Comercianţii cu amănuntul au aplicat imediat aceste scumpiri, fără a mai aştepta să se epuizeze pachetele achiziţionate la preţurile anterioare, iar producătorii de ţigarete nu au oferit – în raportările către Finanţe – motivele scumpirilor.
Citiţi mai multe pe www.gandul.info
În urma analizei, „a rezultat o creştere medie, la nivel naţional, a tarifelor CPC cu 0,03 lei/kWh, faţă de creşterea medie cu 0,1 lei/kWh care ar fi rezultat conform propunerilor furnizorilor de ultimă instanţă (FUI), se arată într-un comunicat al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
„Având ȋn vedere că tarifele CPC propuse de FUI pentru trimestrul IV 2017 nu au respectat prevederile Metodologiei de stabilire a tarifelor aplicate de furnizorii de ultimă instanţă clienţilor finali, aprobată cu Ordinul ANRE nr. 92/2015, depăşind limitele prevăzute de aceasta, Comitetul de reglementare al ANRE le-a avizat, dar cu modificări”, precizează instituţia.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Rata anuală a inflaţiei a fost de 1,2% în august, în scădere cu 0,22 puncte procentuale comparativ cu nivelul de la finalul lunii precedente, se arată într-un comunicat de presă al INS. În iulie, rata anuală a inflaţiei a fost de 1,4%, în creştere comparativ cu 0,85% în luna anterioară.
De la începutul anului, fructele sunt mai scumpe cu 11%, citricele cu 23%, untul – 4,5%, carnea cu 2,5%. Asta în condiţiile în care combustibilii sunt mai ieftini cu 3,6%, potrivit INS. Alte scumpiri în 2017: energia electrică s-a scumpit cu 3,1%, tarifele la apă şi canal cu 3,% transportul aerian cu 23%.
În august, au fost consemnate creşteri de preţuri la ouă, de 1,73%, unt — 1,33% şi fasole boabe, de 1,2%. Alte aprecieri ale preţurilor au mai fost remarcate la carnea de porc, cu 0,35%, la cea de pasăre cu 0,3%, preparate din carne — 0,35%, lapte de vacă — 0,28%, brânză — 0,27% sau miere de albine, cu 0,28%.
”Preţurile de consum în luna august 2017 comparativ cu luna august 2016 au crescut cu 1,2%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2016 — august 2017) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2015 — august 2016), calculată pe baza IPC, este 0,2%”, se arată în document, scrie realitatea.net
Cartofii, alte legume şi conserve de legume, dar şi fructele proaspete s-au ieftinit cel mai mult în august comparativ cu luna precedentă, reiese din datele INS.
Rata anuală a inflaţiei a fost de 1,2% în august, în scădere cu 0,22 puncte procentuale comparativ cu nivelul de la finalul lunii precedente, se arată într-un comunicat de presă al INS. În iulie, rata anuală a inflaţiei a fost de 1,4%, în creştere comparativ cu 0,85% în luna anterioară.
De la începutul anului, fructele sunt mai scumpe cu 11%, citricele cu 23%, untul – 4,5%, carnea cu 2,5%. Asta în condiţiile în care combustibilii sunt mai ieftini cu 3,6%, potrivit INS. Alte scumpiri în 2017: energia electrică s-a scumpit cu 3,1%, tarifele la apă şi canal cu 3,% transportul aerian cu 23%.
În august, au fost consemnate creşteri de preţuri la ouă, de 1,73%, unt — 1,33% şi fasole boabe, de 1,2%. Alte aprecieri ale preţurilor au mai fost remarcate la carnea de porc, cu 0,35%, la cea de pasăre cu 0,3%, preparate din carne — 0,35%, lapte de vacă — 0,28%, brânză — 0,27% sau miere de albine, cu 0,28%.
”Preţurile de consum în luna august 2017 comparativ cu luna august 2016 au crescut cu 1,2%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2016 — august 2017) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2015 — august 2016), calculată pe baza IPC, este 0,2%”, se arată în document, scrie realitatea.net
Cartofii, alte legume şi conserve de legume, dar şi fructele proaspete s-au ieftinit cel mai mult în august comparativ cu luna precedentă, reiese din datele INS.
„Sunt semnale că preţurile au atins nivelul de jos“, spun analiştii citaţi de Bloomberg în contextul în care aproape pe neobservate barilul de petrol a revenit peste pragul de 40 de dolari după ce în ianuarie ajunsese la un uluitor nivel de 28 de dolari, cel mai scăzut din ultimii 12 ani.
„Pentru preţuri se pare că există totuşi o luminiţă la ceea ce a fost un tunel lung şi foarte întunecat în contextul în care forţele pieţei îşi pun la lucru magia, iar producătorii cu costuri mari încep să iasă din ecuaţie“, scriu jurnaliştii de la Bloomberg.
