BusinessMagazin

Tag: santaj

  • Senatorul PSD Şerban Nicolae, audiat la PICCJ în dosarul în care Firea îl acuză pe Băsescu de şantaj

    Şerban Nicolae nu a vrut să facă nicio declaraţie, referitoare la acest caz, la intrarea în sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).

    Senatorul PSD urmează să răspundă întrebărilor procurorilor, după ce avocatul Gabrielei Firea a solicitat audierea lui Nicolae în calitate de martor.

    Tot luni a fost audiat, în acelaşi dosar, şi senatorul PSD Mihai Fifor, fost preşedinte al Comisiei parlamentare de anchetă privind terenurile de la Nana.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a fost audiat, în 24 martie, în dosarul în care senatorul Gabriela Firea îl acuză de şantaj.

    “Am dat o declaraţie completă pentru a clarifica lucrurile. Tot ce este necesar am declarat”, a afirmat fostul preşedinte Traian Băsescu, la ieşirea din sediul PICCJ.

    Fostul şef al statului a fost şi în 18 martie la Parchetul instanţei supreme, însă atunci el nu a fost audiat, ci doar i s-a adus la cunoştinţă faptul că este urmărit penal pentru şantaj.

    Parchetul ICCJ a dispus, în 11 martie, începerea urmăririi penale pe numele lui Traian Băsescu.

    Anchetatorii au redeschis, în 30 decembrie 2014, dosarul în care Gabriela Firea îl acuză pe Traian Băsescu de şantaj, întrucât fostul şef al statului nu mai beneficiază de imunitate.

    Cercetările în acest dosar fuseseră suspendate de procurori până la finalizarea mandatului de preşedinte al lui Traian Băsescu.

    Parchetul instanţei supreme anunţa, în 18 aprilie 2014, că a dispus urmărirea penală pentru şantaj, în urma plângerii formulate de Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, la care a fost conexată şi sesizarea parlamentarilor, însă punerea în mişcare a acţiunii penale a fost suspendată, întrucât preşedintele are imunitate.

    Scandalul Băsescu – Firea a început după ce fostul preşedinte, referindu-se la senatorul PSD, a spus că şi acum poate spune că aceasta este “o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist”. “Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele”, a spus Băsescu.

    Fostul şef al statului a mai spus că senatorul PSD Gabriela Firea este “o şantajistă de profesie”. “Nu e un atac la o femeie, e un atac la o şantajistă care pretinde să fie respectatată ca senator al României, după ce a făcut bine şcoala turnătorului Felix”, preciza Băsescu.

    Traian Băsescu a mai spus că îi recomandă premierului Victor Ponta să nu o ia pe “senatoarea şantajistă” Gabriela Firea ca purtător de cuvânt la alegeri pentru coaliţie, pentru că aceasta poartă ghinion bărbatului despre care spune că vrea să îl protejeze. Băsescu a ţinut totodată să amintească prestaţia Gabrielei Firea din campania pentru prezidenţiale a lui Mugur Isărescu.

    Gabriela Firea a reacţionat în 14 aprilie, afirmând că aşteaptă cu interes reacţiile instituţiilor şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest “act flagrant de intimidare a unui senator”.

    Firea preciza, într-o postare pe Facebook, că preşedintele Traian Băsescu i-a transmis, în seara zilei de 13 aprilie 2014, într-o emisiune televizată, “un mesaj fără niciun echivoc” legat de activitatea ei în Comisia Călăraşi.

    “Aştept cu interes reacţiile instituţiilor statului şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest act flagrant de intimidare a unui senator al României!”, scria Gabriela Firea, pe Facebook.

    Ulterior, senatorul PSD a depus, în 16 aprilie 2014, la Parchetul instanţei supreme, o plângere pe numele lui Traian Băsescu, pentru ameninţare şi şantaj.

    În plus, 176 de parlamentari, în frunte cu Victor Ponta, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea şi Ilie Sârbu, au semnat un denunţ de şantaj împotriva lui Traian Băsescu, depus în 17 aprilie 2014, la Parchetul instanţei supreme.

    Premierul Victor Ponta a spus atunci că a semnat documentul şi a precizat că gestul este determinat de ameninţările pe care şeful statului le-a adus unui senator al României. Ponta a precizat că a fost primul care a semnat plângerea penală formulată pe numele lui Traian Băsescu.

