BusinessMagazin

Tag: scadere

  • Trump declanşează cutremurul în industria farma: Ordinul prezidenţial care taie preţurile la medicamente cu până la 80% sperie giganţii globali şi prăbuşeşte bursele

    Preşedintele american Donald Trump a anunţat că va semna un ordin executiv pentru a forţa companiile farmaceutice să reducă drastic preţurile medicamentelor — o mişcare agresivă care a stârnit opoziţie puternică atât din partea industriei, cât şi a unor lideri republicani, infomrează Financial Times.

    Anunţul a fost făcut duminică seară, printr-o postare pe reţelele sociale, în care Trump a afirmat că măsura ar putea duce la scăderi de preţuri „aproape imediate, între 30% şi 80%”.

    Totodată, SUA urmează să adopte o aşa-numită politică de „naţiune cea mai favorizată”, ceea ce ar însemna că americanii vor plăti acelaşi preţ pentru medicamente ca ţara cu cele mai mici costuri din lume pentru acelaşi produs.

    Impactul anunţului nu a întârziat să se resimtă pe burse: acţiunile companiilor farmaceutice asiatice s-au prăbuşit luni dimineaţă. Samsung Biologics a pierdut 4%, SK Biopharmaceuticals a scăzut cu 2,5%, iar BeiGene a înregistrat un declin de 7,9%. În India, Sun Pharma a condus pierderile de pe indicele Nifty 50, cu o scădere de peste 5%.

    Şi Europa a fost afectată de unda de şoc: indicele Stoxx pentru companiile farmaceutice şi biotech a coborât cu aproape 4% în primele ore de tranzacţionare. Gigantul danez Novo Nordisk, producător al medicamentelor de succes Wegovy şi Ozempic, a scăzut cu peste 5%, în timp ce Roche (Elveţia) şi AstraZeneca (Marea Britanie-Suedia) au înregistrat pierderi de peste 3%.

    Trump mai încercase o mişcare similară în timpul primului său mandat, dar iniţiativa a fost blocată de rezistenţa acerbă a industriei farmaceutice.

  • Studiu: România concentrează 23% din totalul forţei de muncă în agricultură din UE şi o treime din ferme, dar 90% au sub cinci hectare

    România are aproximativ o treime din totalul fermelor din UE şi 23% din totalul forţei de muncă din domeniu, respectiv 1,77 milioane persoane,  însă 90% dintre aceste ferme au sub cinci hectare, adică sunt de subzistenţă, arată un studiu realizat de  Impact Hub Bucharest (reprezentantul EIT Food în România), în parteneriat cu Startarium.

    Agricultura continuă să fie un sector-cheie atât pentru economia României, cât şi pentru cea a Uniunii Europene, în ciuda unei contribuţii la PIB în scădere constantă şi a unei profitabilităţi tot mai reduse.

    În cazul României, contribuţia sectorului agricol în formarea PIB-ului a fost de 3,9% în 2023 şi de 3,2% în 2024, iar în UE a fost de 1,3% în 2023. La nivel local, sectorul se confruntă cu provocări sistemice: tehnologie învechită, productivitate scăzută, forţă de muncă îmbătrânită şi riscuri climatice tot mai accentuate, precum degradarea solului şi lipsa apei.

    România rămâne una dintre cele mai importante ţări în sectorul agricol european, având în vedere că aici se concentrează 23% din totalul forţei de muncă în agricultură din UE (1,77 milioane de locuri de muncă – cea mai mare pondere din Uniune). Însă 44% dintre fermieri au peste 65 de ani, îmbătrânirea forţei de muncă fiind o problemă pe termen lung.

    Analiză arată şi că procentul de femei care lucrează în domeniul agricol din România, 19% în 2021, este cel mai mare din UE.  

    „Un sector vital pentru România, cu o forţă de muncă impresionantă, agricultura a avut anul trecut un an mai puţin remarcabil. Institutul Naţional de Statistică arată că agricultura a avut o contribuţie negativă de -0,4% la PIB, cu o pondere de 3,2% şi o scădere a volumului de activitate de 10,5%. În plus, investiţiile în FoodTech şi AgriTech din Europa Centrală şi de Est au scăzut cu aproape 55% în 2023, din cauza creşterii dobânzilor şi a climatului economic dificil”, a comentat Oana Craioveanu, CEO & Cofondator Impact Hub Bucharest & Startarium.  

