BusinessMagazin

Tag: scumpire

  • Unul dintre cele mai iubite produse alimentare din întreaga lume s-a scumpit cu 16% în UE anul trecut. Despre ce este vorba

    Costul pizzei cumpărate din magazine în Uniunea Europeană a crescut în decembrie cu 16% faţă de decembrie 2021, anunţă Eurostat.

    Ungaria este în fruntea clasamentului Eurostat, cu o creştere anuală a preţurilor de 46%, urmată de Lituania şi Bulgaria cu 39% şi, respectiv, 37%.

    Cele mai mici creşteri ale preţurilor la pizza, reunite în noul indicator al Eurostat, au fost înregistrate în Luxemburg (+7%), Italia (+10%) şi Franţa (+13%).

    În România creşterea preţului este de 16%, la nivelul mediei UE.

    Inflaţia generală în zona euro a crescut în decembrie cu 9,2% în ritm anual, cu o creştere de 13,8% în cazul produselor alimentare, alcool şi tutun, a anunţat luna trecută agenţia.

    Eurostat clasifică “produsele de pizza şi quiche” ca incluzând varietăţile cumpărate din magazine de “produse pe bază de făină preparate cu carne, peşte, fructe de mare, brânză, legume sau fructe”.

  • Care este alimentul ce ajuns sa fie ţinut sub „cheie“ în supermarketuri. Costă circa 100 lei/kg

    În 2022 untul a s-a scumpit cu 45% faţă de anul anterior, iar acum un kilogram costă în jur de 100 de lei în retail. 

    ♦ Analist economic: „Pentru o parte din populaţie supermarketurile sunt ca nişte muzee, iar la muzee întotdeauna există tentaţia de a pune mâna pe un produs valoros“.

    În 2022 untul a s-a scumpit cu 45% faţă de anul anterior, iar acum un kilogram costă în jur de 100 de lei în retail. Astfel, pentru mulţi români a devenit un produs de lux, iar unii retaileri au început să-şi protejeze produsele de lux, fie ele produse alimentare de bază, închizându-le în cutii de plastic. 

    „Este un efect al sărăcirii populaţiei, al scăderii puterii de cumpărare şi o dovadă a faptului că supermarketurile şi hipermarketurile au ajuns pentru o parte din populaţie ca nişte muzee, iar la muzee întotdeauna există tentaţia de a pune mâna pe un produs valoros, în acest caz pe o conservă, un pateu sau un jambon“, spune analistul economic Adrian Negrescu.

    Negrescu consideră că protecţia retailerilor vine şi după ce s-a constatat o creştere a numărului de furturi pe fondul implementării caselor de marcat self-service. De altfel, menţionează el, anumite produse, chiar dacă nu au o valoare mare, au devenit importante din perspectiva logisticii şi acoperirii acestor pierderi.

     


     

     

  • Anunţ îngrijorător pentru toţi românii care au probleme de sănătate. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, anunţă că medicamentele se vor scumpi

    Este o realitate, va exista o majorare a preţului unor medicamente, declară ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila. Majorarea preţurilor nu a fost, deocamdată, estimată în procente, dar va avea loc etapizat.

    Întrebat, luni seara, dacă are în plan o majorare a preţurilor la medicamente, Rafila a declarat că, în urma discuţiilor cu producătorii, a constatat câteva lucruri.

    „În primul rând, există un preţ de referinţă pentru multe medicamente foarte ieftine. Acest preţ de referinţă nu e realist pentru că referinţa e dată de o moleculă care nu există pe piaţă, adică o moleculă care nu există de 7 ani dă preţul unei întregi categorii de medicamente care e nerealist de mic”, a spus, la Europa FM, Rafila.

    Potrivit ministrului, problemele nu sunt la medicamentele scumpe, ci la cele care costă până la 50 de lei.

    „Noi trebuie să înţelegem că preţul just al unui medicament este un preţ care acoperă cheltuielile de producţie, care face suportabil clawback-ul – o taxă pe care producătorii o plătesc în funcţie de consumul general de medicamente compensate şi gratuite – şi trebuie să mai ţinem cont şi situaţia economică şi energetică, pentru că acest lucru a afectat foarte mult capacităţile de producţie din România, în sensul că sunt medicamente care se vând în pierdere, adică pe producători îi costă mai mult medicamentul decât banii pe care îi primesc”, a afirmat ministrul.