  • Traian Băsescu a venit la PICCJ pentru a fi audiat în dosarul de şantaj. La intrare a fost huiduit

    Traian Băsescu a fost aşteptat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) de mai multe persoane care, în momentul în care a coborât din maşină, l-au huiduit şi fluierat, strigând “Băsescu, la puşcărie!”.

    Întrebat, la intrarea în sediul PICCJ, cum vede noua postură în care se află, fostul şef al statului a răspuns: “Este una normală în România”.

    La Parchetul instanţei supreme se află şi avocatul lui Traian Băsescu, care va asista la audierea fostului preşedinte.

    Fostul preşedinte a fost şi în 18 martie la Parchetul instanţei supreme, însă atunci el nu a fost audiat, ci doar i s-a adus la cunoştinţă faptul că este urmărit penal pentru şantaj.

    Parchetul ICCJ a dispus, în 11 martie, începerea urmăririi penale pe numele lui Traian Băsescu.

    Anchetatorii au redeschis, în 30 decembrie 2014, dosarul în care Gabriela Firea îl acuză pe Traian Băsescu de şantaj, întrucât fostul şef al statului nu mai beneficiază de imunitate.

    Cercetările în acest dosar fuseseră suspendate de procurori până la finalizarea mandatului de preşedinte al lui Traian Băsescu.

    Parchetul instanţei supreme anunţa, în 18 aprilie 2014, că a dispus urmărirea penală pentru şantaj, în urma plângerii formulate de Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, la care a fost conexată şi sesizarea parlamentarilor, însă punerea în mişcare a acţiunii penale a fost suspendată, întrucât preşedintele are imunitate.

    Scandalul Băsescu – Firea a început după ce fostul preşedinte, referindu-se la senatorul PSD, a spus că şi acum poate spune că aceasta este “o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist”. “Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele”, a spus Băsescu.

    Fostul şef al statului a mai spus că senatorul PSD Gabriela Firea este “o şantajistă de profesie”. “Nu e un atac la o femeie, e un atac la o şantajistă care pretinde să fie respectatată ca senator al României, după ce a făcut bine şcoala turnătorului Felix”, a precizat Băsescu.

    Traian Băsescu a mai spus că îi recomandă premierului Victor Ponta să nu o ia pe “senatoarea şantajistă” Gabriela Firea ca purtător de cuvânt la alegeri pentru coaliţie, pentru că aceasta poartă ghinion bărbatului despre care spune că vrea să îl protejeze. Băsescu a ţinut totodată să amintească prestaţia Gabrielei Firea din campania pentru prezidenţiale a lui Mugur Isărescu.

    Gabriela Firea a reacţionat în 14 aprilie, afirmând că aşteaptă cu interes reacţiile instituţiilor şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest “act flagrant de intimidare a unui senator”.

    Firea preciza, într-o postare pe Facebook, că preşedintele Traian Băsescu i-a transmis, în seara zilei de 13 aprilie 2014, într-o emisiune televizată, “un mesaj fără niciun echivoc” legat de activitatea ei în Comisia Călăraşi.

    “Aştept cu interes reacţiile instituţiilor statului şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest act flagrant de intimidare a unui senator al României!”, scria Gabriela Firea, pe Facebook.

    Ulterior, senatorul PSD a depus, în 16 aprilie 2014, la Parchetul instanţei supreme, o plângere pe numele lui Traian Băsescu, pentru ameninţare şi şantaj.

    În plus, 176 de parlamentari, în frunte cu Victor Ponta, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea şi Ilie Sârbu, au semnat un denunţ de şantaj împotriva lui Traian Băsescu, depus în 17 aprilie 2014, la Parchetul instanţei supreme.

    Premierul Victor Ponta a spus atunci că a semnat documentul şi a precizat că gestul este determinat de ameninţările pe care şeful statului le-a adus unui senator al României. Ponta a precizat că a fost primul care a semnat plângerea penală formulată pe numele lui Traian Băsescu.

  • PICCJ: Băsescu, urmărit penal pentru şantaj. Avocaţii au cerut termen pentru consultarea dosarului

    Potrivit PICCJ, în cauza constituită ca urmare a plângerii formulate de senatorul Gabriela Firea, procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică au dispus, prin ordonanţa din 11 martie, efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de Traian Băsescu sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj.