     EIT Food este cea mai amplă iniţiativă de inovaţie alimentară din Europa, construită ca un consorţiu de actori-cheie din industria alimentară, startupuri, centre de cercetare şi universităţi din întreaga Europă. Este una dintre cele nouă Comunităţi de Cunoaştere şi Inovaţie (KICs) sprijinite de Institutul European de Inovaţie şi Tehnologie (EIT), un organism independent al UE, creat în 2008 pentru a promova inovaţia şi antreprenoriatul în Europa.

     

  • Primele reacţii de pe pieţele financiare la rezultatele alegerilor: Bursa de Valori deschide în scădere cu 2%, cu toate cele mai mari 20 de acţiuni pe minus. Acţiunile Băncii Transilvania scad cu 3%, ale Romgaz cu 5%, Petrom cu 2%. Peste câteva ore vom vedea şi cum evoluează costurile la care se împrumută statul. Cursul leu/euro este stabil. Deocamdată

    Scorul de 41% obţinut de candidatul de extremă-dreaptă George Simion şi iminenta tensiune din coaliţia PSD-PNL-UDMR odată cu eliminarea lui Crin Antonescu aduc primele efecte pe pieţele financiare pentru România în contextul în care investitorii penalizează rezultatele primului tur al alegerilor.

    Câştigătorul detaşat al primului tur este George Simion, rezultat oarecum anticipat de investitori, însă eliminarea şi rezultatele mult mai slabe faţă de aşteptări ale lui Crin Antonescu, în pofida resurselor puse la dispoziţie de două dintre cele mai mari partide din România, determină o vânzare a activelor româneşti pentru moment.  

    Pe 18 mai turul 2 va fi disputat între George Simion şi candidatul independent Nicuşor Dan (21%) – cel care a reuşit să obţină un scor mult mai bun faţă de coaliţia PSD-PNL-UDMR. Antonescu a luat 20%.

    Astfel, Bursa de Valori Bucureşti a deschis luni în scădere cu 2%, trasă în jos de declinul unor dintre cele mai importante acţiuni româneşti, arată datele agregate de ZF. Aproximativ 8,2 milioane de salariaţi români sunt indirect cei mai mari investitori ai companiilor listate prin intermediul fondurilor de pensii private Pilon II.

    “Cred că va fi volatilitate pe pieţe în următoarele două săptamâni din cauza incertitudinii extrem de ridicate. Posibilitatea virării României către euroscepticism nu va fi bine privită de investitorii străini şi de finantaţorii României. Conform agenţiilor de rating, ce ne ţine în categoria recomandată investiţiilor este tocmai apartenenţa la UE şi fondurilor euopene”, spune Adrian Codirlaşu, preşedinte CFA România şi lector ASE.

    La ora 10:05 acţiunile Băncii Transilvania (TLV), cea mai mare bancă din România, scad cu 3%, cele ale Hidroelectrica (H2O), cel mai mare producător de energie cu 1%. OMV Petrom (SNP) pierde 2% iar Romgaz (SNG), 5%, arată datele ZF.

    Tranzacţiile din primele minute sunt deja de 13 mil. lei pe segmentul de acţiuni însă o activitate sporită poate fi observată şi pe cel de obligaţiuni acolo unde lichiditatea se ridică la 5,2 mil. lei. Sunt cumpărători în piaţă remarcă brokerii, însă unele vânzări sunt efectuate la preţurile din “bid”, adică fără a aştepta un eventual echilibru între cerere şi ofertă. Cele mai tranzacţionate acţiuni sunt TLV (3,9 mil. lei), H2O (3 mil. lei), SNG (2,2 mil. lei).

    “Pentru investitori va urma o perioadă de volatilitate ridicată determinată de incertitudinile cu privire la stabilitatea actualei coaliţii de guvernământ, precum şi la deciziile care se vor lua cu privire la reducerea deficitului bugetar”, spune Marcel Murgoci, veteran al pieţei de capital şi director de tranzacţionare Estinvest.

