Tag: Schengen

  • Iohannis, despre Schengen: Nu cred că Pactul pe migraţie va schimba poziţia Austriei

    Pactul pe migraţie nu va schimba poziţia Austriei referitoare la accesul României la Spaţiul Schengen, afirmă preşedintele Klaus Iohannis. „Este nevoie de mai mult, este nevoie de mai multe negocieri şi sper ca acestea să se facă şi să dea roade”, adaugă el.

    „S-a scurs multă cerneală în ultimele zile pe acest pact pe migraţie. Sincer, progresul obţunut după părerea mea este destul de modest, dar este un progres. Recunoaştem, faţă de nimic, ce am avut până acum, fiindcă de ani de zile se negociează, acum avem o bază, mai degrabă tehnică. Ceea ce s-a discutat foarte mult în ultimele zile, anumite puncte unde au fost negocieri intense tratează aspecte pe care nu le-aş numi majore. Nu cred că acest pas care s-a făcut acum, aşa-numitul pact pe migraţie, va schimba poziţia Austriei. Este nevoie de mai mult, este nevoie de mai multe negocieri şi sper ca acestea să se facă şi să dea roade”, spune Klaus Iohannis.

    Statele membre ale UE au ajuns la un acord cu privire la revizuirea normelor privind răspunsul la creşterea migraţiei ilegale. Acordul a fost încheiat după săptămâni de negocieri privind mecanismul de criză al UE şi după o creştere bruscă a numărului de sosiri pe insula italiană Lampedusa.

    Conform planului, ţările care se confruntă cu o situaţie de criză vor putea solicita „contribuţii de solidaritate” din partea altor state.

    Cancelarul german Olaf Scholz a vorbit despre un „punct de cotitură istoric”.

  • Cee spune Iohannis, despre intenţia premierului de a da Austria în judecată

    Această abordare trebuie foarte bine analizată, a spus preşedintele Klaus Iohannis, întrebat miercuri dacă susţine iniţiativa premierului de a chema în judecată Austria, dacă se opune aderării României la Spaţiul Schengen.

    „Această abordare trebuie foarte bine analizată şi dacă este posibilă o soluţionare pe această cale atunci cu siguranţă vom şti care este această posibilitate”, a spus Klaus Iohannis.

    Premierul Marcel Ciolacu a anunţat luni că, dacă Austria îşi va exercita dreptul de veto şi va bloca aderarea României la Schengen, se va adresa Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), unde vrea să aibă ca parteneri Consiliul, Parlamentul şi Comisia Europeană.

    „Eu cu certitudine, dacă în decembrie Austria va vota împotriva aderării României la Spaţiul Shengen voi ataca la CJUE. Mai mult, eu doresc ca în acest demers, şi e un atac al statului român, eu vreau să am partener în acest atac pe care îl fac la CJUE Consiliul European, care ne suţine şi a declarat, Parlamentul European, care susţine România şi a declarat, şi Comisia Europeană, care ne susţine şi a declarat”, a spus Ciolacu.

  • Dacian Cioloş: Austria continuă să submineze proiectul european. Serveşte direct intereselor Moscovei

    Austria continuă să submineze proiectul european printr-o atitudine care serveşte în mod direct intereselor de la Moscova, spune Dacian Cioloş, după ce oficiali austrieci au respins ideea intrării în Schengen a României şi Bulgariei.

    „Austria continuă să submineze proiectul european printr-o atitudine care serveşte în mod direct intereselor de la Moscova. Reacţia de azi a ministrului de Externe al Austriei, care a respins apelul preşedintei Comisiei Europene de a primi fără întârziere România şi Bulgaria în Schengen, îmi confirmă încă o dată că opoziţia austriecilor nu are nicio legătură cu aspecte tehnice sau raţionale. Motivul adevărat poate că trebuie căutat în Rusia şi legăturile dintre mulţi politicieni din Austria cu nevoile lui Putin de a crea falii în UE şi de a alimenta sentimente antieuropene în statele membre. Avem tot mai multe date aduse în spaţiul public, inclusiv de voci de la Viena, care discută despre legăturile strânse ale Austriei cu Kremlinul. Dar până se va lămuri exact care este jocul politic din spatele opoziţiei la aderarea noastră la Schengen, suntem datori să acţionăm ferm şi fără reţinere”, afirmă eurodeputatul Dacian Cioloş.

    El aminteşte că a cerut miercuri şefilor coaliţiei de guvernare şi preşedintelui Klaus Iohannis „să renunţe la jumătăţi de măsură şi să utilizeze inclusiv dreptul de veto în deciziile Consiliului European pentru a arăta că românii nu acceptă amânări nejustificate ale unor drepturi pe care le au prin Tratat”.