    Printre măsuri Rafila a menţionat eliminarea preţului de referinţă la moleculele care nu există pe piaţă, deci nu mai există preţul referinţă.

    „De asemenea, o să vedem cum facem – am discutat şi cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate – încât această creştere a preţurilor generate de inflaţie să fie acoperită măcar pentru partea de inflaţie şi continuăm discuţiile privind o nouă politică de preţ care să nu mai ducă la dispariţia medicamentelor de pe piaţă”, ceea ce va aduce la o majorare a preţului acestor medicamente: „este o realitate”.

    Majorarea nu a fost, deocamdată, estimată în procente, dar va avea loc etapizat: „din punctul meu de vedere, una va ţine cont de condiţiile generale de inflaţie. Aveam politica preţului cel mai mic. Sunt de acord, atât timp cât produsul există pe piaţă, pentru că dacă preţul cel mai mic duce la dispariţia medicamentului, avem o problemă. Noi trebuie să avem preţul cel mai mic care permite menţinerea unui medicament pe piaţă”.

  • Rata anuală a inflaţiei a explodat în noiembrie, la 16,8%: alimentele s-au scumpit cu peste 21% an/an, iar mărfurile nealimentare cu 16,1%

    Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna noiembrie la 16,8% după un moment de respiro înregistrat în luna octombrie, când inflaţia anuală a fost de 15,3%. Alimentele s-au scumpit cu 21,5% faţă de noiembrie 2021, iar mărfurile nealimentare cu 16,17%, arată datele INS publicate marţi.

    În acelaşi timp, preţurile serviciile au crescut cu 9,51%.

    Comparativ de luna octombrie, în noiembrie preţurile de consum s-au majorat cu 1,3%.

    Cele mai mari creşteri de preţ an la an au fost la energie electrică, 47,1%, gaze, 37,6%, bilete de avion, 23,8%, iar dintre alimente, la zahăr, 62%, ulei, 40,6%, unt, 43,4%, cartofi, 39,5%, făină şi mălai, 34%, lapte şi brânză, 30-32%,  pâine, 26%.

    Rata inflaţiei de la începutul anului (noimebrie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 15,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2021 – noiembrie 2022) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2020 – noiembrie 2021) este 13,1%.

    Calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), rata anuală a inflaţiei a fost în noiembrie de 14,6%.

    Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna noiembrie 2022 comparativ cu luna octombrie 2022 este 101,24%.  Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2021 – noiembrie 2022) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2020 – noiembrie 2021) determinată pe baza IAPC este 11,4%.

     

    Traiectoria viitoare a ratei anuale a inflaţiei depinde în mod esenţial de deciziile referitoare la durata şi configuraţia schemei de plafonare a preţurilor pentru energia electrică şi gazele naturale, menţionează cel mai recent raport asupra inflaţiei, publicat de BNR în luna noiembrie.

    Potrivit acestuia, Banca Naţională estimează că rata anuală a inflaţiei IPC va urma o traiectorie uşor ascendentă până la sfârşitul anului, cu un maxim de 16,3% în T4 2022, iar ulterior să se corecteze în ipoteza disipării graduale atât a şocurilor de ofertă, cât şi a presiunilor din partea cererii agregate.

     

  • O întrebare cât o economie. Christian von Albrichsfeld, Continental: Dacă statul român deţine o cotă atât de mare din producţia de energie, de ce s-a scumpit curentul atât de mult?

    ♦ Statul deţine circa 70% din producţia de energie din România şi ca ţară România îşi poate acoperi prin resursele interne 80% din necesarul de gaz natural. Cu toate acestea, mari companii industriale sunt cu lacătul pe uşă pentru că nu îşi pot plăti facturile.

    Ultimul semnal de alarmă a fost tras de Christian von Albrichsfeld, country head and general manager al Continental Automotive România, cel mai mare producător de componente auto local, cu circa 18.000 de angajaţi, din care peste o treime sunt ingineri şi informaticieni.