    Pentru moment costurile la care se împrumută statul sunt la 7,4%, în uşoară scădere faţă de şedinţa precedentă, însă aici lucrurile se vor schimba după-amiază odată cu deschiderea marilor burse din Vest. Pe plan interbancar cursul leu/euro este stabil la 4,978 lei.

    Ştire în curs de actualizare​

  • Ce spun analiştii despre cel mai slab început de an în 2025 pentru profitabilitatea Petrom din 2021 încoace şi cum văd ei perspectivele în contextul ieftinirii ţiţeiului şi a promisiunilor de investiţii majore ale companiei

    OMV Petrom (SNP), liderul pieţei de carburanţi din România, cu o cotă de piaţă de 30%, şi cea mai mare companie locală în funcţie de cifra de afacer, a avut în T1/2025 cel mai slab început de an în termeni de profitabilitate din 2021 încoace, cu un rezultat net de 1,1 mld. lei, în scădere cu aproape 30% an la an din cauza ieftinirii petrolului şi a volumelor mai mici vândute.

    Spre comparaţie în T1/2024 compania a avut un profit net de 1,4 mld. lei, la începutul lui 2023 de 1,5 mld. lei, în 2022 de 1,7 mld. lei iar în 2021 de 573 mil. lei. Aşadar 2025 este cel mai slab început de an pentru companie din 2021 încoace, arată datele agregate de ZF. Raportarea rezultatelor pe 30 aprilie a atras iniţial o reacţie moderat negativă cu o scădere de 1,6% pe preţul acţiunilor dar spre după-amiază, când marile burse s-au corectat agresiv din cauza unor date negative din SUA, acţiunile au avut minus 3,5%, cel mai abrupt declin din ultima lună.

    ““Cred că, în ciuda mediului dificil când vine vorba de preţul petrolului, în trimestrul doi e aproape o certitudine că vom avea un preţ mediu mai scăzut decât în primul trimestru. Evoluţia acţiunii va fi mai degrabă influenţată de aşteptările cu privire la începerea exploatării în perimetrul Neptun Deep în anii următori. Alţi factori de influenţă interni vor fi dinamica pieţei de electricitate în a doua parte a anului, incluzând aici şi cadrul de reglementare, precum şi politica privind potenţialul dividend special. Evident, peste toate acestea vine şi influenţa factorilor internaţionali, cu posibile schimbări în contextul geo-politic care ar putea produce efecte în toată regiunea. În acelaşi timp, de interes va fi şi dinamica războiului comercial şi impactul acestuia asupra creşterii economice globale, care se va răsfrânge în final şi în preţul petrolului”, spune Adrian Negrea, CEO Raiffeisen AM. “Luând în calcul toţi aceşti factori, este de aşteptat ca, în trimestrele următoare, dinamica lor — în special a celor locali — să fie mai degrabă pozitivă, ceea ce ar putea să conducă la o evoluţie stabilă a profitabilităţii, cu efect şi asupra preţului acţiunii”.

    Costin Brumă, broker al Swiss Capital, cel mai mare intermediar de la bursa locală, spune că vedem consensul pentru ţiţei între 62-75 USD/bbl pentru 2025 vs 75-80 USD/bbl anul trecut. “Pe de altă parte, preţul futures al gazului la Viena pentru 3-9 luni 2025 este la 34-36 EUR/MWh vs 36 EUR/MWh la sfârşitul lui decembrie 2024. Pe fondul scăderii consumului de gaze şi a scăderii preţului ţiţeiului, ne putem aştepta la o erodare a rezultatului net pe 2025”, spune Costin Brumă, broker al Swiss Capital, cel mai mare intermediar de la bursa locală”

    Petrom estimează pentru 2025 un profit net de 3,4 miliarde de lei, în scădere cu 17% faţă de cel din 202 .Pe de altă parte, veniturile din vânzări sunt estimate a fi mai mari cu 12%, la 33 mld. lei, „în contextul creşterii volumelor de vânzări de energie electrică şi al îmbunătăţirii marjelor de energie“.

    Compania are o evaluare bursieră de 44 mld. lei şi luând în calcul rezultatele pe ultimele 12 luni raportul dintre capitalizarea şi profitul net este de 12 ori, faţă de 10,8 ori precedentul. Raportat la venituri, raportul P/S este de 1,3 ori, asemănător cu cel aferent rezultatelor pe 2024. Cu alte cuvinte acţiunile s-au scumpit prin prisma P/E pe fondul scăderii profitului dar a creşterii evaluării într-un an cu aproape 5%.