La finalul săptămânii trecute, preţul spot al petrolului Brent ajunsese la 40,8 dolari pe baril. „Preţul barilului de petrol a trecut printr-o revenire de aproape 50% faţă de minimul ultimilor 12 ani înregistrat în ianuarie în contextul în care producţia din şisturi din SUA dă înapoi, iar unii membri ai OPEC conduşi de Arabia Saudită au ajuns la un acord cu Rusia privind limitarea producţiei de nivelul actual. Această «îngheţare», care deşi sprijină preţurile, este puţin probabil să aibă un impact substanţial asupra pieţelor“, spun oficialii Agenţiei Internaţionale de Energie, citaţi de Bloomberg.
Dezvoltatorii anunţă preţuri cu 5% mai mari, chiar şi în zonele ieftine ale Bucureştiului. Motivele: scumpirea materialelor de construcţii şi creşterea cererii. Dispuşi să taie din preţuri sunt cei care se pregătesc să toarne fundaţiile. Iar cei care îşi caută o locuinţă şi nu se grăbesc ar putea plăti mai puţin anul viitor, când TVA-ul va scădea, scriu cei de la Digi 24.
Piaţa imobiliară s-a mai dezmorţit în intreaga ţară după ce băncile au început iar să dea credite. Unii clienţi interesaţi au avut deja prima întâlnire cu reprezentanţii băncii. Ştiu cât pot împrumuta şi cel mai important ce-şi pot cumpăra cu banii respectivi.
Unii dezvoltatori din zonele mai ieftine, precum vestul sau sudul Capitalei, anunţă creşteri de preţuri.
Gabriela Balaniuc, consultant imobiliar: „A fost o uşoară creştere de preţuri între 5 şi 10% ca urmare şi a creşterii preţurilor materialelor, cererea este foarte mare. Majoritatea apartamentelor se vând chiar din stadiul de proiect”, mai notează sursa citată.
Un apartament de două camere în zona de sud a Capitalei poate costa şi sub 40.000 de euro. Nu va fi aproape de o staţie de metrou, pentru asta mai aveţi nevoie de încă 2-3000 de euro. Cerere există însă şi pentru astfel de locuinţe.
Scumpirile au fost generate mai ales de evoluţia barilului de petrol care ieri se tranzacţiona la circa 67 de dolari, în creştere faţă de nivelul de 51 de dolari de la începutul anului.
Potrivit datelor colectate de ZF de pe site-ul Petrom, cel mai mare jucător din piaţa petrolieră locală, comparativ cu primele zile ale anului, ieri benzina standard era cu aproape 12 procente mai scumpă, în timp ce motorina costa cu 7% mai mult, în lei.
Astfel, un litru de benzină costa ieri la staţia Petrom de pe strada Lucreţiu Pătrăşcanu 5,86 lei, în timp ce motorina se vindea cu 5,76 lei.
Deja, sortimentele premium de benzină şi motorină au depăşit pragul de 6 lei pe litru.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Scumpirea călătoriilor cu metroul şi retragerea abonamentului de 62 de călătorii, deşi au provocat nemulţumirea a mii de călători, se aplică de sâmbătă. Călătorii sunt astfel nevoiţi să plătească pentru cartela de două călătorii cinci lei, faţă de patru lei.
Preţul cartelei de 10 călătorii a crescut, de sâmbătă, de la 15 lei la 20 lei, iar pentru un abonament lunar nelimitat, oameni care merg cu metroul trebuie să plătească 70 de lei, faţă de 60 de lei, în timp ce abonamentul de 62 călătorii, care costa 50 de lei, a fost eliminat. Totodată, preţul unui abonament săptămânal cu număr nelimitat de călătorii a crescut de la 20 de lei la 25 de lei, iar cel al unui abonament de o zi a fost majorat de la şase lei la opt lei.
Metrorex anunţa, pe 11 martie, creşterea tarifelor pentru călători, precum şi eliminarea abonamentului de 62 de călătorii. În legătură cu această din urmă decizie, compania arăta că a fost luată “având în vedere numeroasele petiţii înregistrate la Metrorex în ultimii trei ani cu privire la Abonamentul lunar cu 62 de călătorii, precum şi petiţiile primite prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului, prin care călătorii îşi exprimau nemulţumirile în ceea ce priveşte efectuarea numărului de călătorii în perioada de valabilitate a abonamentului”.
Contactaţi de MEDIAFAX legat de nemulţumirile invocate, reprezentanţii Metrorex au precizat că încă nu a fost făcută o statistică privind aceste sesizări, dar că, odată întocmită, situaţia va fi făcută publică.
Pe de altă parte, 200 de petiţii au fost înaintate în perioada 10-23 martie, cât timp propunerea Metrorex de ajustare a tarifelor de călătorie cu metroul a fost în consultare publică pe site-ul Ministerului Transporturilor.