    Continental deţine şase unităţi de producţie în România şi patru centre de inginerie, fiind unul dintre cei mai mari furnizori internaţionali de componente electronice. Continental este o companie germană, economia Germaniei fiind printre cele mai afectate de criza gazului din cauza dependenţei majore faţă de Rusia. Pe de altă parte, tocmai accesul la gaz ieftin rusesc a propulsat Germania în fruntea economiilor europene.

    „Producţia de anvelope este mare consumatoare de energie. Vedem cum în România producţia de energie este în principal deţinută de stat şi nu înţelegem de ce cresc atât de mult preţurile“, a spus Christian von Albrichsfeld, country head and general manager al Continental Automotive România, în cadrul conferinţei „Cele mai dinamice companii. Care sunt motoarele care duc economia înainte?“, eveniment organizat de ZF recent.

    De aproape un an, mediul de afaceri îi cere statului român identificarea unei soluţii prin care preţul energiei şi al gazului, inclusiv pentru marii consumatori, să fie reglementat, chiar şi pentru o perioadă limitată de timp. Dar în loc de a reveni temporar la piaţa reglementată, statul român a aplicat mai multe scheme de susţinere care au bulversat întreaga piaţă a energiei, dar şi pe consumatorii industriali. Din scumpirea istorică a energiei şi a gazului sunt doi mari câştigători, pro­ducătorii şi statul român prin impozitele enorme colectate. Mai departe, felul în care sunt cheltuiţi banii strânşi din taxarea energiei şi a gazului scump reprezintă unul dintre marile semne de întrebare ale momentului.

    În România, circa 70% din producţia de energie este controlată de companii în care statul român este acţionar majoritar. La nivel european, inclusiv în România, pieţele de energie funcţionează după modelul preţului marginal pentru electricitate.

    Ce înseamnă acest lucru? Pieţele interne sunt organizate astfel încât energia cea mai ieftină intră prima în sistem, sursele mai scumpe fiind adăugate în funcţie de cerere.

    În România există însă un deficit de producţie de energie ieftină, cum este cea regenerabilă, tot din cauza intervenţiei statului în piaţă, astfel că piaţa este închisă de centralele pe cărbune şi de cele pe gaze. Cum preţul gazului a explodat, producţia de energie pe bază de gaz natural s-a scumpit şi ea şi practic a devenit referinţa de preţ la nivel european. Astfel, deşi România are producţie de energie hidro sau nucleară, energie ieftină, ea se vinde tot la preţul setat de centralele pe gaze. Paradoxul este că România îşi asigură din resursele interne 80% din consumul de gaz, dar gazul este vândut aici tot la cotaţiile internaţionale stabilite de Rusia. În lipsa unei reglementări pe tot lanţul, consumatorii din România plătesc preţuri europene cu resursele de gaze îngropate aici şi cu o producţie de energie controlată de stat. România este însă şi tehnic interconectată cu piaţa europeană a energiei având o capacitate de import/export de energie de circa 3.000 MW, temerea fiind că dacă piaţa se va reglementa, atunci tentaţia exportului va fi majoră. Problema este foarte delicată pentru că România este de trei ani de zile importator net de energie, principalul vinovat fiind tot statul român care a blocat timp de 10 ani de zile orice investiţie în producţia de energie verde, iar de 30 de ani de zile nu a ridicat de la zero nicio unitate nouă de producţie a energiei. Astfel, reglementarea pieţei aduce un risc de exporturi de energie în creştere într-o economie oricum dependentă de importuri.

    Cu toate acestea, marii consumatori cer soluţii şi spun că reglementarea preţului al energie şi gaz, cu reguli stricte de funcţionare a pieţei, este singura soluţie în acest moment pentru a menţine motoarele industriei în funcţiune.