    “OMV Petrom a venit cu rezultate sub aşteptări, fiind penalizată de investitori din prima zi. Ştim că rezultatele sunt corelate şi cu preţul petrolului, iar in raportul trimestrial, observăm că au fost reduse estimările privind preţul mediu Brent de la 75 USD/baril la 70 USD/baril, deci e foarte probabil ca marjele să fie mai reduse faţă de cele cu care ne-am obişnuit în ultimii ani”, spune Radu Cojoc, broker al Goldring.

    Pentru 2025, OMV Petrom preconizează că preţul mediu al ţiţeiului Brent va fi în jur de 70 dolari /bbl (estimarea anterioară: în jur de 75 dolar/bbl; 2024: 80,8 USD/bbl).

    „În România, preconizăm că cererea de produse petroliere în comerţul cu amănuntul va fi uşor peste nivelul din 2024, în timp ce cererea de gaze naturale şi energie electrică va fi stabilă comparativ cu 2024“, se arată în raportul trimestrial.

    Pentru anul 2024, AGOA a aprobat un dividend de bază în valoare brută de 0,0444 lei/acţiune, în creştere cu 7,5%, la mijlocul intervalului de 5–10% pe an menţionat în îndrumarea privind dividendele. în plus, la jumătatea anului 2025, directoratul va decide dacă va fi propusă distribuirea de dividende special.

    Pentru 2025, compania are planificate investiţii de circa 5,8 mld. lei (2024: 4,5 mld. lei), din care mai mult de jumătate pentru Neptun Deep. “Plănuim forarea a circa 40 de sonde noi şi sidetrack-uri şi realizarea a până la 500 de reparaţii capitale la sonde (2024: 39 de sonde noi şi sidetrack-uri şi 511 reparaţii capitale la sonde)“.​

     

     

     


     

     

  • Industria auto europeană continuă să sângereze: Profitul Volkswagen a scăzut cu 37% în primul trimestru din acest sub presiunea tarifelor. „Având în vedere situaţia economică globală volatilă, este cu atât mai important să ne concentrăm pe lucrurile pe care le putem controla”

    Gigantul auto german Volkswagen a anunţat miercuri scăderea semnificativă a profitului în primul trimestru din acest an, compania navigând provocările tarifelor asupra industriei gloable, scrie CNBC.

    Astfel, cel mai mare producător auto din Europa a raportat un profit operaţional de 2,9 miliarde de euro  pentru primele trei luni ale anului, în scădere cu 37% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Volkswagen a raportat venituri din vânzări de 77,6 miliarde de euro în primul trimestru, în creştere cu 2,8% faţă de primul trimestru din 2024.

    Compania a menţionat că această creştere a fost susţinută de vânzările mai mari din China.

    La începutul lunii aprilie, Volkswagen a avertizat că profitul operaţional din primul trimestru va fi probabil de 2,8 miliarde de euro, având în vedere efectele speciale estimate la aproximativ 1,1 miliarde de euro.

    Într-o declaraţie ad-hoc din 9 aprilie, compania a recunoscut că rezultatul preliminar al primului trimestru s-a abătut semnificativ de la aşteptările analiştilor, care estimau un profit de aproximativ 4 miliarde de euro.

    „Având în vedere situaţia economică globală volatilă, este cu atât mai important să ne concentrăm pe lucrurile pe care le putem controla. Asta înseamnă să avem în gamă produse excelente cu preţuri competitive”, a spus Arno Antlitz, directorul financiar şi directorul operaţional al Grupului Volkswagen.

  • Populaţia continuă să scadă: în ultimul an, România a pierdut mai mult de 100.000 de locuitori

    ♦ Populaţia după domiciliu a României a ajuns la 21,1 milioane de persoane în 2025, în scădere cu 0,5% faţă de 2024, adică cu 109.817 persoane, potrivit INS ♦ Populaţia României a scăzut constant, marcând o pierdere de aproape 900.000 de locuitori în ultimele două decenii. 

    La 1 ianuarie 2025, populaţia după domiciliu a României a fost de 21,1 milioane de persoane, în scădere cu 0,5% faţă de 1 ianuarie 2024, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). 