    „Suntem în situaţia în care trebuie să ne demonstrăm nouă înşine că înţelegem cum funcţionează mecanismele europene şi că suntem capabili de a lua măsurile necesare. Proiectul european pe care l-am îmbrăţişat la aderarea noastră în UE ne oferă toate instrumentele necesare, dar trebuie să ne ridicăm la înălţimea momentului. Guvernul de la Viena confirmă prin atitudinea sa soluţiile pe care le-am propus oficialilor de la Bucureşti şi vedem că ignorarea statului de drept şi a democraţiei în Europa pune în pericol întreaga construcţie europeană”, încheie Cioloş.

    În discursul său de miercuri despre starea Uniunii, Ursula von der Leyen a cerut Austriei să nu mai blocheze aderarea la Schengen a Bulgariei şi României, îndemnând Viena să „le lase în sfârşit să intre, fără alte întârzieri”.

    Austria, însă, s-a grăbit să respingă cererea, potrivit Euractiv.

    „În prezent, cifrele migraţiei sunt în creştere în toată Europa şi, în multe ţări, se discută de controale suplimentare la frontieră, de exemplu, la frontiera dintre Germania şi Polonia”, a declarat ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, într-un comunicat.

    „În acest moment, nu are sens să vorbim despre o extindere a spaţiului Schengen. Avem nevoie de mai multe controale, nu mai puţine”, a adăugat el.

  • Cioloş cere blocarea deciziilor europene până la un vot pozitiv pentru aderarea României la Schengen

    Într-o scrisoare adresată preşedintelui Klaus Iohannis, europarlamentarul Dacian Cioloş arată că aderarea României la Spaţiul Schengen este un drept câştigat încă din 2011, de când România şi Bulgaria îndeplinesc toate condiţiile tehnice necesare pentru aderare. El spune că „nu este o favoare pe care vreun stat membru o face României, nici vreun premiu. Este un drept de care cetăţenii români trebuie să beneficieze, la fel ca oricare cetăţean european”.

    Europarlamentarul arată că acest fapt a fost subliniat în cele cinci rezoluţii adoptate de Parlamentul European, prin care se cere intrarea imediată a României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen, ultima datată 12 iulie 2023 şi că este un fapt reiterat de Comisia Europeană, prin sprijinul său constant pentru autorităţile române şi bulgare.

    „Refuzul nejustificat şi ilegal al Austriei de a-şi ridica veto-ul, precum şi lipsa de progres de aproape un an din partea autorităţilor austriece, în condiţiile în care s-au bucurat de toată deschiderea din partea autorităţilor române în ceea ce priveşte potenţialele îngrijorări pentru securitatea graniţelor externe ale Uniunii, arată ceea ce ştiam deja cu toţii: veto-ul Austriei este motivat exclusiv politic, iar guvernul austriac blochează în felul acesta funcţionarea întregii Uniuni”, susţine Cioloş.

    Acesta îi cere preşedintelui schimbarea abordării în Consiliul European pentru a obţine intrarea României în Schengen.

    „În 16 ani de apartenenţă la Uniunea Europeană, România nu şi-a exercitat niciodată, pe niciun subiect european, dreptul de veto consfinţit prin Tratate, dovedind astfel că este un partener de încredere, loial valorilor europene, dar şi că poporul român este unul dintre cele mai eurofile din întreaga Uniune. Din păcate, vedem cum alte state membre nu au astfel de reţineri, punând la îndoială soliditatea construcţiei europene: veto-ul Austriei nu face decât să alimenteze sentimentul eurosceptic din România şi să menţină percepţia eronată că România nu ar beneficia, de fapt, de pe urma apartenenţei la Uniunea Europeană. În aceste condiţii, vă solicit, în calitate de şefi ai autorităţilor executive şi legislative ale statului român şi de reprezentanţi ai României în Consiliul European şi Consiliul Uniunii Europene, să aveţi o abordare la fel de intransigentă precum cea a Austriei: blocarea tuturor deciziilor europene care necesită vot unanim din partea statelor membre – cu excepţia celor privind sprijinul pentru Ucraina, ţările candidate şi extinderea Uniunii Europene – până la un vot pozitiv pentru aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne”, se arată în scrisoare.

    Dacian Cioloş susţine că România este un stat puternic în UE, dar trebuie să arate şi cetăţenilor săi că îşi foloseşte toate mijloacele pentru a-i reprezenta.

    El spune că nu este prima dată când România ar arăta forţă diplomatică.