    „Piaţa gazului, cu regulile ei de funcţionare, a fost făcută pentru timpuri normale, nu pentru ce vedem acum. Această piaţă pur şi simplu nu mai funcţionează. Dar statele au puterea de a reglementa lucrurile“, spunea recent Harri Kiiski, cel care până de curând a ocupat funcţia de director general al Azomureş, cel mai mare consumator de gaze naturale din România, În contextul exploziei preţului, încă din decembrie, anul trecut, Azomureş şi-a închis activitatea, izbucnirea războiului din Ucraina şi impactul pe care agresiunea Rusiei a avut-o asupra preţului gazului făcând imposibilă reluarea activităţii. “Hai să reglementăm preţul la 30 de euro/MWh şi toţi ar fi fericiţi pe piaţă, inclusiv producătorii. De ce trebuie să avem gazul românesc conectat la Baumgarten (Viena) dacă piaţa oricum nu funcţionează?“, a mai spus Harri Kiiski.

    Ideea de a reglementa pe o perioadă de şase luni preţul energiei a fost emisă de la începutul acestui an de mai mulţi consumatori. ÑReglementaţi preţul. Este cea mai simplă măsură. Ai posibilitatea să faci acest lucru pentru 6 luni de zile. S-a scumpit apa pe Dunăre? S-a scumpit cărbunele? S-a scumpit combustibilul nuclear? Nu. Uitaţi de piaţa liberă în energie şi reglementaţi preţul. Energia este vitală pentru toţi“, spunea în ianuarie ştefan Gadola, unul dintre fondatorii EnergoBit.

    „Este energia, în sens larg, pretabilă acestui sistem de piaţă liberalizată? Răspunde ea precum alte produse la regulile pieţei libere? Este o întrebare care pe care şi-o pun inclusiv politicienii de la Comisia Europeană şi mulţi experţi. Energia, şi aş insista pe energia electrică, nu este un produs care să răspundă precum alte produse regulilor pieţei libere şi de aceea ar trebui revăzute regulile acesteia. Se ia în discuţie rereglementarea pieţei, adică instituirea unui preţ la producător, indiferent de forma de producţie. Acesta este genul de măsură indicată inclusiv de Comisia Europeană“, a spus recent şi Corneliu Bodea, CEO al grupului antreprenorial Adrem.

    Potrivit datelor centralizate de ZF, industria consumă circa 40% din toată energia României, metalurgia, construcţiile metalice, chimia şi industria alimentară fiind ramurile care au nevoie de cele mai mari cantităţi de energie pentru a fucţiona. Spre exemplu, doar metalurgia reprezintă 25% din tot consumul industrial şi aproape 10% din consumul total de energie al României, raportat la anul 2020.

    În aceste zile, în România se discută revenirea la piaţa complet reglementată a energiei, pe tot lanţul, inclusiv pe zona de producţie. În contextul introducerii unor preţuri reglementate, surse apropiate discuţiilor spun că se intenţionează renunţarea la compensarea pentru furnizorii de energie. Revenirea la piaţa reglementată a energiei este una dintre soluţiile promovate de marii consumatori, care au insistat că atâta vreme cât România are resurse interne semnificative, acestea trebuie să ajungă la consumatorii de aici la preţuri care permit desfăşurarea activităţii industriale.

     

     

     

  • Cu iarna aproape şi criza costurilor de trai în creştere, Marea Britanie şi Germania pregătesc „bănci de căldură“, unde oamenii pot veni să se încălzească. Băncile de alimente sunt şi ele luate cu asalt

    Scumpirea energiei forţează au­to­rităţile britanice să pună la punct o reţea de „bănci de căldură“ pentru cetăţeni, centre publice unde oa­menii pot veni să se încălzească gratuit, scrie Bloomberg.

    Cu scumpirea combustibililor fă­când facturile la căldură prohibitive pentru mulţi, o reţea de spaţii inte­rioare încălzite cu acces gratuit este în curs de a fi creată de autorităţi lo­cale, de sănătate şi grupuri din socie­tatea civilă în condiţiile în care temperaturile încep să scadă.

    FMI anticipează că Marea Brita­nie ar putea fi afectată mai dur de scumpirea combustibililor decât orice altă ţară din Europa de Vest, în mod semnificativ din cauza unei di­vergenţe mai mari între gospodăriile cu venituri ridicate şi cele cu venituri scăzute.

    Luptându-se deja cu o inflaţie ridicată şi riscul unei recesiuni imi­nente, mulţi britanici au în faţă o iarnă de frig şi foamete. Chiar şi cu susţinerea de stat, încălzirea ar putea fi un lux pentru mulţi britanici.

