembly. Anul trecut Star Transmission a urcat pe locul 10 în topul exportatorilor cu o producţie de 300.000 de cutii de viteze (cele mai multe cu şapte trepte) şi 8 milioane de componente mici pentru cutii.

    Compania a demarat în acestă lună producţia noii cutii de viteze, iar până la finalul anului previziunile se referă la triplarea producţie, sau chiar mai mult. În prezent compania are la Sebeş o suprafaţă de producţie de 120.000 mp, iar la Cugir încă 25.000 mp. Două treimi din suprafaţa actuală de la Sebeş, de 120.000 mp, sunt dedicate halei noi pentru cutia cu nouă trepte.

    Noua cutie cu nouă trepte se regăseşte pe 20 de modele Mercedes-Benz, iar potenţialul său este de a ajunge la peste 800.000 de unităţi anual, produse la Stuttgart şi Sebeş, însă compania nu a specificat niciun detaliu legat de mixul de producţie. Cu un preţ mediu de 3.000 de euro, dacă jumătate din producţie ar fi la Sebeş, numai transmisia cu 9 trepte ar aduce exporturi de 1,2 miliarde de euro, suficient pentru companie să urce direct pe podiumul exportatorilor.
    Cel mai mare exportator al României este Dacia, în timp ce Ford România a pierdut anul trecut o poziţie, coborând de pe locul trei pe patru, după ce a mutat motorul de 1,5 litri Ecoboost în Ţara Galilor, iar producţia lui B-Max a scăzut uşor.
    „La finalul anului trecut aveam 1.800 de salariaţi, iar până la finalul acestui an vom mai recruta 500, pentru a creşte numărul schimburilor în uzina care produce cutia de nouă trepte. Acum producem într-un singur schimb, iar până la sfârşitul lui 2016 vom ajunge la trei schimburi de producţie“, a subliniat Falk Pruscha.

    Având în vedere creşterea puternică a producţiei de cutii de viteze până la finalul acestui an, compania are în plan să dezvolte livrările şi pe calea ferată, nu doar pe calea transportului rutier. În 2014, în momentul punerii pietrei de temelie a fabricii, fostul premier, Victor Ponta, le spunea nemţilor de la Daimler că vor circula în 2015 de la Sibiu la Nădlac pe autostradă. La doi ani de la acele declaraţii nici măcar drumul până la Sibiu nu se face integral pe autostradă; al treilea lot al autostrăzii Sibiu-Orăştie, adică 22 km, între localităţile Sălişte şi Cunţa, este închis din septembrie 2015, iar redeschiderea, în cel mai bun caz, va fi făcută în septembrie anul acesta. Cele mai optimiste previziuni indică 2017 ca termen de ianugurare al autostrăzii spre Nădlac, ceea ce se traduce, practic, în doi ani de întârziere.

    „Căutăm noi posibilităţi de transport şi ne uităm şi spre alternativa de transport feroviar pentru viitor. Acum discutăm cu guvernul pentru a conecta situl de aici la calea ferată. Avem infrastructura la o distanţă de trei kilometri şi trebuie să vedem cum ne putem conecta pentru a putea transporta mai eficient“, a spus şeful fabricii Star Transmission.

    Săptămâna trecută, comisia de transport din Parlamentul European a făcut o vizită la Ministerul Transporturilor, tocmai pentru a promova transportul feroviar în detrimentul celui rutier. Pe de altă parte, transportul de marfă pe calea ferată are în România o viteză medie de 23 km/h, iar infrastructura de autostrăzi abia reuneşte 700 km.


     

  • Drumurile din România făcute de mântuială. Şoferi sunt în pericol chiar daca ele abia ce au fost terminate şi sunt încă în garanţie

    Viaductul de un kilometru de la Aciliu, parte din autostrada  Sebeş-Sibiu, a intrat în reparaţii la mai puţin de un an de la inaugurare. Nu este vorba de o simplă întâmplare. În România, există nenumărate cazuri în care drumuri noi sunt închise ori intră într-un regim de trafic restricţionat când sunt încă în perioada de garanţie, potrivit TirMagazin

    Trebuie spus că autostrăzile au termene de garanţie care variază între 2 şi 4 ani, potrivit contractelor existente la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.

    Sursa citată a realizat clasamentul celor mai de mântuială lucrări din infrastructura rutieră a României. 

    1. Autostada Sebeş-Sibiu, unde  lucrările de consolidare au început la 9 luni de la inaugurare. Lucrările sunt estimate să dureze 60 de zile, iar măsura a fost luată după ce, luni de zile, presa şi specialiştii au arătat că bucata de autostradă este un pericol pentru şoferi, având numeroase probleme de construcţie.