    „Am testat o asemenea strategie şi ea a funcţionat: în 2016, când eram prim-ministru, am anunţat partenerii din UE şi de peste Ocean că România nu va ratifica acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană şi Canada, până când guvernul canadian nu elimină total regimul de vize pentru cetăţenii români, regim discriminatoriu în condiţiile în care Canada nu cerea vize pentru celelalte state membre UE. După discuţii şi negocieri care au implicat atât instituţiile europene, cât şi partea canadiană, am obţinut ridicarea vizelor pentru Canada pentru toţi cetăţenii români, începând cu decembrie 2017. Am negociat atunci şi în numele vecinilor bulgari, primind sprijinul lor”, arată eurodeputatul.

  • BOMBĂ privind aderarea României la SCHENGEN. Au anunţat

    „Îi invit politicos, să nu zic că îi somez pe prietenii noştri austrieci ca în această toamnă să nu blocheze din nou, ci să fie de acord cu aderarea prietenilor noştri români la Spaţiul Schengen”, spune Péter Szijjártó.

    El afirmă că interesul naţional al Ungariei este ca România să adere la Spaţiul Schengen în acest an.

    „De la acel moment vom avea 10 noi puncte de trecere a frontierei şi nu vom avea timp de aşteptare nicăieri de-a lungul graniţei dintre cele două ţări. (…) Sperăm că decizia din această toamnă referitor la aderarea României la Schengen se va baza pe fapte reale”, adaugă ministrul de externe al Ungariei.

  • Austria închide uşa încă odată! Ministrul austriac de Interne: Nu suntem deschişi pentru extinderea Spaţiului Schengen

    Sistemul Schengen, ca întreg, nu funcţionează, de aceea nu suntem deschişi pentru extinderea acestuia, spune ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, în timpul unei conferinţe de presă comună cu omologul român, Cătălin Predoiu.

    „Poziţia noastră e că sistemul Schengen, ca întreg, nu funcţionează, de aceea nu suntem deschişi pentru extinderea acestuia. vedem că sunt controale la frontieră între Germania şi Austria, între Austria şi Ungaria, între Ungaria şi Slovenia. În Germania s-a discutat despre control la frontiera cu Polonia. E un semnal clar că sistemul ca întreg nu funcţionează şi de aceea nu consider că o extindere e oportună la momentul actual”, declară Gerhard Karner.

    Declaraţia a fost făcută miercuri în timpul unei conferinţe de presă comună cu omologul român, Cătălin Predoiu.

    „Discuţiile au fost amicale, dar foarte serioase. Obiectivul meu şi pe parcurs am văzut că şi al dlui ministru Karner a fost să construim azi un început de colaborare, să întoarce pagina în subiectul Schengen. Să construim acea încredere care să ne ducă pe cel mai drum scurt către obiective comune, ale Austriei şi ale României, inclusiv Schengen. Nu am venit aici şi nu am creat discuţii în paradigma ministrului care vine şi cere şi a altuia care refuză. Nu asta e gândirea mea şi nu ăsta e modul de lucru corect. Dovadă e rezultatul din decembrie 2022. Modul corect de lucru, cred eu, este de a identifica problemele fiecărei părţi pentru a identifica soluţii. Am vrut să mă asigur dacă există reproşuri sau slăbiciuni în modul în care România protejează frontierele”, spune Cătălin Predoiu.

    Austria s-a opus, la Consiliul JAI din decembrie 2022, aderării României la Spaţiul Schengen.

  • Cioloş, despre Schengen: Ciolacu să ceară ajutorul dacă nu se pricepe

    “Votăm azi (miercuri – n.r.), în Parlamentul European, a cincea rezoluţie in care cerem aderarea României la Spaţiul Schengen. Toţi europarlamentarii români şi-au făcut treaba şi au pus presiune pentru ca întreg Parlamentul să fie de partea României. Comisia Europeană este pentru aderarea României. E de datoria Guvernului condus de Marcel Ciolacu şi a Preşedintelui României să nu rateze încă o dată şansa cetăţenilor români de a circula fără controale între statele membre. Fereastra de oportunitate se tot închide cu cât ajungem mai aproape de alegerile europarlamentare”, afirmă Dacian Cioloş.

    El afirmă că în 2022, deşi Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu nu şi-au asumat vina, „am pierdut pe mâna noastră”.

    „Faptul că domnii Aurescu şi Bode nu mai sunt în Guvern arată că, fără să o spună public, chiar şi liderii Coaliţiei au înţeles ce nu a funcţionat. Fac acum un apel către Marcel Ciolacu să nu se joace cu şansele cetăţenilor români încă o dată şi să ceară ajutorul dacă nu se pricepe”, conchide Cioloş.