    În acest context, o reţea ad-hoc de refugii încălzite prinde contur. Unele supermarketuri oferă băuturi calde, în timp ce spaţii publice şi ad­ministrate de voluntari ca biblioteci şi centre comunitare, cât şi spaţii mai puţin oficiale, ca băile nefolosite din pub-uri, apar peste tot.

    Şi muzeele se pregătesc să acţio­neze ca refugii calde pentru cei care nu-şi permit să-şi încălzească casele în lunile de iarnă, notează The Guardian. Se face de asemenea apel la miniştri să furnizeze finanţare nouă de urgenţă pentru ca clădirile publice să poată face faţă unei creş­teri puternice a numărului de vizita­tori în lunile cele mai reci.

    Între timp, cea mai mare reţea de bănci de alimente a ţării a lansat un apel de urgenţă, avertizând că are în faţă cea mai grea iarnă din istorie, din ce în ce mai mulţi oameni riscând să facă foamea în criza costurilor de trai, scrie Reuters.

    The Trussell Trust, care susţine o reţea de 1.300 de bănci de alimente, a anunţat că înregistrează o creştere dramatică a numărului celor aflaţi în dificultate. De asemenea, cererea depăşeşte donaţiile pentru prima dată, însemnând că băncile trebuie să cumpere mai multe alimente pe cont propriu, ceea ce nu este sustenabil.

    Şi Germania pregăteşte spaţii în care oamenii pot veni să se încălzească gratuit, încă din vară, relatează The Local.

    În oraşul Ludwigshafen, un spaţiu utilizat anterior pentru concerte, evenimente sportive şi vaccinare a fost amenajat pentru a servi drept „staţie centrală de încălzire“ pentru public. Şi alte zone, ca Neustadt, Frankenthal şi Landau, pregătesc iniţiative similare.

    Şi în Germania, băncile de alimente sunt sub presiune, conform Deutsche Welle.

    Aproximativ jumătate dintre acestea şi-au văzut numărul clienţilor dublându-se de anul trecut, iar multe nu mai primesc solicitanţi. Cererea este în creştere, iar donaţiile în scădere.

  • Pâinea, cel mai banal aliment, dar cu o valoare culturală, economică şi socială majoră, se scumpeşte dramatic în Europa, cu continentul prins în ghearele inflaţiei

    Costurile ridicate ale făinii, ouălor şi electricităţii forţează brută­riile din Europa să-şi crească preţuri­le şi să-şi reducă producţia, potrivit The New York Times.

    De la începutul războiului din Ucraina, preţul grâului pe care Julien Bourgeois îl foloseşte la moara sa de făină din centrul Franţei a crescut cu peste 30%. Acesta a îndemnat cele 1.000 de brutării pe care compania sa le aprovizionează să scumpească ba­gheta franţuzească cu 10 cenţi pentru a compensa costurile în creştere pe care trebuie să le treacă mai departe. 

    „Consumatorii îşi permit deo­cam­dată să plătească mai mult, dar preţurile vor continua să crească. Este îngrijorător“. În Franţa, unde baghetele costă deja cu peste 8% mai mult decât în urmă cu un an, spune acesta, „ne amintim că revoluţia a în­ce­put de la preţul pâinii“.

    Există semne că inflaţia din Europa îşi accelerează creşterea. Costul alimentelor a urcat deja cu 16% în UE. În acest context, puţine lucruri creează mai multă îngrijorare ca preţul pâinii. Preţurile acesteia nu au fost niciodată mai mari, pâinea fi­ind acum cu aproape 19% mai scum­pă decât cu un an în urmă, cea mai rapidă creştere consemnată vreoda­tă, potrivit Eurostat.

    Când preţul pâinii creşte, oame­nii resimt efectul imediat. Presiunile sunt la cel mai ridicat nivel în ţările mai a­pro­piate de zona de conflict, în special Ungaria, unde costul pâinii a urcat în septembrie cu 77% în ter­meni anuali. În Croaţia, Estonia, Le­tonia, Lituania, Polonia şi Slovacia, pâinea s-a scumpit cu peste 30%. Scumpirea pâinii a venit ca un şoc în Germania, preţurile urcând aici cu peste 18% într-un an.