    “Azi, 18 martie 2015, domnul Băsescu Traian s-a prezentat la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a-i fi adusă la cunoştinţă învinuirea, context în care apărătorii acestuia au solicitat un termen pentru consultarea dosarului”, a precizat sursa citată.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a a fost citat să se prezinte miercuri la Parchetul instanţei supreme, în calitate de suspect, în dosarul care senatorul PSD Gabriela Firea îl acuză de şantaj.

    Traian Băsescu a stat în sediul PICCJ aproximativ 20 de minute, iar la plecare nu a dorit să spună ce a discutat cu procurorii şi dacă a fost pus sub urmărire penală.

    Întrebat dacă a sunat la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie după ce a fost pus sechestru pe terenuri din localitatea Nana, în dosarul în care se fac cercetări, aşa cum a afirmat procurorul general al României, Tiberiu Niţu, Traian Băsescu a negat.

    Atât la intrare, cât şi la ieşirea din sediul PICCJ, fostul preşedinte a fost huiduit de mai mulţi oameni, care au scandat “Băsescu, la puşcărie”, “PMP şi ticălos, ai întos ţara pe dos”, “Spune, Băse, adevărat, câţi dolari pe flotă ai luat”, “Douăzeci de ani de puşcărie, după zece ani de domnie”, “Zece ani ai stat în deal, acum te duci la canal”, “Domnule Niţu, puneţi-i cătuşele”. Aceştia au avut pancarte pe care scria “PMP – Partidul Moştenitorilor Penali”, “Cloşca Mafiei, la puşcărie”, De Băsescu ne-am sătura, dă înapoi ce-ai furat”, precum şi caricaruri cu Traian Băsescu îmbrăcat în deţinut, lângă care sunt mesajele: “Am cărat şpaga cu roaba, acum e nasoală treaba”, “Vestimentaţia: Casa de modă Jilava”. În faţa protestatarilor a stat un cordon de jandarmi, printre aceştia fiind şi negociatori.

    Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat, miercuri, că fostul preşedinte Traian Băsescu a sunat la “cabinetul” de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce a fost pus sechestru pe terenuri din localitatea Nana, în dosarul în care se fac cercetări. Întrebat ce anume a cerut Băsescu, Niţu a răspuns: “Nu eu vă pot răspunde, cel care iniţiază un apel ştie de ce-l iniţiază şi pentru ce. (…). Nu am avut nicio discuţie cu dumnealui”.

    Anchetatorii au redeschis, în 30 decembrie 2014, dosarul în care Gabriela Firea îl acuză pe Traian Băsescu de şantaj, întrucât fostul şef al statului nu mai beneficiază de imunitate.

    Cercetările în acest dosar au fost suspendate de procurori până la finalizarea mandatului de preşedinte al lui Traian Băsescu.

    Parchetul instanţei supreme anunţa, în 18 aprilie 2014, că a dispus urmărirea penală pentru şantaj, în urma plângerii formulate de Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, la care a fost conexată şi sesizarea parlamentarilor, însă punerea în mişcare a acţiunii penale a fost suspendată, întrucât preşedintele are imunitate.

    Anchetatorii au constatat că în această cauză există un impediment legal temporar pentru punerea în mişcare a acţiunii penale, astfel că a fost dispusă, prin ordonanţă, suspendarea urmăririi penale. Articolul 84, alineatul 2 din Constituţie prevede că “preşedintele României se bucură de imunitate”.

    Această problemă a ajuns pe masa judecătorilor Curţii Consituţionale, care au decis în 13 noiembrie 2014 că suspendarea urmăririi penale a preşedintelui din motive de imunitate este constituţională, respingând excepţia ridicată în dosarul în care senatorul Gabriela Firea a contestat decizia procurorilor privind plângerea sa referitoare la faptul că ar fi fost şantajată de Traian Băsescu.

    Scandalul Băsescu – Firea a început după ce fostul preşedinte, referindu-se la senatorul PSD, a spus că şi acum poate spune că aceasta este “o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist”. “Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele”, a spus Băsescu.