    Populaţia după domiciliu din oraşe a fost de 12,05 milioane de persoane, în scădere cu 1,2% faţă 1 ianuarie 2024, iar cea din mediul rural a fost de 9,68 mil. de persoane, în creştere cu 0,4% faţă 1 ianuarie 2024. 

    Un alt aspect semnalat de datele de la INS este că  populaţia feminină a fost de 11,1 milioane de persoane, în scădere cu 0,5% faţă de aceeaşi dată a anului precedent. Potrivit INS, aceeaşi evoluţie o înregistrează şi populaţia masculină, care a fost de 10,6 mil. persoane, în scădere cu 0,5% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

    Dacă ne uităm la evoluţia în timp a acestui indicator, vedem că opulaţia după domiciliu a României a  înregistrat o scădere continuă în fiecare an din ultimele două decenii, potrivit datelor INS analizate de ZF. 

    Aşadar, statisticile arată că populaţia României după domiciliu a intrat într-un proces de scădere continuă începând cu anul 2006. În aproape două decenii, între 2006 şi 2025, populaţia raportată oficial de autorităţi scade de la 22,6 milioane de locuitori la 21,7 milioane, ceea ce înseamnă o diminuare de aproximativ 875.000 de persoane. În primii ani ai perioadei analizate, scăderea era mai lentă – între 2006 şi 2010 populaţia s-a redus cu aproximativ 100.000 de locuitori, o medie de circa 25.000 de persoane pe an. Pe măsură ce anii au trecut, ritmul scăderii a devenit mai accelerat: în intervalul 2020–2025, pierderile anuale ajung la peste 80.000 de locuitori. Astfel, ritmul de scădere s-a triplat faţă de prima parte a perioadei analizate, semn că factorii demografici negativi nu doar că s-au menţinut, ci s-au adâncit.

    Scăderea constantă a populaţiei poate fi explicată prin mai mulţi factori principali. În primul rând, migraţia externă masivă a avut un impact major. După aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, milioane de români au plecat să muncească sau să studieze în alte ţări, iar foarte mulţi dintre ei nu s-au mai întors. Fenomenul migraţiei a contribuit nu doar la scăderea directă a populaţiei, dar şi la reducerea nata­lităţii, deoarece o mare parte dintre emi­granţi se află în segmentul de vârstă tânăr, adică exact acea categorie care, în mod normal, ar aduce contribuţii importante la numărul de naşteri.

    În al doilea rând, România se confruntă cu un sold natural negativ: numărul de decese depăşeşte în fiecare an numărul de naşteri. Acest fenomen este alimentat de o rată a fertilităţii scăzută, care în ultimele decenii s-a situat constant sub pragul de înlocuire generaţională.

  • Nu mai vor românii să fie antreprenori? Pentru prima oară în ultimii ani s-au născut mai puţine afaceri decât au dispărut VIDEO

    Pentru prima dată în ultimii ani, România înregistrează un declin net al numărului de societăţi comerciale, fenomen cauzat de un dezechilibru între înfiinţările şi dispariţiile de firme. Datele recente arată că, în 2024, mai multe companii au fost radiate, dizolvate sau au intrat în insolvenţă decât cele nou înfiinţate, subliniază Dragoş Pufulete, coordonator analize IMM România.

    Conform Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), în 2024 au fost radiate 59.056 de firme, cu 23,41% mai multe decât în 2023. De asemenea, numărul firmelor dizolvate a crescut cu 18,38%, ajungând la 46.205. În ceea ce priveşte insolvenţele, 7.294 de firme şi PFA au intrat în această procedură în primele 11 luni ale anului 2024, în creştere cu 19,95% faţă de aceeaşi perioadă din 2023.

    „Pentru prima dată în ultimii ani, numărul total al societăţilor comerciale a scăzut, adică s-au înfiinţat mai puţine societăţi comerciale decât au dispărut, fie prin faliment, insolvenţă sau alte proceduri”, a declarat Dragoş Pufulete în cadrul emisiunii ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business.

    Această tendinţă negativă este agravată de lipsa unui program de sprijin constant pentru întreprinderile din România. Ultimele runde de sprijin au avut loc în 2017, 2019 şi 2022, lăsând IMM-urile fără un suport continuu în faţa provocărilor economice, a adăugat Dragoş Pufulete.