    Furnizorii de făină se confruntă cu costuri în creştere la gaze şi elec­tricitate. Facturile cresc de asemenea pentru companiile dependente de e­nergie, incluzând mii de brutării in­dus­triale şi artizanale care folosesc cup­toare în cea mai mare parte a zilei.

    În Olanda, o mulţime de brutării au falimentat de la sfârşitul verii. Bru­tăriile din Belgia cresc preţurile, însă una din 10 au fost obligate să se în­chidă, cele mai multe închideri fiind aşteptate înainte de finalul anului.

    Inflaţia creşte în acelaşi timp costurile gestionării unui business în Europa prin faptul că determină an­gajaţii să ceară salarii mai mari.

    Attila Pecsi, proprietar al brută­riei Aran din Budapesta, spune că a majorat salariile celor 30 de angajaţi ai săi de două ori în acest an. Cheltu­ielile cu salariile reprezintă jumătate din costul unei pâini, iar materiile prime şi energia o altă treime.

    Cu cheltuielile în creştere, Pecsi a scumpit pâinea cu 12% din ianuarie şi plănuieşte o nouă scumpire înainte de sfârşitul anului. Iar consumatorii se aşteaptă la noi scumpiri, spune acesta.

     

     

  • Interviu Andreea Moldovan, Avon: Produsele de lux sunt şi de 5-10 ori mai scumpe ca ale noastre, deşi oferă beneficii comparabile. Se plăteşte brandul, care devine mai puţin relevant în contextul actual

    ♦ Compania de vânzări directe Avon este unul dintre cei mai mari jucători ai pieţei locale de cosmetice, cu afaceri de circa 350 de milioane de lei în 2021, în scădere cu 6% faţă de anul de dinainte ♦ În cel mai bun moment, în 2018, businessul ajunsese la 576 mil. lei.

    Anul 2022 va marca reve­ni­rea pe creştere a businessului Avon, unul dintre cei mai mari jucători ai pieţei lo­ca­le de cosmetice, după trei ani de declin alimentat, cel puţin în parte, de pande­mia de COVID-19.

    „Avon va termina anul pe plus“, spune Andreea Moldovan, general manager al Avon pentru regiunea SEE, fără însă a îna­inta cifre. Pe segmente, evoluţia este dife­rită, pe machiaj existând de la începutul lui 2022 o creştere de peste 10%. Avansul e susţinut de un număr mare de lansări, dar el vine şi pe fondul faptului că în pandemie aceasta a fost cea mai afectată zonă a pieţei de cosmetice.

    „Avem o evoluţie bună şi pe segmentul de parfumerie, dar pe cel de îngrijire a feţei e­voluţia e puţin sub aş­tep­tări. Avem o lansare importantă în ultimul tri­mestru aşa că vom vedea ce se va întâmpla până la finalul anului.“ Spre comparaţie cu machia­jul, zona de îngrijire a mers cel mai bine în pandemie, când oamenii au renunţat la ruj sau la fond de ten, dar nu şi la crema de faţă.

    Andreea Moldovan adaugă că după doi ani de pandemie, 2022 a început în forţă, România situându-se printre pieţele Avon cu cea mai bună evoluţie. „România înce­puse să fie deschizător de drumuri chiar din 2021.“ Compania de vânzări directe Avon este unul dintre cei mai mari jucători ai pieţei locale de cosmetice, cu afaceri de circa 350 de milioane de lei în 2021, în scădere cu 6% faţă de anul de dinainte. În cel mai bun moment, în 2018, businessul ajunsese la 576 mil. lei.

    „Anul acesta suntem mai bine ca în 2021, dar nu suntem încă la nivelul de dina­in­te de pandemie. Primul an al crizei sanita­re a fost marcat de o scădere puternică (20% – n.red.). A existat un declin şi în 2021, dar mai mic“, adaugă executivul român.

    Piaţa a scăzut şi ea în primul an de pan­demie, însă declinul a fost mai temperat decât cel mai businessului Avon, con­form datelor ZF. Totuşi, pentru 2022, Andreea Moldovan se arată optimis­tă, ca şi pentru anul urmă­tor de altfel.