    Fostul şef al statului a mai spus că senatorul PSD Gabriela Firea este “o şantajistă de profesie”. “Nu e un atac la o femeie, e un atac la o şantajistă care pretinde să fie respectatată ca senator al României, după ce a făcut bine şcoala turnătorului Felix”, a precizat Băsescu.

    Traian Băsescu a mai spus că îi recomandă premierului Victor Ponta să nu o ia pe “senatoarea şantajistă” Gabriela Firea ca purtător de cuvânt la alegeri pentru coaliţie, pentru că aceasta poartă ghinion bărbatului despre care spune că vrea să îl protejeze. Băsescu a ţinut totodată să amintească prestaţia Gabrielei Firea din campania pentru prezidenţiale a lui Mugur Isărescu.

    Gabriela Firea a reacţionat în 14 aprilie, afirmând că aşteaptă cu interes reacţiile instituţiilor şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest “act flagrant de intimidare a unui senator”.

    Firea preciza, într-o postare pe Facebook, că preşedintele Traian Băsescu i-a transmis, în seara zilei de 13 aprilie, într-o emisiune televizată, “un mesaj fără niciun echivoc” legat de activitatea ei în Comisia Călăraşi.

    “Aştept cu interes reacţiile instituţiilor statului şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest act flagrant de intimidare a unui senator al României!”, scria Gabriela Firea, pe Facebook.

    Traian Băsescu a declarat că atât el, cât şi fiica sa Ioana Băsescu stau la dispoziţia Parchetului privind terenul din comuna Nana şi că senatorul PSD Gabriela Firea “mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului”.

    Ulterior, senatorul PSD a depus, în 16 aprilie 2014, la Parchetul instanţei supreme, o plângere pe numele lui Traian Băsescu, pentru ameninţare şi şantaj.

    În plus, 176 de parlamentari, în frunte cu Victor Ponta, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea şi Ilie Sârbu, au semnat un denunţ de şantaj împotriva lui Traian Băsescu, depus în 17 aprilie 2014, la Parchetul instanţei supreme.

    Premierul Victor Ponta a spus atunci că a semnat documentul şi a precizat că gestul este determinat de ameninţările pe care şeful statului le-a adus unui senator al României. Ponta a precizat că a fost primul care a semnat plângerea penală formulată pe numele lui Traian Băsescu.

  • Fostul preşedinte al Directoratului CFR Călători Vasile Secară, sub control judiciar, pentru şantaj

    – ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE –

  • Femeia care şantajat-o pe preşedinta ICCJ, condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare

    Prin decizia instanţei, Mariana Rarinca trebuie să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

    “Condamnata va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în cadrul Grădiniţei cu program normal «Ion Creangă» din Galaţi sau în cadrul Grădiniţei cu program normal numărul 34 din Galaţi, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare”, a mai dispus Tribunalul Bucureşti.

    Odată cu sentinţa judecătorilor, femeia a fost eliberată din arest, unde era din 10 iunie.

    Decizia luată miercuri de judecătorii de la Tribunalul Capitalei nu este definitivă şi poate fi contestă la Curtea de Apel Bucureşti.

    Dosarul în care Mariana Rarinca este acuzată de şantaj a fost trimisă Tribunalului Bucureşti în 1 iulie. Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada august/septembrie 2013 – 3 iunie 2014, Mariana Rarinca a ameninţat-o pe Livia Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu darea în vileag a unor fapte imaginare, compromiţătoare pentru aceasta şi pentru soţul acesteia.

    “În schimbul nedivulgării către presă a acestor informaţii, presupus compromiţătoare, inculpata Rarinca Mariana i-a pretins persoanei vătămate suma de 20.000 de euro”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Ameninţările cu divulgarea către presă a unor informaţii presupus compromiţătoare şi cererea ca Livia Stanciu să îi dea 20.000 de euro drept compensaţie pentru “datorii” care ar fi fost plătite de Mariana Rarinca în numele soţului judecătoarei au fost transmise unei rude de-a acesteia.

    “În perioada aprilie 2014 – 3 iunie 2014, persoana vătămată a primit ameninţări prin intermediul unei convorbiri telefonice şi prin mesaje tip SMS. Inculpata a ameninţat-o pe persoana vătămată cu divulgarea către presă (un post important de televiziune) a unor date compromiţătoare despre persoana vătămată şi familia acesteia. În schimbul nedivulgării a acestor informaţii compromiţătoare, inculpata Rarinca Mariana i-a pretins persoanei vătămate o sumă de bani”, au precizat procurorii în rechizitoriu.