    „Din păcate, programul de sprijin pentru întreprinderile din România nu este unul recurent. Am avut o rundă în 2017, apoi în 2019 şi 2022″, a spus Dragoş Pufulete la ZF Live.

  • Fidelity: Companiile listate la bursă au cumpărat aproape 350.000 BTC din noiembrie până azi. Oferta BTC din platformele de tranzacţionare a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii şase ani

    Rezervele de bitcoin (BTC) din platformele de tranzacţionare pentru criptomonede au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii şase ani, pe măsură ce companiile listate la bursă au accelerat acumularea de active digitale odată cu al doilea mandat al lui Donald Trump, un preşedinte care s-a arătat mai deschis către criptomonede şi a cărui familie a lansat mai multe proiecte crypto prin care a atras banii investitorilor, potrivit datelor Fidelity Digital Assets, citate de CoinTelegraph.

    „Am văzut o ofertă BTC în scădere pe platformele de tranzacţionare pentru criptomonede din cauza achiziţiilor realizate de companiile listate la bursă, o tendinţă care credem că se va accelera în viitor”, a scris managerul de active într-o postare pe platforma X.

    Fidelity a subliniat că oferta de BTC din platformele de tranzacţionare a scăzut la aproximativ 2,6 milioane BTC, cel mai redus nivel din noiembrie 2018 şi până astăzi.

    Peste 425.000 BTC au fost mutaţi de pe platformele de tranzacţionare începând cu noiembrie 2024. În aceeaşi perioadă, companiile listate la bursă au cumpărat aproape 350.000 BTC, potrivit Fidelity.

    Fidelity Digital Assets este o subsidiară a managerului american de active Fidelity Investments, care gestionază active totale de 5,8 trilioane de dolari. Managerul de active a lansat filiala Fidelity Digital în 2018.

    Mai recent, Fidelity a lansat ETF-ul Fidelity Wise Origin Bitcoin Fund, unul dintre primele 11 ETF-uri spot pe BTC aprobate în SUA. Acest ETF avea active nete de 16,3 miliarde de dolari la finalul lunii martie.

    Din cei 350.000 BTC achiziţionaţi de companii listate la bursă în ultimele şase luni, cel mai mare cumpărător a fost MicroStrategy, firma de business intelligence condusă de Michael Saylor care s-a transformat într-un soi de bancă bitcoin.

    Din noiembrie 2024, MicroStrategy a cumpărat 275.980 BTC, adică 81% din totalul BTC achiziţionaţi de companii listate la bursă.

    BTC se tranzacţionează vineri dimineaţă la ora 9.00 (ora României) la preţul de peste 93.200 de dolari, în creştere cu sub 1% în ultimele 24 de ore, respectiv în creştere cu 10% în ultimele şapte zile, conform platformei CoinMarketCap, care realizează o medie a cotaţiilor de pe mai multe platforme de tranzacţionare. Capitalizarea totală de piaţă era de peste 1.850 de miliarde de dolari.

  • Scenariu de coşmar pentru Tesla: Profitul gigantului auto se prăbuşeşte cu 71%, în T1/2025, veniturile scad cu 20% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Elon Musk spune că se va concetra mai mult pe operaţiunile companiei, decât pe rolul său în Administraţia Trump

    Gigantul auto Tesla ratează aşteptările analiştilor şi în primul trimestru din anul 2025 în ceea ce priveşte profitul şi veniturile companiei, pe fondul scăderii semnificative ale livrărilor de maşini.

    Veniturile totale au scăzut în T1/2025 cu 9% ajungând la 19,3 miliarde de dolari. Profitul companiei se prăbuşeşte cu 71% în primul trimestru la 409 milioane de dolari. Veniturile din industria auto au scăzut cu 20%, la 14 miliarde de dolari, în scădere cu 3,5 miliarde de dolari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Principalul motiv al acestui declin în venituri este dat de scăderea livrărilor de vehicule electrice. Tesla spune că acest lucru se datorează parţial din cauza actualizării noului Model Y şi scăderea preţurilor medii de vânzare pentru vehicule.

    Compania a livrat 336.681 de vehicule la nivel global în primul trimestru, sub aşteptările analiştilor de pe Wall Street.