    „Anul a început în forţă, dar după izbucnirea războiului au apărut o se­rie de provocări. Proble­me­le economice nu se simt încă în ceea ce priveşte cererea totală, dar vedem un consumator mai prudent în achiziţii.“

    Tocmai de aceea, Avon a început să se poziţioneze, ca strategie de comunicare, în zona de smart shopping.

    „Portofoliul nostru acoperă toate palie­rele de preţ, deşi cel mai mult ne concen­trăm atenţia pe zona de mass market. În perioada următoare vom încerca să atra­gem clienţi noi de la jucătorii poziţionaţi în segmentul premium. Vrem să îi aducem către produsele noastre mass market şi cele upper mass market sau premium. Preţul nostru e de peste cinci ori mai mic pe un produs comparabil. E o strategie pe care am mai aplicat-o şi a funcţionat.“

    În ceea ce priveşte clienţii care deja sunt în portofoliul Avon, strategia în cazul lor, spune Andreea Moldovan, este să îi convingă să ia produse din toate categoriile şi nivelurile de preţ.

    „Cred că în perioada următoare cheltu­iala per capita pe produse cosmetice va ră­mâ­ne în cel mai bun caz constantă. Astfel, lupta va fi mai acerbă.“

    Executivul adaugă că femeile nu vor renunţa la a-şi cumpăra produse cosmetice, dar vor migra către un nivel mai mic de preţ şi asta după ani de zile în care în piaţă a e­xistat o premiumizare. Tocmai această pre­mi­umizare a făcut ca mulţi clienţi să migre­ze de la Avon la alţi jucători, iar businessul să scadă înainte de pandemie, dar şi în timpul ei, dat fiind că au existat bani în piaţă în aceşti ultimi doi ani.

    „Produsele brandurilor de lux sunt şi de 5-10 ori mai scumpe ca ale noastre, deşi ofe­ră beneficii comparabile. Se plăteşte foarte mult brandul, care în contextul de faţă de­vine mai puţin relevant.“

    Avon este un business care funcţio­nea­ză bine inclusiv în perioade de criză pentru că, spune executivul care conduce afacerea locală, creează valoare pentru consumator. Este un business care are trei avantaje, a­dau­gă ea. Este bazat pe relaţii (între clienţi şi reprezentanţii de vânzări) şi astfel cum­peri de la cineva cunoscut, pe produs şi pe preţuri pe care ţi le poţi permite.

    „Cred că în perioada următoare, pentru fiecare companie, indiferent de domeniu, ţin­­ta va fi să creeze valoare pentru consu­ma­torul care va fi supus unui stres atât emo­ţional, cât şi financiar. Companiile va trebui să lege relaţii cu clienţii pentru a-i fideliza.“

    Avon are în total peste 120.000 de reprezentanţi şi angajaţi în România, numărul lor fiind pe un trend ascendent în 2022. Andreea Moldovan nu oferă date privind creşterea.

    „Avon Rewards este un program ce a pornit din Africa de Sud şi din ţările Nordice pe care l-am preluat şi noi şi în care am investi 1 milion de dolari. Apoi, România a avut cele mai bune rezultate cu el. Acest program oferă oportunităţi de creştere şi de câştig suplimentar pentru reprezentanţi. Mai exact, ei pot deveni creator de conţinut pentru noi, pot să îşi deschidă un mic magazin fizic, pot vinde doar online sau pot absolvi şcoala noastră de make-up artişti şi pot deveni beauty experts.“

    Acest program a avut priză mai ales la publicul tânăr, explică executivul.

    Astăzi, deşi există în continuare broşura Avon, fiecare comandă se plasează online. Tot în mediul virtual există o mai mare dinamică a ofertelor şi există şi produse mai multe. La nivel de fiecare lună sunt expuse circa 3.000-4.000 de articole.

    „Lucrăm la optimizarea portofoliului ca să îl facem mai relevant.“

    Andreea Moldovan spune că un lucru bun care a rezultat de pe urma pandemiei este faptul că businessul este acum mai digitalizat. Spre exemplu, din aplicaţie un agent îşi poate gestiona 100% businessul online. Totodată, există un interes mare al consumatorilor pentru mediul digital.