    Anchetatorii au menţionat în actul de sesizare a instanţei că probele administrate au arătat că faptele pe care Mariana Rarinca intenţiona să le divulge cu privire la Livia Stanciu şi la membrii familiei acesteia sunt imaginare, “întrucât nici persoana vătămată, nici soţul acesteia nu au avut şi nu au vreo datorie faţă de inculpată”.

  • Bill Cosby a dat-o în judecată pentru tentativă de şantaj pe una dintre acuzatoarele sale

    Judy Huth a depus plângere marţi la Los Angeles, acuzându-l pe starul de televiziune că a drogat-o şi a violat-o pe când avea vârsta de 15 ani, în 1974, în celebrul Playboy Mansion.

    Martin Singer, avocatul lui Bill Cosby, care a apărat de-a lungul anilor multe celebrităţi, afirmă în plângerea depusă la tribunal joi că Judy Huth l-a contactat telefonic pe 25 noiembrie pentru a-i cere, iniţial, suma de 100.000 de dolari în schimbul tăcerii sale.

    În contextul în care tot mai multe acuzaţii apar în presă şi în justiţie împotriva lui Bill Cosby, avocatul acestuia afirmă că Judy Huth şi avocatul ei, Marc Strecker, i-au cerut apoi suma de 250.000 de dolari.

    În plus, Martin Singer spune că, potrivit legislaţiei californiene, pentru a putea să deschidă un proces pe baza unor fapte atât de vechi, Judy Huth trebuie să dovedească că a devenit conştientă de traumele psihologice care i-au fost cauzate de presupusele fapte comise de Bill Cosby “abia în timpul ultimilor trei ani”.

    Or, nu este cazul, deoarece, potrivit spuselor avocatului Singer, reclamanta “a încercat să vândă această poveste în presa de scandal în urmă cu aproape zece ani”.

    Aproximativ 20 de femei au ieşit din umbră în ultimele săptămâni şi l-au acuzat pe Bill Cosby de agresiuni sexuale şi chiar de viol. Cele mai multe dintre ele spun că actorul, în prezent în vârstă de 77 de ani, le-a drogat şi le-a încurajat să consume alcool pentru a le face să devină vulnerabile.

    Miercuri, o avocată specializată în procese în care apără interesele unor femei abuzate sexuale, Gloria Allred, i-a cerut în mod public actorului Bill Cosby să renunţe la dreptul de prescriere a faptelor şi să se prezinte în faţa tribunalului pentru a se confrunta cu presupusele sale victime.

    Avocata i-a propus de asemenea actorului să înfiinţeze un fond de 100 milioane de dolari, în colaborare cu un grup de mediatori, pentru a le despăgubi pe victimele sale.

    Gloria Allred a făcut aceste afirmaţii în timpul unei conferinţe de presă, la care au participat alte trei noi acuzatoare ale actorului. Una dintre ele a spus că a fost agresată sexual de Bill Cosby la vârsta de 17 ani în 1986.

    Charlie Beck, şeful Poliţiei din Los Angeles, a declarat joi că autorităţile ar putea să deschidă o serie de anchete chiar dacă acuzaţiile formulate împotriva lui Bill Cosby au fost făcute după expirarea termenului de prescriere.

    Bill Cosby, celebru pentru rolul unui simpatic tată de familie, de culoare, în sitcomul “The Cosby Show”, difuzat de postul NBC din 1984 până în 1992, se află în atenţia presei americane de când un alt actor, Hannibal Buress, a spus că starul american este “un violator”, în timpul unui spectacol, în octombrie, în Philadelphia, oraşul natal al lui Cosby.