    Aceasta reprezintă o scădere de 13% faţă de 386.810 unităţi în trimestrul anterior şi de 32% faţă de 495.570 unităţi în trimestrul al patrulea, cel mai scăzut nivel din al doilea trimestru al anului 2022.

    Astfel, Tesla este detronată de compania chineză BYD în ceea ce priveşte producerea şi livrarea de maşini electrice din lume.

    Totuşi, în ciuda raportărilor, acţiunile Tesla înainte de deschiderea pieţei se tranzacţionează la 254 de dolari la momentul redactării ştirii, în creştere cu 7%.

    Elon Musk a declarat marţi că va petrece mai puţin timp pe la Administraţia Trump din Washington şi se va concetra mai mult pe operaţiunile Tesla.

     

  • Acţiunile americane şi dolarul scad abrupt după ce preşedintele Donald Trump şi-a intensificat criticile la adresa preşedintelui Fed Jerome Powell pentru că nu a redus ratele: S&P500 pierde 3,3%, Dow Jones 3,2%. VIX, indicele fricii, plus 20%

    Acţiunile de pe Wall Street şi dolarul au scăzut puternic luni după-amiază pe fondul incertitudinii tot mai mari cu privire la economia SUA, în timp ce preşedintele Donald Trump şi-a reluat atacurile la adresa preşedintelui Rezervei Federale, Jay Powell.

    Acţiunile americane au deschis în scădere, iar vânzările s-au intensificat pe măsură ce Trump l-a luat la ţintă pe bancherul central. Indicele S&P 500 scade cu 3,3% în timpul şedinţei de tranzacţionare de la prânz din New York, în timp ce indicele Nasdaq Composite, care se bazează pe tehnologie, pierde 3,5 %.

    Într-o postare pe platforma sa Truth Social luni dimineaţă, la scurt timp după deschiderea pieţei, Trump a declarat că Powell, pe care l-a numit „domnul Prea Târziu”, ar trebui să reducă ratele dobânzilor „ACUM” pentru a stimula economia.

    Mişcările de pe piaţă au venit după ce Kevin Hassett, directorul Consiliului Economic Naţional, a declarat vineri că Trump va „continua să studieze” chestiunea demiterii lui Powell, după ce preşedintele a susţinut cu o zi înainte că are dreptul să îl concedieze pe preşedintele Fed, scrie Financial Times.

    Trump l-a criticat în mod repetat pe Powell pentru că nu a redus ratele dobânzilor suficient de rapid, în timp ce preşedintele Fed a declarat că nu va fi niciodată influenţat de presiuni politice.

    “Dacă credeţi că este inacceptabil ca preşedintele Trump să fie frustrat de istoria politică a Fed, atunci cred că . . . trebuie să daţi nişte explicaţii”, a declarat Hassett reporterilor la Washington vineri, când pieţele americane au fost închise.

    Luni, dolarul a scăzut cu până la 1,5%, la minimul ultimilor trei ani, faţă de un coş al principalilor săi parteneri comerciali, în timp ce euro a câştigat 1%, la 1,151 dolari, iar yenul s-a întărit cu 1%, la 140,82 yeni faţă de dolar.

    Datoria suverană a SUA a rămas mai slabă în cursul zilei, dar şi-a redus o parte din pierderile anterioare. Randamentul obligaţiunilor de trezorerie americane pe 10 ani a crescut cu 0,06 puncte procentuale, la 4,39%, după ultima postare a lui Trump pe reţelele sociale. Randamentele obligaţiunilor evoluează invers faţă de preţuri.

    Thierry Wizman, strateg global pe piaţa valutară şi a ratelor dobânzilor la Macquarie, a declarat că „fuga de dolar” de luni a fost determinată de îngrijorările tot mai mari cu privire la independenţa Fed, precum şi de lipsa de progrese a Washingtonului în privinţa acordurilor comerciale.

    Fed stabileşte politica monetară independent de celelalte ramuri ale guvernului. Orice încercare de a-l înlătura pe Powell, al cărui mandat este programat să se încheie în mai 2026, sau de a exercita presiuni asupra politicii monetare ar putea provoca noi turbulenţe pe pieţele din SUA, potrivit investitorilor şi analiştilor.