    „Explozia pe digital pe noi ne-a ajutat ca business. În 2023 vrem să ne creştem cota de piaţă. România este oricum în top cinci pieţe internaţionale pentru Avon, alături de Polonia, Turcia, Marea Britanie şi Filipine, atât ca cifră de afaceri, cât şi ca profit. Totodată, suntem un centru de creaţie, pentru că de aici pornesc proiecte ce devin internaţionale, şi un hub de talente.“

    Mai mult, România este un hub logistic, depozitul de la Chiajna, inaugurat acum circa 15 ani ca urmare a unei investiţii de 12 mil. euro, deservind cinci ţări precum Bulgaria sau Macedonia de Nord. O a şasea va fi adăugată curând.

    „Zilnic, din depozitul nostru unde lucrează circa 250 de salariaţi pleacă peste 10.000 de comenzi.“

    România este principala piaţă deservită.

  • Pensiunile renunţă la a servi masa şi iau în calcul concedieri ca să facă faţă costurilor în creştere

    Costurile în creştere pun presiune pe proprietarii pensiunilor care se gândesc să renunţe la a mai oferi servicii de masă pentru a putea face faţă cheltuielilor. Mai mult, în situaţiile în care cheltuielile vor fi prea mari, sunt luate în calcul şi concedieri de personal.

    „Toţi vom fi nevoiţi să reducem costurile. Noi am optat deja să nu mai facem anumite produse alimentare, cuptoarele consumă foarte mult. Am investit şi într-un sistem de iluminat al camerelor pe bază de cartele, cum sunt în hoteluri. Ne gândim să renunţăm la oferirea serviciilor de masă, să lăsăm doar micul dejun. Dacă vor fi probleme mari, lumea o să recurgă la concedieri, altă soluţie nu există, dar nu cred că se va ajunge la aşa ceva, noi vom încerca să ne ţinem angajaţii“, spune Bogdan Apetri, proprietatul Kaban Boutique din Vatra Dornei.

    Creşterea costurilor şi presiunea asupra pensiunilor vin şi după o vară în care rezervările au fost mai puţine faţă de anii anteriori. Anul acesta, preţurile la cazare au fost majorate de unele pensiuni cu 10-15%, însă alte pensiuni au ales să scumpească doar serviciile de masă, în timp ce câteva nu au majorat deloc preţurile.

  • Cu cât a crescut preţul pâinii în Uniunea Europeană în ultimul an

    Preţul pâinii a crescut cu 18% în Uniunea Europeană în ultimul an. Ungaria este cea mai afectată, cu o creştere a preţurilor de 66% într-un an. România se află pe locul 10, cu o creştere de peste 20%.

    Potrivit cifrelor publicate luni de agenţia europeană de statistică Eurostat, costul pâinii a urcat în medie cu 18% în UE între august 2022 şi august 2021, scrie Le Figaro.

    Nu toate statele membre se confruntă însă cu o inflaţie similară.

    Ungaria este cea mai afectată, cu o creştere a preţurilor de 66% într-un an.

    La mare distanţă, în Lituania, Estonia şi Slovacia, valoarea pâinii a crescut cu 33 şi 32%.

    România se află pe locul 10, cu o creştere de peste 20%.

    Franţa, ţara baghetei, creşterea este limitată la 8%. Parisul este urmat de Olanda şi Luxemburg, unde preţurile au crescut cu 10%.

    Eurostat atribuie o mare parte din aceste costuri suplimentare războiului din Ucraina, în condiţiile în care Rusia şi Ucraina se numără printre principalii exportatori de grâu şi îngrăşăminte.

    Grâul a atins un nivel record pe 16 mai, la 438,25 euro pe tonă, înainte de a reveni la niveluri ridicate (peste 350 de euro pe tonă).

    În general, creşterea preţurilor este generală în Europa. Rata anuală a inflaţiei în zona euro a fost de 9,1% în august 2022, faţă de 8,9% în iulie, potrivit Eurostat. Cu un an înainte, rata era de 3,0%.