  • Primarul din Rădăuţi, reţinut pentru că a şantajat un consilier să se înscrie în PDL, în baza OUG privind migraţia aleşilor locali

    Aurel Olăren, ridicat joi de procurori şi dus la audieri la DNA central, a fost reţinut în dosarul în care sunt cercetaţi judecătorii Bogdan Bărbuţă şi Daniela Prandea, de la Judecătoria Rădăuţi, procurorul Dumitru Dîmbu şi omul de afaceri Constantin Babiuc, pentru decizii nelegale în instanţă, în cauze privind proprietatea unor imobile.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, vineri, într-un comunicat de presă, că în acest dosar a fost extinsă urmărirea penală şi a fost reţinut Aurel Olărean, primarul municipiului Rădăuţi, pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, şantaj şi complicitate la şantaj.

    Olărean a fost reţinut, pentru 24 de ore, joi , la ora 22.40, iar vineri procurorii vor cere Curţii de Apel Bucureşti arestarea lui preventivă pentru 30 de zile.

    Potrivit procurorilor DNA, în luna august 2010, primarul Aurel Olărean, în mod nelegal, a dat dispoziţie secretarului Primăriei să semneze un contract de asistenţă juridică, în baza căruia un avocat trebuia să primească de la Primăria Rădăuţi suma de 65.000 de euro, din care 15.000 de euro onorariu de succes şi 50.000 de euro onorariu fix, fără ca pentru atribuirea contractului să se fi organizat procedura de licitaţie.

    “Astfel, au fost încălcate atât prevederile art.19 din OUG nr.34/2006 (autoritatea contractantă achiziţionează direct produse, servicii sau lucrări în măsura în care valoarea achiziţiei, estimată …nu depăşeşte echivalentul în lei a 30.000 euro, exclusiv TVA pentru fiecare achiziţie de produse ori servicii…), cât şi prevederile Hotărârii Consiliului Local nr. 128 din 22.07.2010 (prin care a fost aprobată doar plata unui de onorariu avocaţial de succes de 10% din valoarea de piaţă a unui imobil de 153.800 euro)”, au scris procurorii în ordonanţa de reţinere.

    Ulterior, în 28, 29 şi 31 august 2014, Aurel Olărean a ameninţat un consilier local că, în situaţia în care, în şedinţa Consiliului Local al municipiului Rădăuţi, nu va vota favorabil proiectul de hotărâre prin care era modificat în sensul dorit de edil onorariul avocatului şi nu se va înscrie, în baza prevederilor OUG 55/2014 privind migraţia aleşilor locali, în partidul din care primarul face parte, va dispune ca soţia acestuia să fie revocată din funcţia de conducere pe care o deţinea la o instituţie aflată în subordinea primăriei, ceea ce implica şi diminuarea drepturilor salariale.

    Prin demersurile făcute în sensul aprobării, de către Consiliul Local, a majorării onorariului avocatului, Olărean urmărea să scape de urmărirea penală în acest dosar, susţin procurorii.

    În ce priveşte acuzaţia de complicitate la şantaj, procurorii au arătat că în perioada 27 ianuarie 2011 – 3 aprilie 2014, primarul Aurel Olărean, împreună cu judecătorii Daniela Mariana Prandea şi Bogdan Ilarion Costică Bărbuţă, de la Judecătoria Rădăuţi, şi cu procurorul şef al Secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, Dîmbu Dumitru, l-ar fi sprijinit pe omul de afaceri Constantin Gavril Babiuc să exercite presiuni pentru a determina o persoană să renunţe la dreptul de proprietate asupra unei părţi dintr-un imobil situat în municipiul Rădăuţi, având destinaţia magazin alimentar şi bibliotecă, în favoarea unei alte persoane aflate în anturajul omului de afaceri.

    În acest caz, prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată la 17 iunie 2008, s-a admis acţiunea de revendicare prin care Primăria Rădăuţi a fost obligată să predea acel imobil persoanei apreciate de instanţă ca fiind proprietarul real.