  • Karner, despre aderarea României la Schengen: Mai e cale lungă

    „Am mare înţelegere pentru doleanţa dlui ministru şi pentru aşteptările poporului român în ceea ce priveşte următoarea etapă de aderare la spaţiul Schengen, dar la momentul de faţă inclusiv cetăţenii austrieci au aceeaşi dilemă în momentul în care sunt supuşi unor controale cu Germania. Am făcut progrese foarte bune, suntem pe calea cea bună, dar trebuie să vă şi spunem că mai e cale lungă”, spune ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, într-o declaraţie comună de presă susţinută alături de Lucian Bode.

    Bode a spus că procesul de aderare a României la spaţiul Schengen trebuie să se finalizeze în 2023.

    „I-am transmis domnului ministru că procesul de aderare la spaţiul Schengen trebuie să se finalizeze în anul 2023. Prin modul în care s-a născut ideea europeană de spaţiu fără controale la frontierele interne, aderarea la spaţiul Schengen nu este doar un deziderat al României, ci este un drept instituit prin tratate pentru toate statele membre. Avem determinarea de a coopera strâns la nivelul instituţiilor noastre pentru că suntem foarte hotărâţi să ajungem la o soluţie pe parcursul acestui an”, a spus Bode la finalul întâlnirii avute cu ministrul austriac de interne.

    Austria a fost singura ţară care s-a opus aderării României la Spaţiul Schengen la Consiliul JAI din 8 decembrie 2022.

  • Karner, întrebat dacă se mai opune aderării României la Schengen: Mai avem mult de lucru împreună

    „Primii paşi i-am reuşit, dar mai avem mult de lucru împreună”, spune ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, întrebat dacă în 2023 Austria se va mai opune aderării României la Spaţiul Schengen.

    „Repet de ce nu am putut să votez pe 8 decembrie pentru aderarea României la Spaţiul Schengen. În primul rând, pentru că avem un sistem care nu funcţionează. dacă există controale pe care le efectuaţi dvs la frontierele externe ale României, există controale însă şi între Germania şi Austria. Asta înseamnă că şi cetăţenii austrieci sunt controlaţi. Franţa face la fel cu Germania… Interesul nostru bilateral e ca acest sistem să înceapă să funcţioneze cu frontiere externe funcţionale. De aceea suntem parteneri apropiaţi care lucrează împreună pentru aceste obiective. primii paşi i-am reuşit, dar mai avem mult de lucru împreună”, afirmă Gerhard Karner.

    El afirmă că Uniunea Europeană trebuie să fie protejată la frontierele externe.

    „Spun foarte deschis, nu pot să ofer azi o dată. În primul rând vreau să obţinem rezultate împreună pentru ca UJE să fie protejată la frontierele externe. (…) Suntem departe de acel moment ca să putem susţine că sistemul e funcţional”, adaugă Karner.

    Lucian Bode l-a primit miercuri, la sediul MAI, pe ministrul austriac de interne Gerhard Karner.

    Pe 8 decembrie 2022 Austria a fost singura ţară care s-a opus aderării României la Spaţiul Schengen.

     

  • Olaf Scholz face anunţul aşteptat de milioane de români. România are tot sprijinul pentru Schengen

    Cancelarul Germaniei Olaf Scholz a spus luni, în cadrul conferinţei de presă organizate cu preşedintele Klaus Iohannis, că l-a asigurat pe şeful statului român de sprijinul său pentru aderarea la Schengen. 

    „Germania se află ferm de partea României. Aceasta înseamnă, şi o spun astăzi aici, înseamnă şi obiectivul ca România să obţină în acest an statutul de membru deplin în Spaţiul Schengen. Ţara dumneavoastră a depus mari eforturi în acest sens, trebuie să onorăm acest lucru. L-am asigurat pe preşedintele Iohannis încă o dată de susţinerea mea în acest sens”, a declarat cancelarul.

    Olaf Scholz şi-a exprimat aprecierea pentru România pentru rolul important avut în preluarea refugiaţilor din Ucraina.

    Cancelarul susţine că România şi Germania au multe în comun în ceea ce priveşte politica externă.

    „Avem multe în comun în ceea ce priveşte temele cheie de politică europeană externă şi de securitate. Acest lucru este valabil şi în ceea ce priveşte atitudinea noastră faţă de agresiunea rusă împotriva Ucrainei”, a mai spus cancelarul, care a adăugat că sprijinul militar pentru Ucraina va continua atât cât va fi necesar.