    2. Podul Calafat–Vidin, unde s-au făcut lucrări de consolidare după doar 15 luni de la inaugurare. La doar un an şi trei luni de la inaugurarea podului Calafat-Vidin, suprafaţa de asfalt de pe o parte a podului a trebuit să fie înlocuită în întregime

    3. Autostrada Arad-Timişoara, lucrări de reabilitare, cu un an înainte de finalizarea lucrărilor.  În stilul pompieristic foarte cunoscut, cei 32 de kilometri de autostradă au fost daţi în folosinţă în luna decembrie a anului 2011. Din lipsă de parapeţi, spaţii parcare, garduri etc, autostrada nu a putut fi recepţionată decât în luna august 2013.

    Citiţi mai multe pe www.tirmagazin.ro

  • Circa 1.500 de persoane la un nou protest faţă de construirea unei fabrici de formaldehidă, la Sebeş

    Acesta este al treilea miting de protest organizat la Sebeş faţă de construirea în oraş a unei fabrici de formaldehidă, acţiuni similare având loc şi în duminicile precedente, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Protestatarii s-au mobilizat în special pe reţelele de socializare şi s-au adunat, în jurul orei 14.00, în faţa Primăriei Sebeş, unii dintre ei aducând steaguri tricolore, alţii bannere sau pancarte cu mesaje precum “Opriţi poluarea! Formaldehida = cancer”, “Implică-te! Nu fi fraier, c-o să rămâi fără aer!”, “Kronospane, nu uita, Sebeşul nu te vrea!” şi “Sebeşeni, treziţi-vă!”.

    La începutul protestului, oamenii s-au prins într-o horă a unirii, scandând din când în când “Unitate”.

    Majoritatea participanţilor la acţiune sunt localnici, dar au venit şi oameni din alte localităţi din Alba, precum şi din Cluj şi Mureş. Printre protestatari se află şi o delegaţie de moţi, aceştia venind pentru a-şi exprima solidaritatea cu locuitorii din Sebeş, dar şi nemulţumirea faţă de intenţiile autorităţilor române de a relua dialogul pe tema proiectului minier de la Roşia Montană.

    “Dumneavoastră trebuie fiţi uniţi. Noi am fost uniţi la început, 98 la sută, dar ne-au divizat. Au început să se certe tată cu fiu şi frate cu frate”, a spus un bărbat care susţinea că este din Roşia Montană.

    El a adăugat că acum “moţii s-au ridicat” împotriva proiectului de la Roşia Montană şi “Doamne fereşte de cine le stă în cale”.

    La mitingul de protest participă şi câţiva locuitori din Reghin, unde o companie turcească vrea să construiască o fabrică de formaldehidă similară celei de la Sebeş. Ei afişează un banner cu mesajul “Reghin – Sebeş/ Nu formaldehidă”.

    La ora transmiterii acestei ştiri, grupul de protestatari mărşăluieşte pe străzi, lor alăturându-li-se alţi oameni, punctul final al acţiunii fiind, potrivit organizatorilor, parcarea din faţa companiei Kronospan.

    Protestatarii se manifestă zgomotos cu fluiere şi vuvuzele şi scandează “Afară, afară cu Kronospan din ţară!”, “Stop poluarea”, “Hoţii, hoţii”, “Unitate”, “Nu corporaţia face legislaţia”, “Ieşiţi din casă dacă vă pasă!”. Din când în când oamenii cântă melodii patriotice, precum “Imnul lui Iancu”.

    Unii dintre protestatari poartă măşti chirurgicale sau măşti de gaze pe faţă, iar alţii au venit împreună cu copiii.

    “Domnul primar să iasă lângă noi în stradă că l-am votat şi trebuie să fie alături de noi. Poluarea ne afectează nu numai pe noi, ci copiii copiilor noştri vor avea de suferit”, a spus unul dintre protestatari.

    Un tânăr a afirmat că vrea ca fabrica de formaldehidă să nu fie construită în Sebeş, ci la 50 de kilometri distanţă faţă de orice localitate.

    Potrivit reprezentanţilor Jandarmeriei Alba, acţiunea este autorizată să se desfăşoară până la ora 18.00, iar protestul este monitorizat de echipaje de jandarmi din Alba şi Mureş.

    Protestele de la Sebeş sunt organizate de Grupul de Iniţiativă Civică Sebeş, înfiinţat de mai mulţi localnici susţinuţi de organizaţii ecologice, iar obiectivul principal al acestuia este de a milita împotriva construirii unei noi fabricii de formaldehidă în Sebeş, cu o capacitate de 60.000 de tone/an.