Mai multe zeci de persoane au protestat, pe 22 martie, cerând explicaţii pentru elimina cartelei cu 62 de călătorii şi creşterea tarifelor, în condiţiile în care abonamentul cu 62 călători costa 50 de lei, iar singurul abonament lunar care mai este disponibil este cel cu număr nelimitat de călătorii, al cărui preţ a crescut la 70 lei.
În mediul online, mii de persoane şi-au exprimat dezaprobarea faţă de măsura creşterii preţurilor şi în special faţă de eliminarea cartelei de 62 de călătorii din oferta Metrorex. Pe Facebook a fost creată pagina “Vrem păstrarea cartelei de 62 de călătorii”, cu un eveniment anunţat pentru 1 aprilie, la care şi-au anunţat prezenţa 22.000 de persoane.
“Metrorex a decis să nu mai avem nevoie de cartela de călătorii de 62 de călătorii. Noi credem că e o decizie abuzivă. Vrem ca Metrorex să păstreze cartela de 62 de călătorii, împreună cu cea care are călătorii nelimitate”, se arată pe această pagină.
Totodată, a fost lansată online petiţia “Nu scumpiţi călătoriile cu metroul şi mai ales NU anulaţi abonamentul de 62 de călătorii- Metrorex”, care până în prezent a strâns peste 1800 de semnături, pe site-ul petitieonline.net.
“Nu este normal ca preţurile să se poată majora, iar abonamentele să dispară doar cu ajutorul cuvintelor precum «numeroase nemulţumiri exprimate de publicul călător»”, se spune în petiţie.
Iniţiatorii petiţiei arată că abonamentul de 62 de călătorii era cel mai accesibil pentru persoanele care călătoresc zilnic cu metroul, având nevoie de 40 de călătorii pentru zilele lucrătoare şi mai având disponibilă o rezervă de 22 de călătorii, la preţul de 1,24 de lei/călătorie. Totodată, această cartelă oferea flexibilitate pentru că putea fi folosită de mai multe ori la rând, fără a aştepta 15 minute între două taxări, ca la abonamentul lunar cu un număr nelimitat de călătorii.
“Este posibil ca profitabilitatea acestui abonament să-i fi adus şi obştescul sfârşit, având în vedere că, pentru cartela de două călătorii, preţul unitar este de 2 lei/ călătorie, iar pentru cea de 10 călătorii, preţul este de 1,5 lei/ călătorie”, se mai spune în petiţie.
Cetăţenii nemulţumiţi mai atrag atenţia asupra faptului că, deşi are un trafic mediu zilnic de 600.000 de pasageri, conform datelor din 2012, şi subvenţii de la stat, în fiecare an metroul bucureştean anunţă pierderi, acestea ajungând la 40 de milioane de euro în ultimii patru ani.
“Acest lucru este posibil şi prin faptul că pentru fiecare 1.000 de pasageri trafic zilnic sunt «alocaţi» 6,9 angajaţi. Ca şi comparaţie, metroul din Tokyo – care are un profit de 13% în anul fiscal 2013, reuşeşte să atingă cifre profitabile cu doar 1,4 angajati pentru fiecare 1.000 de pasageri trafic zilnic”, se mai arată în petiţie.
Noile tarife pentru călătoria cu metroul au fost aprobate prin ordin al ministrului Transporturilor, arătându-se că majorarea va conduce la creşterea veniturilor anuale ale Metrorex cu circa 44 milioane de lei şi implicit la diminuarea deficitelor de finanţare.
Conform bugetului de venituri şi cheltuieli pe acest an al companiei, aprobat de Guvern şi publicat luni în Monitorul Oficial, Metrorex va face în acest an cheltuieli mai mari cu bonusurile angajaţilor şi contractul de mandat al directorilor.
Câştigul mediu lunar pe salariat a fost estimat în creştere, de la 4.439 lei la 4.537 lei, în timp ce numărul de angajaţi prognozat pentru finele anului va scădea uşor, la 4.218 persoane, de la 4.224 la finele anului trecut. Cheltuielile cu salariile vor creşte de la 207,1 milioane lei la 211,6 milioane lei, ca şi cele pentru bonusurile acordate angajaţilor, de la 12,3 milioane lei la 14,6 milioane lei.
Cheltuieli mai mari au fost calculate şi pentru contractul de mandat al conducerii, de la 513.000 lei la 713.000 lei.
Veniturile şi cheltuielile totale au fost estimate la 683,4 milioane de lei, cu profit zero, subvenţia primită de la stat fiind menţinută aproape la acelaşi nivel ca anul trecut, de 328 milioane de lei.