    “Întrucât o parte din acest imobil fusese anterior, în mod fraudulos, atribuită omului de afaceri Babiuc Constantin Gavril, prin intermediari, printr-o sentinţă civilă din 20.06.2006, pronunţată de către Bărbuţă Bogdan-Ilarion-Costică, punerea în executare a hotărârii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ar fi devoalat maniera frauduloasă prin care o parte din imobil, în suprafaţă de 221 m.p., a fost atribuită unei alte persoane decât celei îndreptăţite şi, ulterior, prin vânzări succesive a ajuns în patrimoniul unei societăţi controlate de Babiuc Constantin Gavril. Pentru a preîntâmpina acest fapt şi pentru a ascunde urmele infracţiunii, la solicitarea lui Babiuc Constantin Gavril, în cursul anului 2011, Olărean Aurel, primar al municipiului Rădăuţi, în numele acestei unităţi administrativ-teritoriale, a introdus o acţiune în rectificare, direcţionată spre judecare la judecătorul Prandea Daniela Mariana. Prin această cerere, s-a solicitat instanţei să dispună rectificarea Cărţii funciare, în sensul radierii dreptului de proprietate al proprietarului real, asupra imobilului susmenţionat. Tot ca element de presiune, Primăria Municipiului Rădăuţi a angajat un avocat cu care aceasta a încheiat un contract de asistenţă juridică”, au precizat procurorii.

    Corelativ cu acest demers, judecătoarea Daniela Prandea a acordat 32 de termene, ultimul fiind stabilit la 24 iunie 2014, pentru a tergiversa soluţionarea cererii vădit nefondată a Primăriei Municipiului Rădăuţi.

    “Prin tergiversarea soluţionării s-a urmărit exercitarea de presiuni asupra proprietarului imobilului, pentru ca acesta să renunţe la dreptul de proprietate şi să semneze în acest sens o convenţie, redactată chiar de judecătorul Bărbuţă Bogdan-Ilarion-Costică”, au mai arătat procurorii.

    Constantin Gavril Babiuc ar fi apelat şi la procurorul şef Dumitru Dîmbu, care în perioada martie – aprilie 2014 i-ar fi solicitat unui executor judecătoresc să exercite presiuni asupra proprietarului, în sensul celor dorite de către Babiuc “şi invocând autoritatea şi voinţa expresă a numitului Dîmbu Dumitru”.

    Judecătorul Bogdan Bărbuţă, procurorul Dumitru Dîmbu şi omul de afaceri Constantin Babiuc au fost arestaţi preventiv în 23 iunie, iar judecătoarea Daniela Prandea a fost pusă sub control judiciar de procurorii DNA.

    Aurel Olărean, aflat la al doilea mandat de primar, are 54 de ani. El este vicepreşedinte al organizaţiei judeţene Suceava a PDL.

    În perioada 1996-2004, Olărean a fost consilier local PD la Rădăuţi, iar între 2004-2008 a fost deputat din partea acestui partid. Mandatul de deputat l-a încheiat cu câteva luni înainte de termen, el demisionând din Parlament în 23 iunie 2008 întrucât a fost ales primar.

    În ianuarie 2014, Aurel Olărean a fost trimis în judecată de Parchetul Curţii de Apel Suceava, pentru abuz în serviciu pe motiv că a refuzat să constate încetarea mandatului unui consilier local şi să vacanteze postul.

    Potrivit procurorilor, din luna iulie 2012 primarul nu şi-a îndeplinit, cu ştiinţă, atribuţiile de serviciu prevăzute în Statutul aleşilor locali şi nu a propus Consiliului Local Rădăuţi să constate încetarea de drept a mandatului de consilier a lui Nistor Tătar, membru PSD, care a fost ales şi consilier judeţean şi care a optat pentru funcţia de consilier judeţean.

    Dosarul a fost trimis Judecătoriei Rădăuţi.

    În februarie 2013, Prefectura Suceava a făcut plângere penală împotriva primarului Aurel Olărean pentru că refuza vacantarea a trei locuri de consilier local, după ce aceştia demisionaseră din Consiliul Local Rădăuţi.

    De asemenea, Aurel Olărean este verificat de ANI pentru că s-ar afla în conflict de interese sau în incompatibilitate. Potrivit unei informări din iulie a Prefecturii Suceava, instituţia a fost sesizată şi la rândul său a sesizat ANI că primarul Aurel Olărean nu şi-a menţionat în declaraţia de interese două firme şi, totodată, “a derulat activităţi de furnizare produse între firma acestuia către spital, unitate care se află în subordinea Consiliului Local”.

    În 2008, pe când era deputat PDL, Aurel Olărean a fost cercetat pentru ameninţare şi distrugere, el fiind acuzat că a ameninţat un bărbat, Romeo Galan, şi i-a avariat autoturismul. Poliţia Suceava a deschis atunci o anchetă, cazul fiind preluat de Parchetului instanţei supreme, având în vedere calitatea de deputat a lui Olărean.