    La rândul său, compania Kronospan a transmis, duminică, un comunicat de presă în care îşi exprimă disponibilitatea la dialog şi invită încă o dată reprezentanţii societăţii civile, ai autorităţilor locale şi ai ONG-urilor la sediul societăţii pentru a discuta în mod transparent orice problema ridicată.

    Vineri, compania a organizat o întâlnire de “conciliere directă” cu cei care protestează faţă de construirea fabricii de formaldehidă, însă la aceasta nu s-a prezentat nimeni, protestatarii anunţând că refuză deoarece Kronospan i-ar fi ameninţat că le va cere daune pentru prejudiciul de imagine.

    “Ne exprimam încă o dată îngrijorarea faţă de acţiunile şi declaraţiile unor reprezentanţi ai societăţii civile din Sebeş, dar mai ales ale unor organizaţii non-guvernamentale străine şi a unor persoane care nu trăiesc şi nu au trăit niciodată în Sebeş al căror scop declarat este protecţia mediului, dar ale căror acţiuni fac dovada unei lipse de informare adecvată, ignoranţă şi chiar rea-credinţă. Tocmai de aceea în repetate rânduri am invitat la dialog, dar din păcate acest dialog nu se doreşte”, se mai arată în comunicatul Kronospan.

    Compania Kronospan intenţionează să pună în funcţiune în primăvara acestui an, la Sebeş, o nouă fabrică de producere a formaldehidei, în urma unei investiţii de 18 milioane de euro, instalaţia second-hand fiind cumpărată din Franţa.

    Investiţia companiei austriece Kronospan se află în procedura de revizuire a autorizaţiei de mediu şi se confruntă cu proteste din partea unor organizaţii de mediu şi a unei părţi a localnicilor.

    Recent, Ministerul Mediului anunţa că analizează două contestaţii privind decizia de revizuire a autorizaţiei integrate de mediu pentru Kronospan Sebeş, în cazul construcţiei unei noi fabrici de formaldehidă în oraş. În perioada analizării contestaţiei şi a documentaţiei de la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Alba, autoritatea de mediu nu poate finaliza procedura de revizuire a autorizaţiei integrate de mediu pentru Kronospan Sebeş, preciza sursa citată.

    Compania Kronospan este cel mai mare producător de plăci pe bază de lemn din România, unde a investit peste 500 de milioane de euro şi deţine două unităţi de producţie, la Sebeş şi Braşov, şi un centru logistic la Constanţa.

    Kronospan a început investiţiile în România în 2004, când a cumpărat de la grupul italian MD Fratti fabrica din Sebeş. Pe lângă platforma de prelucrare a lemnului, la Sebeş, Kronospan deţine şi o fabrică de formaldehidă, care produce 30.000 de tone pe an.

    În urmă cu cinci ani, compania Kronospan a mai avut o tentativă de construire a unei fabrici noi de formaldehidă, însă atunci, în urma unor proteste ale localnicilor şi a unor controale ale autorităţilor, s-a stabilit că firma nu a respectat procedurile legale şi nu avea toate autorizaţiile necesare construcţiei, fiind nevoită să demoleze instalaţia.

    Ulterior, între Kronospan şi Primăria Sebeş a urmat un proces, după ce compania a contestat decizia de demolare, iar în 2010 Judecătoria Sebeş a dispus demolarea acestei instalaţii pe motiv că este construită ilegal şi aducerea terenului la starea iniţială.

    De asemenea, în 2008, Kronospan a fost amendată de autorităţile de mediu din Alba cu 80.000 de lei pentru că nu a anunţat o deversare accidentală de formaldehidă.

  • Kronospan merge înainte cu fabrica de la Sebeş, ignorând protestele populaţiei

    Investiţia, estimată la peste 80 mil. lei (18 mil. euro), este contestată de localnici care ieri au protestat pentru a doua oară împotriva acestui proiect. Potrivit Mediafax, 1.200 de persoane au ieşit în stradă pentru a susţine că această investiţie nu trebuie să aibă loc deoarece formaldehida este o substanţă cancerigenă.

    „În lumea aceasta, există foarte multe substanţe catalogate ca fiind cancerigene. Formaldehida este o substanţă reglementată, care se produce peste tot în lume. Există limite reglementate pentru emisii, în anumite concentraţii (…) Noi şi acum producem 30.000 de tone de formaldehidă (…) Studiile au arătat că nu va exista un impact semnificativ asupra mediului“, a spus Oana Bodea, directorul de relaţii publice al Kronospan.

    Mai multe pe mediafax.ro