Directorul general al Metrorex Aurel Radu şi-a dat luni demisia, după discuţii cu ministrul Transporturilor, conducerea companiei fiind preluată, temporar, de directorul de Investiţii şi Achiziţii Publice, Cătălin Homor.
Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, arăta miercuri că nemulţumirile legate de noile tarife la metrou sunt justificate “pentru oamenii cu venituri mai mici”, dar “există şi categorii sociale care beneficiază de o serie de facilităţi”. “Unele măsuri, chiar dacă nu sunt populare, sunt necesare”, arăta Ioan Rus.
Ultima scumpire a călătoriilor cu metroul datează din august 2012, cea mai mare creştere fiind operată la cartelele de 10 călătorii, care s-au scumpit cu 50 la sută, de la 10 lei la 15 lei.
La finele săptămânii trecute, Finanţele au informat producătorii de tutun că de la 1 aprilie anul viitor va scădea acciza ad valorem de la 18% la 14%, deşi ar fi trebuit ajustată doar cu un punct procentual, potrivit calendarului convenit cu Comisia Europeană, iar nivelul propus trebuia atins abia în 2018, la finalul calendarului.
Totodată, reprezentanţii MFP au anunţat companiile că va aplica în principiu un curs de schimb de 4,73 lei/euro, la nivelul din acest an, dar nu au exclus indexarea cu rata inflaţiei, în urma negocierilor cu FMI şi Comisia Europeană.
Prin creşterea accizei minime de la 81,5 euro la 84 de euro la 1.000 de ţigarete, nivelul taxei se ridică la 397,32 lei, ceea ce la cursul BCE de la 1 octombrie 2014 – 4,4093 lei/euro (la care se face raportarea către CE) înseamnă peste 90 de euro, nivelul care trebuia atins în 2018.
La un curs de schimb de 4,73 lei/euro, preţul unui pachet de ţigări din categoria celor mai ieftine se va scumpi cu circa 20 de bani, iar cele mai scumpe cu doar 10 bani. În cazul în care cursul la care se calculează acciza va fi indexat cu rata inflaţiei de la septembrie şi va urca la 4,8 lei/euro, atunci scumpirea va fi de aproximativ 25 şi 15 bani.
Reducerea accizei ad valorem la 14%, nivelul programat pentru 2018, care se calculează asupra preţului de vânzarea cu amânuntul, apropie preţurile între ţigările premium şi cele din categoriile mai ieftine.
“Deja preţurile din categoriile ieftine sunt mult mai mari decât preţurile ţigărilor de pe piaţa neagră, iar prin această măsură se va mări ecartul şi o să vedem o creştere a contrabandei”,a declarat pentru MEDIAFAX Gilda Lazăr, corporate affairs JTI România.
Calendarul de armonizare al accizelor prevede o majorare a accizei minime la 84,00 euro/1.000 de ţigarete în 2015, 86,5 euro în 2016, 89 euro în 2017 şi 90 euro în 2018.
De asemenea, acciza totatală a urma să fie de 86,96 euro/1.000 de ţigarete de anul viitor, 89,55 euro în 2016, 92,14 euro în 2017 şi 93,18 euro în 2018.
La cursul de 4,73 lei/euro, acciza totală de 86,96 euro/1.000 de ţigarete înseamnă 411,32 lei, ceea ce echivalează cu 93,28 euro/1.000 de ţigarete la cursul BCE de la 1 octombrie, mai mult decât nivelul convenit pentru 2018.
Oficiali de la Moscova au declarat că peştele congelat din supermarketuri s-a scumpit cu 6 la sută, laptele cu 5,3 la sută, iar brânzeturile cu 4,4 la sută, faţă de preţul de la 7 august, când au intrat în vigoare interdicţiile impuse.
De asemenea, pe insula Sahalin, din Extremul Orient rus, preţul pulpelor de pui a crescut cu 60 la sută, deşi înaintea sancţiunilor acestea erau printre cele mai ieftine şi mai populare produse din carne. În regiunea învecinată Primorie, peştele s-a scumpit cu 40 la sută faţă de acum câteva săptămâni.
Pe reţelele ruse de socializare au apărut deja numeroase fotografii care arată rafturi goale în supermarketurile din Moscova, unde se afla înainte o gamă largă de brânzeturi şi iaurturi străine.
Rusia a interzis importurile de alimente de bază, produse din carne, fructe şi legume din statele occidentale, Australia şi Japonia, în replică la sancţiunile impuse Moscovei de Occident pentru sprijinirea separatiştilor din estul Ucrainei.
Autorităţile ruse au afirmat că magazinele au suficiente produse importate pe stoc cât să ajungă cel puţin o lună, urmând ca până atunci alimentele europene să fie înlocuite de cele din Brazilia, Argentina, Turcia sau Egipt. Însă unii experţi au avertizat că noile provizii nu vor fi suficiente pentru a preveni noi scumpiri.