    În mai 2007, Aurel Olărean a fost implicat într-un scandal electoral, alături de echipa sa de campania, în oraşul sucevean Milişăuţi.

    Potrivit Poliţiei Judeţene Suceava, primarul PSD de atunci din Milişăuţi, Mircea Laurus, a reclamat Poliţiei că la locuinţa sa au venit, cu două microbuze şi un autoturism, 15-20 de persoane îmbrăcate în portocaliu care făceau campanie în favoarea preşedintelui suspendat Traian Băsescu, iar consilierul deputatului PD Aurel Olărean a intrat în curtea sa, unde l-a ameninţat şi l-a insultat. Totodată, consilierul local PSD Dumitru Bodnariuc reclama atunci Poliţiei că a fost ameninţat de către Aurel Olărean că îi va face dosar penal şi că îl va trimite la puşcărie.

    Şi în vara anului 2005 Olărean a fost implicat într-un scandal, fiind acuzat de trei poliţişti din Rădăuţi că autoturismul cu care se aflau în misiune a fost blocat în trafic de jeep-ul deputatului. Poliţiştii au reclamat că parlamentarul i-a somat să coboare din autoturism, să stea cu mâinile ridicate la un gard şi să dea explicaţii în legătură cu modul în care au traversat o cale ferată. Olărean i-a verificat pe poliţişti cu fiola pentru a stabili dacă aceştia au consumat alcool şi a mers la sediul Poliţiei din Rădăuţi pentru a se asigura că aceştia fuseseră trimişi în misiune.

  • AVERTISMENTUL Rusiei: Nu vom tolera şantajul SUA cu privire la criza din Ucraina

     “Nu vom tolera şantajul şi ne rezervăm dreptul de a lua măsuri ca răspuns” faţă de noile sancţiuni, afirmă ministerul într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dosarul în care Robert Negoiţă l-a acuzat de şantaj pe Sebastian Ghiţă a fost clasat

     “S-au vehiculat informaţii conform cărora domnul Negoiţă şi-ar fi retras plângerea şi, de aceea, dosarul a fosat clasat. Se pare însă că el nu şi-a retras plângerea penală, motivele pentru care dosarul a fost clasat fiind altele”, au mai spus sursele citate.

    Primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, a depus în 13 mai, la Parchetul instanţei supreme, o plângere penală împotriva deputatului Sebastian Ghiţă, după ce acesta l-ar fi ameninţat cu moartea la telefon, edilul neoferind, la ieşirea de la parchet, lămuriri despre posibilele motive ale gestului demnitarului.

    “Aici am o plângere penală împotriva numitului Sebastian Ghiţă, deputat, care acum o săptămână m-a sunat şi m-a ameninţat la telefon într-un mod josnic şi ruşinos. M-a ameninţat inclusiv cu moartea, adică o chestiune, în opinia mea, foarte gravă şi, din această perspectivă, cred că este de datoria mea să dăm un semnal în această ţară că cu astfel de securisme şi cu astfel de comportament mergem mai departe. Este mare păcat că un deputat în România, în Europa, ameninţă cu moartea un primar de sector”, declara atunci Negoiţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicolae Palfi, Octavian Creţu (Romaqua) şi Nelu Iordache ar fi printre cei şantajaţi de Voiculescu – surse

     Nicolae Palfi şi Octavian Creţu, acţionari la Romaqua, ar fi – potrivit unor surse judiciare – doi dintre oamenii de afaceri şantajaţi de Dan Voiculescu, prin ameninţări cu campanii de discreditare în presă dacă nu încheie contracte de publicitate cu trustul media controlat de el.

    Surse judiciare au declarat joi seară, pentru MEDIAFAX, că Palfi şi Creţu, care controlează grupul Romaqaua, ar fi doi dintre cei trei oameni de afaceri pe care, potrivit procurorilor anticorupţie, i-ar fi şantajat Voiculescu.

    La ieşirea de la DNA, unde i-au fost aduse la cunoştinţă acuzaţiile, Dan Voiculescu a menţionat numele lui Palfi, având însă dubii cu privire la corectitudinea acestuia şi adresându-i-se, pentru lămuriri, avocatului său.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro